Smoothie-uri, sucuri sau fructe întregi? Care este cea mai sănătoasă modalitate de a consuma fructe?
În contextul creșterii alarmante a bolilor netransmisibile și a ratelor de obezitate la nivel global, specialiștii atrag atenția asupra obiceiurilor alimentare zilnice, scrie Euronews. Recomandările internaționale indică un consum de cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi pentru persoanele de peste 10 ani, însă nu toate formele de consum oferă aceleași beneficii. Ce arată studiul Un studiu recent publicat în Frontiers in Nutrition a analizat legătura dintre consumul de fructe și diferite rezultate asupra sănătății. Cercetarea a inclus peste 400 de participanți, împărțiți în patru categorii: consumatori reduși de fructe, consumatori de sucuri de fructe, consumatori de smoothie-uri și consumatori de fructe întregi. Rezultatele indică faptul că persoanele care consumă puține fructe au cele mai slabe rezultate în ceea ce privește sănătatea generală, fiind urmate de consumatorii de sucuri. Aceștia au prezentat o prevalență mai mare a hipertensiunii, bolilor cardiovasculare, diabetului și colesterolului crescut. De asemenea, indicele de masă corporală a fost mai ridicat în rândul celor care preferă sucurile sau consumă rar fructe, comparativ cu cei care aleg fructele întregi sau smoothie-urile. Impact asupra stării mintale Diferențele nu s-au limitat doar la sănătatea fizică. Participanții care consumau puține fructe sau preferau sucurile au raportat mai frecvent probleme de sănătate mintală, niveluri scăzute de energie și o calitate mai slabă a somnului. Cercetătorii explică aceste rezultate prin faptul că sucurile oferă sațietate redusă și un aport energetic mai mic, comparativ cu fructele întregi sau smoothie-urile. Diferența majoră dintre smoothie-uri și sucuri constă în conținutul de fibre. Procesul de stoarcere elimină mare parte din fibrele fructelor, în timp ce blenduirea le păstrează. Fibrele sunt esențiale pentru digestie, controlul glicemiei și senzația de sațietate. Smoothie-urile pot crește și biodisponibilitatea unor nutrienți importanți, precum vitamina C și folatul. Specialiștii subliniază că moderația este esențială. Recomandările actuale indică limitarea consumului de sucuri și smoothie-uri la maximum 150 ml pe zi. Beneficiile pot varia și în funcție de tipul de fruct utilizat, unele fiind mai bogate în antioxidanți, vitamine sau compuși benefici pentru sănătate.
Cât te costă o masă grecească lângă Acropola Atenei, în 2025
Acropole este cetățuia din capitala Greciei, Atena, zidită pe o stâncă înaltă. În vârful acesteia au fost construite temple și statui, precum și Partenonul dedicat zeiței înțelepciunii după care orașul îi poartă numele. Un turist român a luat masa la un restaurant aflat aproape de Acropola Atenei. El a publicat câteva fotografii cu preparatul consumat, dar și cu meniul și cu bonul fiscal. Prețurile nu sunt foarte mari, chiar dacă restaurantul este situat lângă cea mai vizitată atracție turistică a Atenei. Un turist român a comandat souvlaki și o băutură smoothie lângă Acropole Vremea din Atena este caniculară în luna iulie. Pentru a-și astâmpăra foamea, s-a dus la un restaurant apropiat de Acropola Atenei. Așezat la masă, a primit meniul și a verificat prețurile. A comandat un preparat de Souvlaki cu carne de porc, combinată cu o porție de cartofi prăjiți, ceapă, roșii, sos grecesc tzatziki și câteva bucăți de pâine grecească (pita). Ulterior, s-a răcorit cu o băutură smoothie din ananas. Prețurile din meniul restaurantului grecesc Turistul român a plătit: Souvlaki – 13,80 de euro (70 lei) Smootie – 8 euro (40 lei) Pentru un preparat Souvlaki cu carne de pui, un turist trebuie să plătească tot 13,80 de euro. Un preparat de Lontosouvli (cu carne de pui sau porc) costă ceva mai mult, 17,30 euro. O porție sănătoasă de Gyros (cu carne de pui sau porc) costă 13,80 de euro. Pentru Gyros cu carne de vită sau miel, turiștii trebuie să scoată ceva mai mulți bani din buzunar: 16,30 de euro sau chiar fix 17 euro. Iar o porție de Kebab variază între 14,50 și 15,30 de euro. Cât te-ar putea costa o salată grecească? Prețurile variază: Salată verde cu tortilla, porumb, pui, ciuperci porcini, parmesan și sos – 14,80 euro Salată grecească, cu roșii, castraveți, piper, măsline, brânză feta – 11,80 euro Musaca – 11 euro Băuturi: Cafea Espresso – 3 euro Cappuccino – 5 euro Limonadă sau suc de portocale – 5,50 euro Smoothie, cu diferite arome – 8 euro Acropola Atenei, cea mai vizitată atracție turistică din Grecia Cel care a coordonat construcția Partenonului a fost Pericle, omul de stat atenian, general și orator iscusit. Fidias a fost sculptorul faimos care a sculptat două mari statui dedicate Atenei: Atena Parthenos, sculptată din lemn de chiparos, placată cu aur și fildeș, înaltă de 13 metri, situată în interiorul Partenonului, și Atena Promachos, statuia din bronz înaltă de 10 metri, amplasată în fața Parteonului. Partenonul a fost construit din 447 î.Hr. și finalizat în 438 î.Hr., ulterior decorat cu fresce sculptate până în 432 î.Hr. A servit ca trezoreria orașului, devenind totodată un simbol al puterii maritime a Atenei și a Ligii de la Delos. Din secolul al 6-lea d.Hr., Partenonul a fost transformat într-o biserică creștină dedicată Fecioarei Maria, iar în urma cuceririi otomane, a devenit o moschee. În urma asediului Acropolelui din 1687, Acoperișul Partenonului a fost distrus aproape în totalitate după ce a fost bombardat de tunurile otomanilor într-o luptă cu venețienii. Între 1800 și 1803, britanicii au jefuit sculpturile rămase pentru a ajunge expuse la Muzeul Britanic de la Londra. Astăzi, au mai rămas doar coloanele dorice din marmură în picioare. Turiștii îi pot admira coloanele Partenonului, dar și alte structuri care au supraviețuit testului timpului: Erecteionul, poarta Propylaia, Templul zeiței Atena Nike, Teatrul lui Dionysos și Odeanul lui Irod Atticul. Autorul recomandă: Cât costă să mănânci o OMLETĂ într-un restaurant din Paris, pe durata Jocurilor Olimpice
Băutura sănătoasă care îngrașă la fel de mult ca sucurile Coca-Cola: Sunt la egalitate
Dr. David Cavan, endocrinolog consultant la University Hospitals Dorset, spune că smoothie-urile de fructe, chiar și cele făcute acasă, conțin o cantitate mare de zahăr – asemenea celei întâlnite în sucuri acidulate precum Cola, scrie Daily Mail. Unele variante ar putea avea la fel de mult zahăr ca o cutie de suc, iar acest lucru poate contribui inclusiv la creșterea în greutate. „Orice fruct, atunci când este transformat într-un smoothie, devine o băutură foarte dulce, deși conține și ceva fibre. În ceea ce privește conținutul de zahăr, smoothie-urile sunt la egalitate cu Coca-Cola”, a declarat Dr. Cavan, potrivit sursei citate. Primul pas în reducerea riscului de diabet Medicul a subliniat și faptul că zahărul natural din fructe este, până la urmă, tot zahăr, și „va avea un impact mare asupra nivelului de glucoză din sânge”. Dr. Cavan a prezentat și un prim pas pe care oamenii îl pot face pentru a reduce riscul de diabet, iar acesta constă chiar în renunțarea la astfel de băuturi de tip smoothie.