Psihologii atrag atenția asupra Phubbing-ului, reflexul de a verifica constant telefonul
Psihologii atrag atenția asupra unui obicei tot mai răspândit, care subminează relațiile fără ca oamenii să realizeze: phubbing-ul. Termenul descrie situația în care cineva își ignoră interlocutorul pentru a se uita la telefon, iar efectele pot fi destul de serioade, de la resentimente în cuplu la deteriorarea legăturii dintre părinți și copii. În cupluri, cei care se simt ignorați tind să reacționeze la fel, ceea ce poate crea o spirală de respingere reciprocă, explică dr. Claire Hart, psiholog la Universitatea din Southampton. Într-un studiu realizat pe aproape 200 de persoane, ea a descoperit că percepția de „a fi phubuit” este asociată constant cu scăderea satisfacției în relație. Psihologul Kaitlyn Regehr, de la University College London, spune însă că soluția nu este să ne criticăm pentru lipsa de autocontrol, ci să devenim mai conștienți de momentul în care luăm telefonul în mână. Ea propune o regulă simplă: de fiecare dată când atingi telefonul în prezența cuiva, explică ce faci, apoi pune-l la loc și reia conversația. Declarații precum „Verific la ce oră este trenul” sau „Îi răspund mamei, apoi sunt cu tine” ajută la întreruperea comportamentului automat și transmit persoanei din față că nu este ignorată. În același timp, metoda te împiedică să ajungi, fără să vrei, la scroll prelungit, scrie BBC. Specialiștii spun că fiecare întrerupere pentru telefon rupe legătura cu celălalt și poate dura minute bune până când conversația revine la ritmul inițial. De aceea, mici gesturi de transparență pot schimba dinamica unei relații și pot preveni conflicte alimentate de un ecran care fură, încet, atenția și apropierea dintre oameni.
Prima rețea de socializare 100% românească ajunge pe Android și promite o revoluție în social media
Într-o eră în care platformele de social media devin din ce în ce mai comerciale, mai invazive și mai globalizate, o inițiativă românească îndrăzneață vine să rupă tiparele. Chatter.al, prima rețea de microblogging și socializare dezvoltată integral în România, tocmai a lansat aplicația oficială pentru Android, făcând încă un pas important spre extinderea accesului și consolidarea comunității locale. Proiectul poartă semnătura antreprenorului Cristian Doiu și a fost gândit ca o alternativă reală la platforme precum Twitter/X, deținut de Elon Musk, sau TruthSocial, inițiativa lansată de fostul președinte american Donald Trump. Spre deosebire de acestea însă, Chatter.al pune accentul pe libertatea de exprimare autentică, pe protejarea datelor personale și pe respectarea legislației naționale și europene, evitând filtrul algoritmic globalist care ignoră adesea specificul local. Foto: Cristian Doiu Dezvoltatorii promit o experiență de utilizare intuitivă, rapidă și lipsită de presiuni comerciale agresive. Aplicația pentru Android este deja disponibilă gratuit în Google Play Store și aduce mai aproape un spațiu virtual în care controlul este din nou în mâinile utilizatorului, nu ale platformei. Ce aduce nou Chatter.al față de alte rețele sociale Chatter.al nu e doar un „Twitter românesc” cu interfață familiară, ci o platformă care propune un model de social media construit în jurul valorilor de transparență, libertate și control personal. Printre funcționalitățile-cheie se regăsesc: Sistem de verificare clar și fără taxe ascunse, pentru a limita proliferarea conturilor false sau a bot-ilor; Monetizare inteligentă pentru creatori, care pot oferi conținut exclusiv sau pot seta abonamente lunare, într-un ecosistem echitabil și sustenabil; Trending topics adaptate la realitatea românească, nu doar la narațiunile globale, astfel încât conținutul relevant din țară să fie vizibil și promovat; Utilizare 100% gratuită, fără reclame invazive sau targetare bazată pe date personale, una dintre cele mai deranjante practici ale rețelelor mainstream. Un alt punct forte al platformei este integrarea inteligenței artificiale pentru a oferi recomandări de conținut relevante, fără a sacrifica intimitatea utilizatorului. Așadar, dacă ești creator de conținut, jurnalist, influencer sau pur și simplu cineva care vrea să se exprime liber fără frica de shadowban sau cenzură algoritmică, Chatter.al ar putea deveni noul tău loc de refugiu online. De ce merită să-i dai o șansă: Chatter.al este despre tine Într-un peisaj digital dominat de corporații globale și reglementări opace, Chatter.al vine ca o gură de aer proaspăt. Este o platformă creată de români, pentru români, cu respect pentru legislația europeană, dar și cu atenție sporită la nevoile comunității locale. Faptul că nu există reclame sau tracking agresiv te ajută să folosești platforma fără să simți că ești produsul, ci chiar utilizatorul în centrul experienței. În plus, faptul că aplicația este acum disponibilă pe Android deschide ușa unui public larg, care caută o alternativă simplă, sigură și eficientă la rețelele internaționale. Dacă ai simțit vreodată că vocea ta se pierde în zgomotul rețelelor globale sau că ești tratat doar ca o cifră de monetizat, Chatter.al îți oferă ocazia să faci parte dintr-un ecosistem digital în care libertatea de exprimare nu este doar un slogan. În viitor, putem spera și la lansarea unei versiuni pentru iOS, dar și la dezvoltarea unor funcționalități noi care să transforme Chatter.al într-un hub digital de referință pentru spațiul românesc. Dacă vrei să faci parte dintr-o comunitate care pune în valoare exprimarea liberă și autentică, fără filtre ideologice sau presiuni comerciale, descarcă aplicația Chatter.al și vezi cum ar putea arăta viitorul rețelelor sociale – făcut în România.
Trump a rezolvat și cazul TikTok: mai oferă încă 90 de zile platformei educative să supraviețuiască în SUA
TikTok mai primește o amânare de la interdicția oficială în Statele Unite, după ce președintele Donald Trump a anunțat că va semna un nou ordin executiv prin care prelungește cu 90 de zile termenul impus de legea „vinde sau dispari”. Deși legea a fost adoptată încă de anul trecut și a intrat în vigoare în ianuarie, platforma chineză a continuat să funcționeze nestingherită, datorită mai multor „gesturi de clemență” din partea Casei Albe. TikTok, deținută de compania chineză ByteDance, ar fi trebuit să fie interzisă complet în SUA dacă nu se vindea către o entitate americană. Însă Trump, care s-a poziționat anterior ca susținător al platformei și chiar a recunoscut că a ajuns „să o folosească”, a amânat în mod repetat aplicarea sancțiunilor. Noua prelungire este a treia din acest an și vine pe fondul negocierilor comerciale tensionate dintre SUA și China, în care TikTok pare să fi devenit o piesă de șah, scrie CNN. Platforma rămâne activă, dar vânzarea bate pasul pe loc Conform Casei Albe, această perioadă suplimentară va fi folosită „pentru a asigura încheierea unei tranzacții” care ar permite americanilor să folosească aplicația în siguranță, fără ca datele lor să ajungă la Beijing. Cu toate acestea, nu există încă un acord semnat, iar unele surse susțin că vânzarea este blocată de reticența Chinei de a ceda algoritmul TikTok, considerat cheia succesului platformei. Un acord aproape finalizat în aprilie — care implica investitori americani și companii din zona tehnologiei — a fost suspendat după ce Trump a anunțat noi tarife comerciale împotriva Chinei. ByteDance, compania-mamă, a declarat că „există chestiuni cheie nerezolvate” și că orice tranzacție va necesita aprobarea guvernului chinez. Legea există, dar nu se aplică. De ce? Legea care cere vânzarea sau interzicerea TikTok a fost semnată de fostul președinte Joe Biden și a intrat în vigoare pe 19 ianuarie 2025. În teorie, dacă TikTok nu este vândut, ar trebui interzis pe teritoriul SUA. În practică, însă, Trump a suspendat de două ori deja aplicarea legii, iar platforma este încă accesibilă pentru cei 170 de milioane de utilizatori americani. Pretextul oficial pentru aceste amânări este nevoia de a proteja libertatea de exprimare și de a da timp pentru un transfer sigur de proprietate. Însă criticii președintelui acuză o abordare politică și populistă, dat fiind că TikTok este extrem de popular printre tineri — o categorie importantă de votanți în an electoral. O miză în negocierile comerciale cu China TikTok nu este doar o rețea socială controversată, ci și un element-cheie în tensiunile economice dintre SUA și China. În același timp cu amânarea impusă de Trump, cele două țări au căzut de acord asupra unui cadru general de relaxare a controalelor la export, un pas care ar putea facilita și vânzarea TikTok, deși nu a fost confirmat oficial. Trump a declarat recent că este „încrezător” că liderul chinez Xi Jinping va aproba tranzacția și a lăsat să se înțeleagă că aceasta va include doar o parte din activele TikTok, cu ByteDance păstrând un pachet minoritar.
Zuckerberg zice: „Jos ecranele!” – Dar cu ce le înlocuiește e și mai sci-fi
Mark Zuckerberg a fost pentru milioane de oameni sinonim cu explozia rețelelor sociale și, implicit, cu dependența de ecrane. A creat Facebook într-un cămin studențesc și a transformat-o într-o forță globală care a schimbat comunicarea, politica și chiar percepția realității. Iar acum, la aproape două decenii de la acea revoluție digitală, Zuckerberg vrea să lanseze o nouă revoluție — una care să ne scoată din capcana ecranelor. Pare absurd, chiar paradoxal. Omul care a pus lumea într-un ecran vrea acum să-l elimine. Dar în logica Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram, Threads și a multor alte produse digitale, direcția e clară: viitorul e holografic, purtabil și invizibil. Iar Zuckerberg e convins că ochelarii inteligenți sunt cheia. Ochelarii Orion: cum vrea Meta să fuzioneze realul cu digitalul Zuckerberg a vorbit recent, într-un podcast cu Theo Von și într-un interviu cu Dwarkesh Patel, despre ambiția Meta de a construi o lume în care ecranele devin inutile. „Toate aceste lucruri digitale ar trebui să fie, practic, holograme. N-ar trebui să mai ai nevoie de un ecran fizic,” a declarat CEO-ul Meta. Iar primul pas spre această lume sunt ochelarii cu realitate augmentată. Deja Meta a lansat în colaborare cu Ray-Ban o pereche de ochelari inteligenți care pot capta imagini, pot răspunde la comenzi vocale și oferă un nivel minim de asistență AI. Dar miza reală e modelul Orion — un proiect aflat în dezvoltare care ar trebui să transforme complet modul în care interacționezi cu tehnologia. Acești ochelari vor proiecta în fața ochilor tăi elemente digitale, fără a bloca lumea reală din jurul tău. Cu alte cuvinte, în loc să deschizi telefonul pentru a vedea o notificare, ți-ar apărea discret în colțul câmpului vizual. În loc de televizor sau monitor, ai putea vedea un ecran virtual pe peretele camerei. Totul suprapus peste mediul fizic, fără să te izoleze de el. Zuckerberg argumentează că această abordare va reduce din stresul mental generat de aglomerația digitală. Așa cum un spațiu fizic dezordonat poate afecta psihologic, la fel se întâmplă și cu haosul ecranelor din viața ta. Iar ochelarii inteligenți ar putea fi soluția — un mod mai natural, mai integrat, mai „uman” de a interacționa cu tehnologia. De la adicție digitală la detox virtual: întoarcerea la contactul direct Paradoxul este fascinant. Zuckerberg, arhitectul uneia dintre cele mai mari forme de dependență digitală, militează acum pentru un fel de detox tehnologic. Dar nu propune o întoarcere la viața analogică, ci o fuziune mai subtilă între digital și real. Ecranele, susține el, sunt doar o etapă intermediară. Sunt rigide, te obligă să îți modifici poziția corpului, să întrerupi o conversație ca să „verifici ceva” sau să te izolezi complet pentru a consuma conținut. În schimb, suprapunerile holografice ar putea menține continuitatea experienței — ai putea continua să fii prezent în realitate, în timp ce folosești unelte digitale. În viziunea Meta, ochelarii Orion nu sunt doar o extensie a telefonului, ci un înlocuitor al acestuia. Te-ai putea lipsi de televizor, de laptop, de tabletă, ba chiar și de smartphone. Interfețele ar deveni invizibile și fluide, adaptându-se la context, spațiu și nevoile tale. Gândește-te la hărți care apar pe drum în timp real, la apeluri video fără a ține un dispozitiv în mână, la acces instantaneu la informații, fără să mai „căuți” nimic. Însă această utopie tehnologică nu e la colț de stradă. Zuckerberg însuși recunoaște că ochelarii performanți, complet funcționali, sunt la o distanță de 4 până la 8 ani. Costurile de producție actuale sunt uriașe — în jur de 10.000 de dolari pe pereche — și doar perfecționarea miniaturizării hardware-ului și optimizarea consumului energetic vor permite lansarea lor în masă. Până atunci, visul rămâne o promisiune. Dar direcția e clară. Zuckerberg nu mai vrea să ne țină cu ochii în ecrane, ci să ne pună tehnologia în lentilă. Ce înseamnă cu adevărat această schimbare de paradigmă? La prima vedere, pare o întoarcere la valorile autentice: mai puțin timp în fața ecranelor, mai mult contact cu realitatea. Dar realitatea e mai complexă. Ochelarii cu realitate augmentată nu sunt un pas înapoi, ci o altă formă de imersiune — una mai profundă, mai insidioasă chiar. Când privești un telefon, știi că ești într-un spațiu digital. Când tehnologia devine invizibilă, delimitarea dintre real și virtual se estompează. Nu vei mai avea un moment „offline”. Iar dacă ochelarii vor ajunge la un nivel în care afișează reclame, notificări, animații, și conținut generat de AI în timp real, vei trăi într-un flux digital continuu, fără pauză. În plus, ideea că toate interacțiunile digitale se vor muta într-un sistem controlat de o singură companie — Meta — ridică semne de întrebare legate de confidențialitate, monopol și autonomie individuală. Facebook a fost adesea criticată pentru modul în care a tratat datele personale. Cum va gestiona Meta informațiile obținute printr-un dispozitiv care îți cunoaște mișcările oculare, locul unde te afli, sunetele din jur și reacțiile tale? Zuckerberg vede tehnologia ca pe o extensie naturală a percepției umane. Dar între viziune și aplicare rămâne o linie subțire. Dacă telefoanele mobile ne-au transformat obiceiurile sociale, ce va face o tehnologie care nu mai cere nici măcar o ridicare de deget? Concluzii: viitorul fără ecrane e mai aproape decât crezi Paradoxul lui Zuckerberg reflectă o tranziție majoră în lumea tehnologiei. Ne aflăm în pragul unei noi ere, în care ecranele vor fi înlocuite de experiențe augmentate, integrate, fluide. Ochelarii Orion, chiar dacă sunt încă în fază de dezvoltare, sunt declarația clară că Meta pariază pe un viitor în care granițele dintre realitate și digital dispar. Dar acest viitor vine cu întrebări. Vrei într-adevăr să te desprinzi de ecrane, dacă în locul lor vei avea o realitate editată constant? E o eliberare sau o altă formă de captivitate? Zuckerberg promite mai multă prezență, mai puțină distragere. Dar e posibil ca, într-un viitor foarte apropiat, să ne trezim cu o lume în care realitatea nu mai este un punct fix, ci o interfață care ne modelează constant percepția. Până atunci, Meta își rafinează viziunea. Iar tu, chiar dacă poate încă
Rețelele sociale, propagatoare de fake news și dezinformare: Cum ne influențează alegerile TikTok, Facebook și Instagram
Într-o lume în care scroll-ul a devenit noul reflex, iar clipurile de câteva secunde decid ce gândim, rețelele sociale precum TikTok, Facebook și Instagram nu mai sunt doar locuri de divertisment. Ele au devenit instrumente extrem de eficiente în propagarea fake news și a dezinformării, influențând decizii importante, de la votul politic până la ce tratamente medicale alegi sau ce alimente pui în coșul de cumpărături. Problema nu este doar cantitatea mare de informație falsă, ci viteza și modul în care aceasta este livrată, consumată și interiorizată. Inițial, Facebook, Instagram și mai recent TikTok au fost gândite ca instrumente de conectare, exprimare și divertisment. Însă în timp, algoritmii care prioritizează engagementul – adică interacțiunile (like, share, comment) – au dus la o polarizare accentuată a conținutului. Pe TikTok, de exemplu, clipurile conspiraționiste, exagerările și deepfake-urile ajung rapid la milioane de utilizatori. Platforma nu are un sistem eficient de fact-checking, iar multe videoclipuri care promovează teorii false despre vaccinuri, războiul din Ucraina sau alegerile din SUA devin virale. Totul pentru că sunt captivante vizual, dramatice și în linie cu ce-ți place deja. Un studiu publicat de Center for Countering Digital Hate (2022) arată că TikTok oferă conținut potențial dăunător despre sănătate mintală, diete sau tratamente medicale în mai puțin de 3 minute de la crearea unui cont. Algoritmul duce rapid utilizatorul către „găuri negre” ale dezinformării. Pe Facebook, problema se amplifică prin ecosistemul său de grupuri private, unde verificarea informațiilor este aproape imposibilă. Un raport al MIT Sloan School of Management a concluzionat că știrile false se răspândesc pe Facebook de șase ori mai rapid decât cele adevărate. De ce? Pentru că sunt formulate emoțional și conțin elemente de șoc. Instagram nu este scutit. Deși pare o platformă mai „estetică”, realitatea este că dezinformarea pe Instagram se răspândește prin influenceri care promovează produse sau idei fără o bază reală, dar cu un impact uriaș asupra audiențelor tinere. Un studiu realizat de Reuters Institute în 2023 a arătat că 38% dintre tinerii între 18 și 24 de ani se informează în primul rând de pe Instagram, dar doar 12% dintre aceștia verifică sursa conținutului. Cum ne afectează aceste manipulări alegerile personale Poate părea că un clip de pe TikTok sau o postare emoțională pe Facebook nu are puterea de a-ți schimba viața, dar adevărul e mult mai complicat. Dezinformarea subtilă sau repetitivă ne influențează deciziile fără să ne dăm seama. Un exemplu elocvent este comportamentul la vot. În timpul campaniilor electorale, sunt promovate masiv știri false despre candidați, sondaje fabricate sau scandaluri închipuite. Aceste informații influențează alegătorii indeciși și accentuează diviziunile deja existente. Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (2021) a arătat că existența dezinformării pe rețelele sociale a redus participarea la vot în rândul tinerilor din SUA cu aproximativ 4% în alegerile din 2020. Această cifră aparent mică poate înclina balanța într-o competiție strânsă. Dar influența nu se oprește la urne. Rețelele sociale modelează și ce tratamente alegem, ce alimente considerăm sănătoase sau periculoase, cum percepem vaccinurile ori ce „dușmani” ne imaginăm că avem. În pandemie, un raport al OMS a vorbit despre „infodemie” – un flux periculos de informații false legate de COVID-19 care a dus la reticență față de vaccinuri, automedicație și teorii conspiraționiste globale. De ce e atât de eficientă dezinformarea online Cheia eficienței dezinformării pe platformele sociale stă în algoritmi. Aceste programe nu sunt interesate de adevăr, ci de ceea ce te face să stai cât mai mult pe platformă. Emoțiile negative, controversa, furia – toate declanșează reacții puternice. Tocmai de aceea, o știre alarmantă, falsă, are mai mult succes decât un material echilibrat și documentat. Pe TikTok, de exemplu, un videoclip cu titlul „Guvernul ascunde adevărul despre…” are șanse mult mai mari să devină viral decât unul care explică contextul real. Suspansul, misterul și indignarea funcționează ca un drog digital. Un alt studiu de la University of Pennsylvania (2022) a arătat că dezinformarea livrată într-un format vizual atractiv are de trei ori mai mult impact emoțional decât un text simplu, iar probabilitatea ca utilizatorul să creadă conținutul este cu 65% mai mare. Copiii și adolescenții, victimele perfecte Grupurile cele mai vulnerabile sunt, fără îndoială, copiii și adolescenții. Aceștia petrec ore întregi zilnic pe rețelele sociale și încă nu au dezvoltat gândirea critică necesară pentru a distinge între informație validă și manipulare. Pe TikTok circulă clipuri care pun la îndoială știința, care promovează „vindecători” și „guru” fără nicio calificare sau conspirații legate de istorie, religie sau sănătate mintală. Un raport al UNICEF (2023) arată că 46% dintre adolescenții europeni au fost expuși frecvent la dezinformare, iar doar 28% au știut cum să o recunoască și să o evite. În România, cifrele sunt și mai îngrijorătoare – lipsa educației media în școli agravează problema. TikTok, oglinda unei lumi din ce în ce mai dereglate Dintre toate platformele de socializare, TikTok este poate cea mai periculoasă prin modul agresiv în care stimulează impulsurile rapide, distorsionează realitatea și normalizează comportamente extreme. Dacă alte rețele sociale presupun un minim de interacțiune sau căutare activă, TikTok îți servește totul pe tavă, fără să fie nevoie să ceri ceva – algoritmul îți dă ce „crede” că vrei, dar în realitate doar ce te ține mai mult conectat. Provocările periculoase, cum ar fi „Benadryl Challenge” sau „Blackout Challenge”, care au dus la spitalizări și chiar decese în rândul adolescenților, nu sunt accidente izolate. Sunt consecințele directe ale unei platforme care nu își asumă responsabilitatea pentru ceea ce viralizează. Mai grav este că unele dintre cele mai șocante conținuturi devin populare tocmai pentru că TikTok le recompensează cu vizibilitate. Cazul influenceriței din America Latină ucisă în direct pe TikTok, transmis prin livestream în fața a mii de urmăritori, e o dovadă înfiorătoare a eșecului sistemic al platformei de a preveni abuzurile și violența în timp real. În România, platforma a devenit și teren fertil pentru manipulare politică. Campania electorală a lui Călin Georgescu, susținut intens pe TikTok de conturi anonime și clipuri cu mesaje conspiraționiste, a arătat cât de
Marea Britanie: Platformele de socializare și site-urile web, obligate prin lege să protejeze copiii de accesul la conținut dăunător online
Platformele de socializare și site-urile web vor fi obligate prin lege să protejeze copiii de accesul la conținut dăunător online sau riscă să se confrunte cu amenzi, a declarat autoritatea de supraveghere a comunicațiilor din Marea Britanie (Ofcom). Site-urile trebuie să adere la noile reglementări ale Ofcom – cunoscute sub numele de “Codurile copiilor” – până pe 25 iulie și vor fi obligate să instituie sisteme de verificare a vârstei și să modifice recomandările algoritmilor pentru a li se permite să funcționeze în Marea Britanie în continuare, conform BBC. Orice site care găzduiește pornografie sau conținut care încurajează autovătămarea, sinuciderea sau tulburările de alimentație trebuie să aibă sisteme solide de verificare a vârstei pentru a proteja copiii de accesul la acel conținut. Restricțiile, criticate pentru că nu merg suficient de departe Directorul general al Ofcom, Melanie Dawes, a declarat că decizia marchează o „schimbare radicală”, dar criticii spun că restricțiile nu merg suficient de departe. Criticii mai spun că noile restricții sunt „o pastilă amară.” Ian Russell, președintele Fundației Molly Rose, care a fost înființată în onoarea fiicei sale care s-a sinucis la vârsta de 14 ani, s-a declarat „consternat de lipsa de ambiție” din coduri. Melanie Dawes a răspuns că verificarea vârstei este un prim pas, deoarece „dacă nu știi unde sunt copiii, nu le poți oferi o experiență diferită de cea a adulților”: „Nu există niciodată nimic pe internet sau în viața reală care să fie infailibil… dar acest lucru reprezintă o schimbare radicală.” Ea a recunoscut că, deși „nu își face iluzii” că unele companii „pur și simplu nu înțeleg sau nu vor”, Codurile sunt literă de lege în Marea Britanie. „Dacă vor să servească publicul britanic și dacă doresc privilegiul în special de a-și oferi serviciile persoanelor sub 18 ani, atunci vor trebui să schimbe modul în care funcționează aceste servicii”. Profesorul Victoria Baines, fost ofițer de siguranță la Facebook, a declarat pentru BBC că este „un pas în direcția bună”: „Marile companii de tehnologie încep cu adevărat să înțeleagă situația, așa că pun alocă bani pentru asta și, mai important, alocă personal pentru asta”. Algoritmi modificați și sisteme de raportare și reclamații mai simplificate Conform Codurilor, algoritmii vor trebui, de asemenea, să fie configurați pentru a filtra conținutul dăunător din fluxurile și recomandările copiilor. Pe lângă verificarea vârstei, vor exista și sisteme de raportare și reclamații mai simplificate, iar platformele vor trebui să ia măsuri mai rapide pentru a evalua și a combate conținutul dăunător atunci când sunt informate în acest sens. Toate platformele trebuie să aibă, de asemenea, o „persoană desemnată responsabilă pentru siguranța copiilor”, iar gestionarea riscurilor pentru copii va fi revizuită anual de un organism superior. Dacă companiile nu respectă reglementările impuse până pe 24 iulie, Ofcom a anunțat că are „puterea de a impune amenzi și – în cazuri foarte grave – de a solicita un ordin judecătoresc pentru a împiedica site-ul sau aplicația să fie disponibilă în Marea Britanie”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Ursula von der Leyen: UE ar putea IMPOZITA marile firme tech, dacă nu se ajunge la o înțelegere privind taxele vamale ale lui Donald Trump Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele