Ce a pățit marea speranță a tenisului românesc în Slovacia!
Ruxandra Bertea (313 WTA), una dintre marile speranțe ale tenisului românesc, a ratat calificarea în semifinalele turneului ITF de 40.000 de dolari de la Trnava (Slovacia). Ruxandra Bertea, sportivă care impresionează lumea tenisului la 19 ani, avea nevoie de victorie pentru a doborî o nouă barieră și a intra în premieră în Top 300 WTA. Adversara româncei, Lucie Havlickova din Cehia, aflată pe poziția 398 WTA, a fost însă prea puternică în meciul disputat vineri, impunându-se destul de clar, cu scorul de 6-2, 6-4. Marea speranță a tenisului românesc, învinsă fără drept de apel în sferturile de finală ale turneului de la Trnava După ce obținuse două victorii convingătoare în Slovacia, 6-2, 6-4 în primul tur cu Cagla Buyukakcay (Turcia, 309 WTA), respectiv 6-2, 7-5 cu Mia Ristic (Serbia, 275 WTA) în optimile de finală, Ruxandra Bertea și-a încheiat brusc parcursul la Trnava. Reprezentanta noastră nu i-a luat nici măcar un set cehoaicei Lucie Havlickova, jucătoare în vârstă de 20 de ani, considerată de specialiști un mare talent al tenisului din țara ei. Meciul din sferturi a durat o oră și 24 de minute, iar Havlickova se va confrunta cu Jessika Ponchet (Franța, 172 WTA) după ce a trecut de Bertea. Ruxandra a ratat intrarea în Top 300 WTA, dar reușește, totuși, un salt important în ierarhia mondială, de pe 313 WTA, până pe poziția 304 în lume. Nu este puțin lucru, având în vedere faptul că sportiva din Brăila a început sezonul din postura de ocupantă a locului 699 WTA. Ruxandra Bertea a debutat cu victorie pentru România în Billie Jean King Cup Ruxandra Bertea, jucătoare antrenată de Alex Joițoiu, a impresionat weekendul trecut în Billie Jean King Cup, ea debutând cu o victorie pentru România în competiția inter-țări. Ruxi a învins-o cu 6-2, 6-1 pe Vivian Yang, în cadrul întâlnirii România – Noua Zeelandă, scor 3-0, dar a pierdut confruntarea cu poloneza Linda Klimovicova, care s-a impus cu 6-2, 6-1. România a cedat cu 3-0 meciul decisiv cu Polonia pentru accederea în calificările turneului final de anul viitor, din echipa noastră mai făcând parte Gabriela Lee, Monica Niculescu și Mara Gae.
Românca de 19 ani care sperie circuitul WTA, calificare în sferturile turneului de la Trnava
Ruxandra Bertea (313 WTA), jucătoarea română în vârstă de 19 ani care se află pe val în circuitul de tenis profesionist, a reușit o nouă performanță spectaculoasă. După ce weekendul trecut a debutat pentru România în Billie Jean King Cup și chiar a obținut o victorie frumoasă, 6-2, 6-1 cu neo-zeelandeza Vivian Yang, Ruxandra continuă să impresioneze. Românca s-a calificat joi în sferturile de finală ale turneului ITF de la Trnava, dotat cu premii în valoare totală de 40.000 de dolari, după ce a învins-o în minimum de seturi pe Mia Ristic (Serbia, 275 WTA), scor 6-2, 7-5. Tânăra româncă de 19 ani s-a calificat în sferturi la Trnava și a urcat pe locul 304, după ce a început anul pe 699 WTA După ce a răpus-o pe sportiva din Serbia, la capătul unei ore și 53 de minute de joc, Ruxandra Bertea a atins un nou maxim în carieră, urcând pe locul 304 în clasamentul WTA! Ruxandra își continuă ascensiunea incredibilă, în condițiile în care a început sezonul pe poziția 699 WTA. Astfel, sportiva antrenată de Alex Joițoiu reușește un salt de aproape 400 de locuri într-un an, confirmându-și statutul de mare speranță a tenisului românesc. Ruxandra Bertea se va lupta vineri pentru calificarea în semifinalele turneului de la Trnava, înfruntând-o pe Lucie Hlavickova din Cehia, ocupanta locului 398 WTA. Bertea nu a cedat niciun set în primele două meciuri din Slovacia! Înainte de a o elimina pe Mia Ristic, sportiva din Brăila a făcut instrucție cu Cagla Buyukakcay (Turcia, 309 WTA), scor 6-2, 6-4. Turneul de la Trnava se desfășoară pe hard, în sală, iar jucătoarea noastră ar putea forța chiar accederea în finală. Dacă trece de Hlavickova, ea se va confrunta în penultimul act cu învingătoarea dintre Jessika Ponchet (Franța, 172 WTA) și Kira Pavlova (Rusia, 430 WTA). Ruxandra Bertea, victorioasă la debutul pentru România în Billie Jean King Cup, s-a chinuit să facă rost de sponsori pentru a putea merge la turnee Ruxandra Bertea a disputat două partide pentru România în Billie Jean King Cup, la prima ei prezență în competiția inter-țări. După ce a adus primul punct al întâlnirii cu Noua Zeelandă, Bertea a deschis și confruntarea de sâmbătă cu Polonia, adversara ei fiind însă prea puternică. Linda Klimovicova s-a impus cu 6-2, 6-1 în fața Ruxandrei. Ruxi a oferit un moment amuzant la finalul meciului cu Polonia, ea așezându-se la coadă pentru a obține un autograf de la Iga Swiatek. Într-un interviu acordat ProSport, Bertea a mărturisit că le are ca modele pe australianca Ashleigh Barty și conaționala Simona Halep. Ruxandra Bertea răzbește prin determinare, după ce s-a chinuit în ultmii ani să facă rost de fonduri pentru a-și putea susține cariera. Cel mai important sprijin a venit din partea părinților sportivei, care anul acesta s-a legitimat la Rapid București.
13 persoane, în spital, după un accident feroviar din Slovacia. Premierul Fico a refuzat cererea de demisie a ministrului Transporturilor
Duminică, un tren de mare viteză care circula pe traseul Bratislava – Nira s-a izbit de un tren de mare viteză care circula între Košice și Bratislava. Accidentul s-a petrecut la ieșirea din Gara Pezinok, potrivit Euronews. Potrivit ministrului de interne din Slovacia, în urma accidentului 79 de pasageri, dintr-un total de aproximativ 800, au fost transportați la spital. Cei mai mulți dintre ei au avut leziuni ușoare. Dintre aceștia 13 erau încă spitalizați luni. Cu toate că ei au fost internați, niciunul din ei nu au avut răni grave. Potrivit premierului slovac Robert Fico, coliziunea a fost probabil cauzată de o eroare umană. Fico a respins demisia ministrului transporturilor Jozef Ráž Jr, în urma celui de-al doilea incident de acest gen petrecut într-o lună. Totuși, prermierul i-a cerut ministrului Transporturilor să demită conducerea companiei feroviare naționale ZSSK, cu toate că ancheta nu este încheiată. Traficul feroviar a rămas închis în ambele sensuri pe tronsonul dintre Pezinok și Bratislava luni. În 13 octombrie, un alt accident feroviar s-a petrecut în estul Slovaciei. Alte două trenuri de mare viteză s-au ciocnit, iar în urma accidentului doi pasageri s-au aflat în stare critică și alți zeci au fost răniți.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, respinge utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului public de televiziune STVR și vin pe fondul discuțiilor Uniunii Europene privind finanțarea Ucrainei cu fonduri provenite din activele băncii centrale ruse înghețate, scrie Bloomberg. „Slovacia nu va participa la niciun program juridic sau financiar de confiscare a activelor înghețate dacă aceste fonduri ar fi cheltuite pentru costuri militare în Ucraina”, a afirmat premierul Fico. Liderul slovac a adăugat că sprijinirea financiară a Ucrainei cu 140 de miliarde de euro ar însemna prelungirea războiului cel puțin încă doi ani. „Vrem să punem capăt războiului sau îl alimentăm?”, a spus Fico, apărand o poziție pe care o definește „pro-pace”. Uniunea Europeană explorează opțiuni pentru a utiliza activele rusești înghețate în sprijinul Ucrainei, care se confruntă cu necesitatea unor resurse financiare noi până la începutul anului 2026. Totuși, negocierile au întâmpinat obstacole. Belgia, unde se află o mare parte din aceste active, solicită garanții suplimentare pentru a nu fi trasă la răspundere în legătură cu riscurile împrumuturilor propuse. Robert Fico este cunoscut pentru pozițiile sale critice față de sancțiunile împotriva Rusiei. Deși anterior a amenințat că va bloca măsurile europene, în trecut a acceptat sancțiunile după ce a obținut anumite concesii. Cu toate acestea, premierul slovac respinge categoric ideea de a folosi activele rusești pentru a finanța Ucraina, argumentând că aceasta nu ar servi decât prelungirii conflictului. Astfel, poziția Slovaciei complică procesul Uniunii Europene de a găsi o soluție financiară pentru Ucraina, în timp ce tensiunile privind responsabilitatea și riscurile asociate cu aceste fonduri rămân ridicate.
Statistica bate mitul retragerii lui Trump. România, „oaia neagră” dintre țările Europei? Cifrele momentului și țările în care soldații americani sunt în formulă completă
Retragerea a peste 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu din Constanța a suscitat diverse interpretări, controverse și semne de întrebare. În jur de 800 de soldați americani rămân în continuare la baza de la Mihail Kogălniceanu, iar la Deveselu se află aproximativ 200 de soldați din Statele Unite, care operează scutul anti-aerian, în timp ce 100 de americani se află și la baza militară din Câmpia Turzii. Mai mult, decizia lui Donald Trump în legătură cu România a deschis o adevărată „Cutie a Pandorei” cu privire la securitatea țării noastre și a provocat o întreagă dezbatere în România, dar și pe scena politică internațională. Scandal în SUA pe tema retragerii trupelor Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Opoziția față de planul administrației Trump ar fi condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă.” La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO, notează Mediafax. „România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armată timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB.” Cei doi congresmeni ai Comisiilor de Apărare din Camera Reprezentanților și Senatului American solicită, de asemenea, asigurări Pentagonului că nu vor retrage trupele americane NATO din Polonia. Ce spun cifrele despre retragerea trupelor americane din Europa GÂNDUL prezintă poziționarea trupelor americane în Europa, înainte și după anunțul retragerii soldaților. România pare să fie – cel puțin, până la acest moment – „oaia neagră” și singura țară de unde Donald Trump a retras deja o parte dintre soldații americani. Concret, aproximativ 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, la cele trei baze militare, la care se adaugă ceilalți 2500 de soldați aliați. Reamintim că soldații americani se află la Baza de la Kogălniceanu de 26 de ani, iar în tot acest timp și-au mărit prezența treptat, apogeul fiind atins după invadarea Ucrainei. Potrivit unor surse guvernamentale, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va sosi săptămâna viitoare la București. Vizita ar avea loc în contextul deciziei Statelor Unite de a redimensiona prezența militară americană pe flancul estic al NATO, inclusiv în România. Administrația Trump a retras mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Trupe SUA din Bulgaria, Slovacia și Ungaria ar urma să fie retrase în decembrie Potrivit unor informații vehiculate pe scena politică internațională, SUA ar urma să reducă în luna decembrie și efectivele militare din Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Până una alta, există certitudine este cea a retragerii din România a soldaților americani. Rămâne de văzut dacă Donald Trump va aplica același tratament și la baze militare din alte țări europene. Pe teritoriul țării noastre sunt, în acest moment, baze NATO la Constanța, Cincu, Fetești, Deveselu și Câmpia Turzii. Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu România – aproximativ 1.000 de militari americani retrași, 1000 rămași Prezență redusă de la 1.700 – 2.000 la 1.000 de soldați americani, prin retragerea Brigăzii a doua Infanterie Trupe rămase la baze precum Mihail Kogălniceanu, Deveselu (sistem antirachetă) și Câmpia Turzii. Partea de rotație a fost oprită, dar parteneriatul strategic continuă. Bulgaria – aproximativ 100-200 – rotațional, în curs de reducere Parte din Brigada a doua Infanterie era staționată aici; retragere planificată pentru mijlocul lui decembrie 2025 Prezență mică, concentrată pe exerciții NATO și rotații; nu există baze permanente majore Reducerea face parte din planul general de optimizare a prezenței SUA în flancul estic NATO. Slovacia – aproximativ 200-300 – rotațional, în curs de reducere Similar cu Bulgaria, include unități din Brigada a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Prezență bazată pe acordul de cooperare din 2022, care permite acces la baze aeriene Anterior, rotații de aproximativ 600 soldați pentru exerciții, dar acum în scădere; suport pentru sisteme Patriot operate de aliați. Ungaria – aproximativ 100-150 – rotațional, în curs de reducere Prezență minimă, fără baze permanente majore; unități mici pentru exerciții Parte din rotația Brigăzii a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Nu s-a materializat nicio relocare masivă din Germania, discuții existente din martie 2025 au fost infirmate Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu Câți militari americani sunt în Germania, Polonia și Italia Polonia găzduiește până la 10.000 de militari americani, precum și sediul Corpului V de Armată, la nivel de comandă, cu statut permanent, nefiind vizată de retragerea soldaților americani. Dintre cei 80.000 de militari americani desfășurați în Europa, puțin peste 1000 au rămas în România Cea mai mare prezență militară americană se află în Germania, unde sunt staționați aproape 35.000 de militari Italia găzduiește peste 12.000 de militari americani, iar Regatul Unit aproximativ 10.000 Marea Britanie – 10.000 de militari americani Spania – 3.292 de militari americani Turcia – 1.700 de militari americani Norvegia – 1.438 în Norvegia de militari americani Belgia – 1.106 de militari americani România rămâne fără 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu Statele Unite mențin aproximativ 100.000 de militari pe teritoriul european Dintre aceștia 65.000 sunt forțe permanente, iar restul reprezintă personal de rotație și întăriri, potrivit AFP. Forțele americane sunt distribuite în 37 de baze militare din Europa, inclusiv cartierul general NATO (SHAPE) din Belgia. Germania găzduiește cele mai multe baze (13), urmată de Italia cu șapte baze și Belgia cu trei. Prezența militară americană în Europa s-a consolidat semnificativ după februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Atunci, SUA au trimis aproximativ 20.000 de
Slovacii au în continuare voie să alerge după autobuz. Șeful poliției lămurește o lege
Poliția slovacă arată că noua modificare a legii traficului rutier, care stabilește viteza maximă permisă pe trotuarele din zonele urbane, nu se aplică pietonilor. Presa scrisese că legea — care stabilește o limită de 6 kilometri pe oră — se va aplica și pietonilor. „Trebuie să clarific că acest lucru nu este adevărat”, a declarat vicepreședintele poliției, Rastislav Polakovič, pentru mass-media slovacă, citată de Politico. Cine e vizat, de fapt. Copiii sub 10 ani sunt forțați să circule pe carosabil „Regula este destinată persoanelor care folosesc role, trotinete, skateboarduri sau echipamente sportive similare, precum și cicliștilor cu vârsta de până la 10 ani, inclusiv însoțitorii acestora. Măsurile ar trebui să se concentreze asupra acestor grupuri”. Anunțul inițial a stârnit o undă de amuzament și confuzie pe rețelele de socializare, unii utilizatori de internet întrebându-se dacă alergarea pentru a prinde autobuzul le-ar putea aduce o amendă. Măsura, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, a fost introdusă pentru a evita coliziunile pe trotuare. O neînțelegere virală „Obiectivul principal este de a spori siguranța pe trotuare, având în vedere numărul tot mai mare de coliziuni cu utilizatorii de trotinete”, a declarat autorul amendamentului, Ľubomír Vážny, din partidul populist de stânga Smer al prim-ministrului Robert Fico, care face parte din coaliția de guvernare. Modificarea a stârnit reacții negative din partea opoziției, a organizațiilor neguvernamentale și a politologilor. Cum gestionează alte țări trotinetele și bicicletele electrice „În Cehia, această problemă este abordată prin interzicerea trotinetelor și a bicicletelor electrice pe trotuare, în timp ce abordarea slovacă a dus la o legislație destul de bizară”, a declarat pentru Politico politologul Lubomír Kopeček de la Universitatea Masaryk din Brno. Grupul de susținere a cicliștilor Cyklokoalícia (Coaliția pentru ciclism) a declarat că legislația este problematică, deoarece îi obligă pe copiii cu vârsta sub 10 ani – care acum au voie să circule cu bicicleta pe trotuare – să circule pe carosabil.
Robert Fico anunță că Slovacia nu va participa la niciun program al UE pentru finanțarea ajutorului militar pentru Kiev
Premierul Slovaciei, Robert Fico, a anunțat că țara nu va participa la niciun program al UE care vizează finanțarea ajutorului militar pentru Ucraina, relatează Reuters. „Refuz să permit Slovaciei să participe la orice schemă financiară menită să ajute Ucraina să gestioneze războiul și cheltuielile militare”, a spus Fico duminică, în cadrul unei conferințe de presă televizată. Premierul slovac a lansat și critici privind sancțiunile UE împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina, afirmând că acestea afectează mai mult Europa. Anunțul lui Fico vine în contextul în care odată cu venirea sa la putere în 2023, Slovacia a oprit ajutorul militar de stat pentru Ucraina. Premierul slovac are o opinie diferită față de celelalte țări membre UE în privința războiului, afirmând că soluția nu se află pe câmpul de luptă. În această săptămână, liderii UE au convenit să răspundă „nevoilor financiare urgente” ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Totuși, aceștia au amânat aprobarea unui plan de utilizare a activelor rusești înghețate pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro către Kiev.
România, victorie imperială în sferturile Campionatului European: 3-0 cu Slovacia
Principală favorită la câștigarea titlului continental, echipa feminină de tenis de masă a României, a obținut o victorie imperială în sferturile. Bernadette Szocs, Elizabeta Samara și Andreea Dragoman nu au dat nicio șansă slovacelor, în sferturile de finală ale Campionatului European de tenis de masă pe echipe. Echipa feminină de tenis de masă a României s-a calificat în semifinalele CE, după o victorie imperială cu Slovacia Competiția continentală are loc la Zadar, în Croația, și se încheie duminică. Tragerea la sorți, programată pe 5 iunie, s-a făcut pe baza clasamentului pe echipe de la începutul lunii, astfel că România a fost desemnată principala favorită a întrecerii. Iar „tricolorele” și-au respectat blazonul și au obținut victorii pe linie. În sferturile de finală, româncele au învins clar echipa Slovaciei, cedând un singur set în cele trei partide. Prima care a intrat la masa de joc, împotriva Emei Labosova, a fost Bernadette Szocs, a 16-a jucătoare a lumii, dar prima europeană după 7 chinezoaice, 6 japoneze și câte o sportivă din Macao și Coreea de Sud. Setul de debut a fost la discreția lui Bernie, iar în următoarele românca nu a făcut altceva decât să forțeze exact atunci când a fost nevoie, pentru a nu se complica. A fost 3-0 (3, 7, 7) pentru Szocs, care a trecut pe banca de rezerve pentru a o susține pe Elizabeta Samara. Cea mai experimentată jucătoare din lot a început agresiv, punând imediat 11-2 în dreptul ei pe tabela de marcaj. S-a făcut 2-0 la seturi, după care a urmat o manșă decisă în prelungiri și adjudecată de Barbora Varady cu 12-10. Ulterior, lucrurile au intrat pe făgașul normal. În semifinala de sâmbătă, România va întâlni Olanda Nici Andreea Dragoman nu a transpirat prea mult în partida cu Barbora Varady. A fost 11-3 în setul de debut, ceva echilibru în al doilea, terminat 11-9 și 11-7 în ceea ce avea să fie ultima manșă a partidei România – Slovacia. Repartizată în Grupa A, echipa feminină de tenis de masă a țării noastre a învins Țara Galilor cu 3-0, după care a trecut de Luxemburg cu 3-1. Adina Diaconu a pierdut meciul de debut cu Sarah De Nutte deși a condus cu 2-0 la seturi, Andreea Dragoman le-a învins în set decisiv pe Enisa Sadikovic și Sarah De Nutte, iar Bernie Szocs nici nu a stat la discuții cu Melisa Sadikovic, administrându-i un sec 3-0 (11-2, 11-2, 11-6). Paradoxul este că meciul din optimile de finală, cu Serbia, a fost mai dificil decât cel din sferturi. Dragoman a cedat în fața Sabinei Surjan cu 2-3 (5, -5, 7, -6, -10), Szocs a trecut ca o tornadă peste Aneta Maksuti după un început ezitant, 3-1 (-6, 4, 4, 8), Samara a avut 2-1 la seturi cu Izabela Lupulesku, dar a cedat cu 2-3 (13, -8, 5, -11, -5), iar Szocs și Dragoman au adus punctele calificării în sferturi, după 3-0 (9, 11, 9) cu Surjan, respectiv, 3-2 cu Maksuti 3-2 (8, -8, 4, -10, 6).
Slovacia și Ungaria nu cedează: Cele două țări refuză să reducă importurile de energie din Rusia fără alternative viabile
Slovacia și Ungaria au anunțat că nu vor ceda presiunilor administrației Trump de a reduce importurile de energie din Rusia până când Uniunea Europeană nu asigură surse alternative suficiente, relatează Bloomberg. Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a promis sancțiuni mai dure împotriva Moscovei, dar numai după ce aliații europeni vor opri complet achizițiile de petrol rusesc. „Înainte să ne putem angaja complet, trebuie să avem condițiile potrivite, altfel riscăm să ne afectăm grav industria și economia,” a spus ministrul slovac al Economiei, Denisa Sakova, pe 17 septembrie, la Bratislava. Ea a subliniat că infrastructura pentru rute alternative este esențială și a precizat că a discutat această poziție cu secretarul american al Energiei, Chris Wright, la Viena. Sakova a adăugat că, odată ce există rute alternative și capacitate de transport suficientă, Slovacia nu se opune diversificării. Totuși, ea a avertizat că oprirea completă a importurilor rusești ar fi riscantă, având în vedere poziția geografică a țării, la capătul de vest al principalelor rute de aprovizionare ale UE. Ungaria adoptă aceeași poziție Ungaria își menține aceeași poziție fermă. „Când o decizie afectează direct interesele Ungariei, cum este cazul achizițiilor de energie, vom folosi dreptul de veto,” a declarat ministrul de cabinet Gergely Gulyas la Budapesta. Premierii Viktor Orban și Robert Fico sunt printre cei mai vocali opozanți ai reducerii dependenței de energia rusă, Ungaria și Slovacia fiind ultimele două state membre ale UE care încă importă petrol prin conducta Druzhba.
Conductă de petrol din Rusia, lovită de atacurile ucrainene
Potrivit sursei citate, „unități ale forțelor de rachete și artilerie, precum și forțele UAV, au lovit stația de expediere a producției liniare 8-N (LVDS) din apropierea satului Naytopovichi, din regiunea Bryansk”. Stația care a fost lovită este parte a conductei principale Stalnoy kon, care are o capacitate de 10,5 milioane de tone de țiței. Stația are o importanță strategică pentru transportul produselor petroliere pentru forțele Rusiei din Ucraina ocupată, potrivit RBC Ukraine. „Au fost înregistrate numeroase lovituri, provocând incendii în zona stației de pompare și a parcului de rezervoare”, se arată în raportul publicat duminică de Statul Major al Armatei din Ucraina. Robert Brovdi, comandatul forțelor UAV ale Ucrainei, a precizat că ținta este, de asemenea, un obiectiv strategic important pentru transportarea petrolului din rafinăriile din Belarus spre Rusia, incluzând rafinăriile Mozyr și Novopolotsk. Forțele armate ucrainene au lovit și rafinăria de petrol Ilsky situată în teritoriul Krasnodar Krai. Rafinăria prelucrează anual 6,42 milioane de tone de petrol și este implicată în aprovizionarea forțelor de ocupație rusă. Recent, armata Ucrainei a lovit stația de pompare Nikolskoye, parte uneia dintre cele mai lungi conducte de petrol care pleacă din Rusia, numită Druzhba, atac care a dus la întreruperea temporară a transporturilor de petrol pe conducta principală, ceea ce a determinat critici din partea Slovaciei și Ungariei, care primesc petrol prin această conductă.