Fost CIO al Guvernului, investigat pentru posibile infracțiuni fiscale
Fostul Chief Information Officer (CIO) al Guvernului României din timpul mandatelor prim-miniștrilor Viorica Dăncilă și Ludovic Orban este vizat de un control al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) pentru potențiale infracțiuni fiscale în operațiuni care se ridică la zeci de milioane de lei, scrie stiripesurse.ro. Este vorba de Marian Murguleț, afaceristul care, în urmă cu doar o săptămână, își vindea toate acțiunile deținute în cadrul companiei Trencadis și se retrăgea complet din firma care, în perioada 2024-2025, a fost furnizor de componente pentru Cloudul Privat Guvernamental administrat de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Totodată, în iunie 2021, Murguleț a fost numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Cercetării, însă a fost demis o zi mai târziu. Acum, Marian Murguleț, fost coordonator al strategiei IT în Guvernul României, este verificat de inspectorii Antifraudă într-un caz care vizează fluxuri financiare de ordinul zecilor de milioane de lei. Operațiunile sunt analizate inclusiv din perspectiva unor potențiale infracțiuni fiscale. Absolvent de ASE, responsabil de strategiile IT și de marile proiecte de digitalizare ale statului român Marian Murguleț a fost numit CIO al Guvernului României pe 11 iulie 2019, în timpul mandatului Vioricăi Dăncilă și a continuat să își exercite funcția, inclusiv sub comanda lui Ludovic Orban, până în ianuarie 2021, când conducerea Executivului a fost preluată de Florin Cîțu. La acea vreme, Murguleț coordona strategiile IT, arhitectura informatică a administrației centrale și marile proiecte de digitalizare ale statului român. Acesta era implicat și în coordonarea interinstituțională a Cloudul Privat Guvernamental, proiectul administrat de STS. Totuși, numirea sa în funcția de CIO a fost criticată încă de la început, mai ales din cauza lipsei studiilor tehnice. Murguleț este absolvent de Finanțe la Academia de Studii Economice (ASE) și a lucrat, la începutul anilor 2000, în Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv la Ambasada României din Suedia. Abia în 2008 a făcut pasul spre mediul privat, unde a lucrat în mai multe companii IT, printre care și Siveco, în care a fost responsabil de mai multe piețe internaționale și, mai apoi, de conducerea biroului din Turcia, până în anul 2015. În acest fel, a acumlat experiență în management, vânzări și strategie de business. Marian Murguleț | Sursa foto: Mediafax Numit în funcția de secretar de stat în Ministerul Cercetării, dar demis după doar o zi / „Nu reprezintă Guvernul” După jumătate de an în care a stat departe de administrația publică, Marian Murguleț a fost numit ca secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, la data de 22 iunie 2021. O zi mai târziu, pe 23 iunie 2021, acesta era eliberat din funcție de premierul Florin Cîțu. Fostul șef al Executivului spunea, la vremea aceea, că „numirea inițială nu reprezenta Guvernul” și că „dacă ar fi avut informația mai devreme, nu ar fi făcut numirea”. Nu a fost și nu este clar despre ce informație este vorba. Decizia pentru eliberarea din funcție a lui Marian Murguleț | 23 iunie 2021 Cum a ajuns fostul CIO al Guvernului să dețină 100% din Trencadis în anul 2023 În prima zi din luna martie a anului 2022, Murguleț a devenit Chief Executive Officer (CEO) la Trencadis Corp SRL, firma fondată de Radu Negulescu, care, în 2017, a participat la implementarea sistemului RO-ALERT, proiect coordonat de STS și de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). În 2023, după doi ani de când a fost eliberat din funcția de CIO al Guvernului României, Murguleț a cumpărat participația lui Radu Negulescu și a ajuns să dețină 77,52% din acțiunile firmei. Restul îi revenea omului de afaceri Frank Timiș. Un an mai târziu, First Investment Holding, firma prin care Frank Timiș deținea 22,48% din acțiunile Trencadis, își vinde, la rândul său, participația către Marian Murguleț. Astfel, fostul CIO din Guvern a ajuns să dețină 100% din firmă. Marian Murguleț Firma în care Murguleț era acționar majoritar a avut o cifră de afaceri de 34 de milioane de euro în 2023 Cea mai mare cifră de afaceri a companiei Trencadis, de peste 167 de milioane de lei – adică peste 33,5 milioane de euro – a fost înregistrată în 2023. La acea vreme, profitul se ridica la peste 6 milioane de lei. În 2024, firma a avut o scădere bruscă, determinată de prioritizarea reducerii datoriilor istorice – de peste 154 de milioane de lei în 2023 și de doar 21 de milioane de lei în următorul an – și a obținut o cifră de afaceri de 46 de milioane de lei și un profit de 295.046 de lei, mult mai mic decât în anii precedenți. Totuși, în 2025, creșterea a fost surprinzătoare. Trencadis a încheiat anul precedent cu o cifră de afaceri de 110,7 milioane de lei și cu un profit de 2,2 milioane de lei, fără să aibă mai mult de 13 salariați. Sursa: Listafirme.ro Marian Murguleț și asociatul său au plecat din companie la finalul lui august 2026, când deja ar fi început investigațiile Antifraudă În ultima zi din vara anului 2026, pe 31 august, Marian Murguleț – care deținea 68% din acțiunile firmei Trencadis – și partenerul său, CEO-ul Adrian Văduva – care deținea restul de 32% – au anunțat că se retrag complet din cadrul companiei. Conform informațiilor obținute de jurnaliștii stiripesurse.ro, mutarea celor doi este direct legată de controlul Antifraudă. Investigațiile sunt în desfășurare, iar rezultatele acestora nu au fost făcute publice. Adrian Văduva
Contabila MAE care a plătit salarii fictive de 1,6 milioane de euro iubitului ei timp de 16 ani intră, bună voie, 3 ani și 1 lună în pușcărie
Daniela Păune, fosta contabilă MAE, a fost inculpată în ianuarie 2026 de DNA pentru: participație penală improprie sub forma complicității la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu -176 acte materiale fals intelectual – 538 de acte materiale uz de fals – 538 de acte materiale Potrivit DNA, în perioada mai 2009 – aprilie 2024, inculpata Păune Lavinia-Daniela a efectuat plăți nelegale cu titlu de salarii, atât către două persoane care nu aveau calitatea de angajați ai instituției, cât și către sine, cu consecința producerii unui prejudiciu bugetului Ministerului Afacerilor Externe în cuantum total de 8.412.028 lei. În concret, prin intermediul programului informatic de salarizare, Păune Lavinia-Daniela a falsificat 176 de state de plată aferente personalului M.A.E., prin modificarea valorii totale a unor indemnizații acordate personalului. Datele astfel alterate ar fi fost preluate în documentele subsecvente etapelor de lichidare, ordonanțare și plată, fiind majorate în mod nelegal atât fondurile alocate drepturilor salariale, cât și impozitele și contribuțiile salariale aferente. Statele de plată falsificate au fost utilizate de inculpată prin prezentarea acestora spre avizare și aprobare angajaților M.A.E. cu funcții de conducere și atribuții în acest sens, datele nereale fiind preluate și aprobate la plată, fără vinovăție, de către ordonatorii principali de credite. De asemenea, inculpata Păune Lavinia-Daniela a falsificat și borderourile aferente dispozițiilor de plată a drepturilor salariale ale personalului M.A.E., transmise unităților bancare, prin inserarea unor sume necuvenite, rezultate din falsificarea statelor de salarii, precum și a unor date privind conturi bancare aparținând acesteia și celor doi suspecți. Prin aceste demersuri, inculpata Păune Lavinia-Daniela, împreună cu ceilalți doi suspecți, ar fi obținut în mod ilegal suma totală de 7.176.957 lei, transferată necuvenit în conturile bancare ale acestora. Totodată, au fost achitate către bugetul de stat contribuții salariale și impozite aferente veniturilor din salarii, în cuantum total de 1.235.071 lei, corespunzătoare sumelor achitate nelegal. În ianuarie 2026, procurorii DNA au plasat-o pe Daniela Păune sub control judiciar sub cauțiune de 500.000 de lei. Daniela Păune, fosta angajată a Siveco. Plăți de 1,6 milioane de euro către concubinul ei și fiul acestuia Daniela Păune a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe din 2008, anterior activând în cadrul Siveco România SA. Din 2017, aceasta a fost angajată pe durată nedeterminată cu menținerea funcției de conducere – șef al Serviciului Salarizare din cadrul D.P.B.C.S. În 2024, Danielei Păune i-a fost încetat contractul de muncă cu MAE, ca urmare a demisiei. Aceasta a falsificat statele salariale lunare și borderourile, timp de 15 ani, și a transmis salarii concubinului său – Nicolae Bușcă dar și fiului acestuia – Alin Dănuț Bușcă – deși nu au fost niciodată angajați ai MAE. Banii au fost luați de Păune din fondurile MAE de concedii de odihnă acordate ambasadelor și misiunilor diplomatice, prim majorarea lunară a totalului impozitului brut. Procurorii DNA au calculat toate artificiile financiare făcute anual de fosta contabilă MAE și a stabilit că din iulie 2009 până în aprilie 2024: concubinul contabilei – Nicolae Bușcă – a încasat necuvenit drepturi salariale de la MAE în valoare de 3,259 milioane de lei fiul concubinului contabilei – Dănuț Alin Bușcă – a încasat necuvenit drepturi salariale de la MAE în valoare de 2,206 milioane de lei contabila Daniela Păune – a încasat necuvenit drepturi salariale de la MAE în valoare de 1,710 milioane de lei Banii folosiți pentru cumpărături, dentist, rate, vacanțe, mobilă și restaurante Majoritatea plăților necuvenite încasate de Daniela Păune a fost retrase de la ATMuri sau au fost mutate în alte conturi ale concubinului ei. Cu banii furați de la MAE, procurorii au stabilit că s-au rambursat dobânzi, rate de credit și s-au plătit diverse cumpărături la CORA, MEGA, AUCHAN, Carrefour, Sephora, CIPCOS MAR Complex Albota (materiale construcții), Mobexpert, Dedeman, Altex, Flanco, Bricostor, Implant Expert (asistență stomatologică), Automarket Corion (service auto), B Group Iernăuți (mobilă, articole iluminat), servicii turistice, restaurante, carburanți, magazine alimentare, abonamente telefonie mobilă, utilități, achitarea unor rate aferente unor contracte de credit. Daniela Păune a lucrat pentru firma care a realizat softul utilizat pentru generarea statelor salariale în cadrul M.A.E. În activitatea sa infracțională, prin care a modificat totalul indemnizațiilor concediilor de odihnă în sumă brută acordate angajaților ambasadelor, misiunilor diplomatice, procurorii au descoperit că Daniela Păune avea cunoștințe aprofundate în domeniul IT, având în vedere că era licențiată în matematică-informatică și înainte de angajarea în M.A.E., a lucrat pentru firma care a realizat soft-ul utilizat pentru generarea statelor salariale în cadrul M.A.E. Mai mulți angajați ai MAE au dat declarații de martor în cauză iar Daniela Păune și-a recunoscut vinovăția: „Dacă un angajat MAE era plecat din țară, în misiune, acesta nu încasa salariul în lei, acesta fiind plătit în valută în țara în care era în misiune, adică avea brutul pe 0. Cu toate acestea, chiar dacă brutul lui era 0, MAE avea obligația legală de a-i achita contribuțiile sociale datorate atât de angajat, cât și de angajator, mai puțin impozitul pe venit. Astfel, eu treceam în programul de salarizare că persoanele respective care erau în fapt în misiune, se aflau în concediu de odihnă, situație în care li se genera automat un venit salarial, la care se calculau contribuțiile sociale, pe care MAE le plătea din brutul lui, nu plătea suplimentar, și astfel aceste contribuții erau echivalentul sumelor pe care le transferam în contul meu și în conturile lui Bușcă Nicolae și Bușcă Alin-Dănuț.” Problemele cu concubinul Daniela Păune spusese concubinului ei și fiului acestuia că le va da bani din salariul propriu și economiile sale, banii au fost virați, iar în aprilie 2024, când a demisionat, le-a spus că sumele proveneau de fapt din banii ministerului. În lipsa fondurilor, concubinul a amenințat-o că va depune denunț împotriva ei, fapt ce a determinat-o să își înstrăineze bunurile mobile și imobile către fratele concubinului, Cristian Bușcă, pentru ca acesta să aibă grijă de mama sa în eventualitatea în care va fi cercetată penal. Femeia și-a înstrăinat prin donație mașina, un Volkswagen Golf, și o garsonieră în sectorul 6 din București. Bărbatul i-a vândut casa Danielei Păune cu 54.000 de euro iar