Deputatul Radu Mihaiu, la Conferința Europa Connect – România Digitală: Digitalizarea administrației publice este lăsată voit pe ultimul loc
Fostul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, avertizează că transformarea digitală a României este blocată de tratamentul diferit aplicat instituțiilor publice față de mediul privat și de accentul pus pe reglementări, în locul implementării reale. Acesta susține că fără modernizarea administrației și fără infrastructură digitală funcțională, conceptul de „România digitală” rămâne doar un slogan. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Digitalizarea administrației publice din România este tratată superficial și, în multe cazuri, ignorată intenționat, consideră deoutatul Radu Mihaiu, care atrage atenția că statul aplică standarde diferite instituțiilor publice față de sectorul privat. „Noi avem o problemă majoră ca stat, pentru că toată lumea vorbește despre digitalizare, dar realitatea este că digitalizarea administrației publice este nu doar uitată, ci lăsată pe ultimul loc în mod voit”, a declarat președintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaților. Standardele duble încetinesc transformarea digitală Acesta a oferit exemple din legislația europeană și națională care, în opinia sa, demonstrează tratamentul diferit aplicat instituțiilor statului. „Amenzile date pentru instituțiile publice în baza GDPR sunt semnificativ mai mici decât cele aplicate companiilor private. Asta arată că autoritatea publică nu pune preț pe protecția datelor”, a spus Mihaiu. la Conferința Europa Connect – România Digitală Un alt exemplu invocat de acesta vizează aplicarea directivei europene privind securitatea cibernetică. „În companiile private, responsabil pentru securitatea cibernetică trebuie să fie cineva din conducere. În administrația publică, responsabil poate fi ‘băiatul care se ocupă de imprimante’. Aceasta este realitatea”, a afirmat el. Legi care mențin birocrația Deputatul a criticat și modul în care legislația românească continuă să susțină proceduri administrative depășite. „În Codul de procedură administrativă există un capitol întreg despre cum se gestionează digital copia după cartea de identitate. Dăm o lege în 2026 care reglementează cum se face copia după buletin, în condițiile în care avem procese digitale”, a explicat acesta. Potrivit lui Mihaiu, astfel de abordări arată lipsa unei strategii reale de modernizare administrativă. „E nevoie de un focus real pe digitalizare, nu doar de sloganuri precum digital by default sau once only, care sunt repetate de ani de zile”, a spus el. Inovația vine din mediul privat Fostul edil susține că inovația tehnologică este generată în principal de mediul privat, în timp ce statul ar trebui să creeze infrastructura necesară dezvoltării digitale. „Realitatea este că privatul generează inovație, nu statul. Dacă vrem să facem ceva, trebuie să începem prin a pune infrastructura administrației publice la dispoziția cetățenilor și a mediului privat, înainte să reglementăm lucruri care nici nu există”, a afirmat Mihaiu. la Conferința Europa Connect – România Digitală Smart city înseamnă soluții simple pentru cetățeni Radu Mihaiu consideră că dezvoltarea conceptului de smart city trebuie să pornească de la simplificarea relației cetățeanului cu administrația. „Smart city înseamnă, de foarte multe ori, soluții simple, digitale. De exemplu, cetățeanul să nu mai fie nevoit să meargă la ghișeu să depună acte. Uneori poate însemna un locker de unde să poți prelua documente, alteori transmiterea documentelor fără ștampila ‘conform cu originalul’, prin semnături electronice”, a explicat acesta. El a subliniat că legislația actuală limitează chiar și utilizarea tehnologiilor existente. „Legislația românească nu permite primăriilor să folosească date precum numerele de înmatriculare pentru a identifica, de exemplu, mașinile care aruncă gunoi pe domeniul public”, a spus Mihaiu. Digitalizarea depinde de implementare În opinia lui Mihaiu, transformarea digitală nu poate fi realizată doar prin adoptarea de legi, ci prin implementarea efectivă a acestora și prin asumarea responsabilității la nivel guvernamental. „Nu ține doar de reglementare, ține și de implementare și de un focus real pe care statul și Guvernul trebuie să îl aibă pe digitalizare. Degeaba vorbim de legi dacă nu avem pe cineva care să ducă mai departe aceste lucruri”, a concluzionat Radu Mihaiu. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Digitalizarea în România se simte și în stațiile de autobuz inteligente. Băncile smart și conectivitatea la internet, o mână de ajutor când aștepți
Transformarea digitală a orașelor din România începe să capete contur și în spațiile publice frecventate de mii de oameni zilnic. La Constanța, administrația locală a demarat un proiect prin care conectivitatea la internet și dotările smart devin parte integrantă a infrastructurii urbane. Stațiile de autobuz, băncile publice, sistemele de iluminat sau semafoarele intră într-un nou capitol de modernizare – unul în care tehnologia nu doar că îmbunătățește confortul, dar contribuie și la siguranță și informare. Valoarea estimată a proiectului este de peste 100.000 lei (fără TVA) și vizează un total de 151 de locații strategice. Inițiativa, parte a unui plan mai amplu de digitalizare urbană, va aduce beneficii directe cetățenilor printr-o infrastructură mai bine conectată și orientată către nevoile cotidiene ale locuitorilor. Internet public și funcții smart în zonele de tranzit Una dintre cele mai vizibile componente ale proiectului este instalarea de rețele Wi-Fi în stațiile de autobuz. Aici, călătorii vor putea accesa în timp real informații despre sosirea vehiculelor, traseele disponibile sau eventualele întârzieri. Panourile digitale vor fi interconectate cu rețeaua de transport și vor afișa date actualizate constant, facilitând o mai bună planificare a rutelor. Tot în stațiile de autobuz și în zonele pietonale vor apărea așa-numitele „bănci smart” – bănci dotate cu porturi USB pentru încărcarea dispozitivelor mobile și conexiune la internet. Astfel, un spațiu aparent banal devine un punct de acces digital pentru oricine are nevoie de conectivitate în mișcare. Prin includerea în rețea a stâlpilor de iluminat și a semafoarelor, administrația locală poate integra camere video pentru supraveghere, senzori pentru fluxul de trafic sau echipamente care să contribuie la eficientizarea consumului energetic. Toate aceste elemente fac parte dintr-o viziune coerentă de oraș inteligent, cu infrastructură adaptată pentru nevoile actuale ale unei comunități moderne. O infrastructură digitală pentru cetățeni mai informați și autorități mai receptive Proiectul de la Constanța nu se limitează doar la aspectele tehnice sau estetice. Informația în timp real și posibilitatea de a interacționa cu administrația locală sunt priorități clare. Prin intermediul sistemelor de informare publică și a panourilor digitale, locuitorii vor primi notificări despre trafic, evenimente locale, situații de urgență sau modificări ale programului de transport. Totodată, prin extinderea acoperirii cu internet mobil și fix în spațiile publice, cetățenii ar putea avea în viitor posibilitatea de a trimite sesizări către autorități direct din teren, prin aplicații mobile sau platforme integrate. Asta înseamnă un dialog mai rapid, mai eficient și mai transparent între cetățean și administrație. În esență, digitalizarea infrastructurii urbane din Constanța reprezintă un pas firesc spre ceea ce multe orașe europene aplică deja de ani buni. Este un exemplu concret de cum tehnologia poate fi integrată într-un mod discret, dar esențial, în viața cotidiană, transformând locuri de tranzit în puncte de utilitate digitală.