Războiul din Ucraina, ziua 1308. Volodimir Zelenski a ajuns la New York și se va întâlni cu Donald Trump / Al nouăsprezecelea pachet de sancțiuni al UE nu va afecta fluxurile de petrol rusesc prin conducta Druzhba
Ucraina se pregătește pentru o toamnă grea în regiunea Donețk Forțele ucrainene se pregătesc pentru o toamnă dificilă în regiunea Donețk, unde Rusia controlează deja 70% din teritoriu și încearcă să cucerească ultimele oraș aflate sub control ucrainean. Rusia a schimbat tactica după bătăliile costisitoare de la Bakhmut. În loc de asalturi frontale asupra orașelor mari, folosește manevre de flancare și infiltrări cu grupuri mici de soldați care se strecoară prin golurile dintre unitățile ucrainene, notează Associated Press. Președintele Ucrainei este așteptat să se întâlnească cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, potrivit The Guardian. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a aterizat la New York, unde va participa la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și va încerca să obțină sprijin pentru un efort de pace condus de SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Al nouăsprezecelea pachet de sancțiuni al UE nu va afecta fluxurile de petrol rusesc prin conducta Druzhba Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene nu va avea impact asupra conductei Druzhba, care continuă să livreze petrol rusesc către anumite părți ale Europei, a raportat Suspilne pe 22 septembrie, citând-o pe purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen. Anunțul vine după prezentarea de către Comisia Europeană a unei noi runde de sancțiuni pe 19 septembrie, menite să restricționeze și mai mult capacitățile financiare și veniturile din energie ale Rusiei. Cele mai recente măsuri vor viza doi giganți energetici ruși, Rosneft și Gazprom, dar niciuna dintre aceste companii nu joacă un rol semnificativ în furnizarea de petrol prin conducta Druzhba, potrivit Itkonen. Dronele ucrainene au atacat Moscova și suburbiile sale Dronele au atacat Moscova și suburbiile sale în seara zilei de 22 septembrie. Sobyanin a afirmat că apărarea aeriană rusă a doborât nouă drone deasupra orașului. Mass-media locală a raportat zgomote puternice în toată Moscova. Nu au fost raportate victime sau pagube. Aeroportul Sheremetyevo a introdus restricții temporare privind decolările și aterizările, au informat mass-media ruse.
Nigel Farage promite să elimine dreptul de ședere pe termen nedeterminat în Marea Britanie
Potrivit planului, cei care trăiesc și muncesc legal în Marea Britanie de cel puțin cinci ani și au acest statut ar urma să îl piardă, fiind obligați să solicite vize noi. Vizele vor putea fi cerute dacă anumite praguri salariale sunt atinse. Farage propune ridicarea pragurilor la 60.000 de lire sterline de la 41.700 de lire sterline, cât este acum. În plus, noile vize nu ar permite accesul la asistență medicală publică sau la beneficii sociale și ar include restricții dure privind reunificarea familiei. Farage a justificat măsura prin necesitatea de a opri „Valul Boris”, adică valul de migrație legală realizată sub reglementările post Brexit. El a mai spus că reformele ar aduce economii de 234 de miliarde de lire, deși raportul organizației care a produs aceste cifre a fost retras din cauza disputelor privind acuratețea lor. Declarațiile lui Farage au atras reacții. Primarul laburist al Londrei, Sadiq Khan a declarat: „Amenințarea cu deportarea persoanelor care locuiesc și lucrează aici în mod legal este inacceptabilă”.
Ministerul Educaţiei monitorizează mesajele de ameninţare primite de şcoli
Instituţia subliniază că siguranţa elevilor şi a personalului din şcoli trebuie să rămână prioritară şi solicită conducerilor unităţilor de învăţământ să respecte cu stricteţe regulile de acces şi să colaboreze cu autorităţile locale pentru securizarea perimetrului şcolar. Personalul şcolilor este încurajat să comunice cu elevii şi părinţii pentru a menţine un climat de calm şi echilibru. „Având în vedere mesajele de ameninţare transmise recent către unele instituţii de învăţământ, Ministerul Educaţiei şi Cercetării monitorizează situaţia, fiind în legătură permanentă cu reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne şi ai Direcţiei Siguranţă Şcolară din cadrul Poliţiei Române. Siguranţa în şcoală, atât a copiilor, cât şi a personalului, trebuie să fie prioritară”, se arată în comunicatul oficial. Verificările au fost declanşate după ce mai multe unităţi de învăţământ şi medicale din Bucureşti şi din alte judeţe au primit emailuri cu ameninţări. Într-un mesaj, expeditorul scrie: „Voi intra în şcoală cu două pistoale Beretta” şi „Voi provoca un adevărat masacru”, iar mesajele au fost trimise către o persoană identificată doar ca Angela. Poliţia Capitalei anunţă însă că, până acum, nu există indicii care să confirme că ameninţarea ar fi reală.
Virusul West Nile în România: 30 de cazuri de infecție. Care este categoria cea mai vulnerabilă
Cei mai afectați sunt vârstnicii: 15 cazuri în grupa 70-79 de ani (jumătate din totalul cazurilor), urmate de șase cazuri în grupa 50-59 de ani și patru cazuri în grupa 60-69 de ani. Două cazuri s-au înregistrat la persoanele de peste 80 de ani, iar doar câte un caz la grupele de vârstă 10-19, 30-39 și 40-49 de ani. Grupa 20-29 de ani nu a înregistrat niciun caz. Bărbații sunt mai vulnerabili decât femeile, cu o proporție de 2 la 1, iar locuitorii din mediul urban sunt mai expuși decât cei din rural (21 față de 9 cazuri). Municipiul București înregistrează cele mai multe cazuri (10), urmat de județul Galați (5) și Brăila (3). Județul Timiș a raportat două cazuri, iar câte un caz s-a confirmat în județele Alba, Dolj, Ilfov, Iași, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vâlcea și Vrancea. Autoritățile recomandă populației să evite expunerea la țânțari prin purtarea îmbrăcămintei cu mâneci lungi și pantaloni lungi, să utilizeze substanțe repelente, să monteze plase de protecție la ferestre și să elimine bălțile de apă stătută și recipientele cu apă din jurul gospodăriei pentru a preveni înmulțirea țânțarilor.
Sondaj CURS: 70% dintre români cred că România merge într-o direcție greșită / Călin Georgescu, George Simion și Nicușor Dan, pe primele locuri la capitolul încredere
Un sondaj național realizat de CURS arată că 70% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 24% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. 6% nu au avut un răspuns. Nivel ridicat de scepticism față de clasa politică Sondajul indică un nivel ridicat de scepticism față de clasa politică. Niciun politician nu reușește să adune un sprijin majoritar. Călin Georgescu este la 40% încredere, George Simion la 38% și președintele Nicușor Dan la 34%. Aceștia sunt urmați de Sorin Grindeanu și premierul Ilie Bolojan (26%). Anamaria Gavrilă, Dominic Fritz și Diana Șoșoacă au fiecare câte 19%. Încrederea în instituții Armata și pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) se află în topul instituțiilor apreciate. În zona pozitivă intră și Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) și ONU (50%). La polul opus se află instituțiile politice: Președinția (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituțională (26%) și Parlamentul (25%). Intenția de vot: AUR pe primul loc Sondajul mai arată că dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD 23%, iar PNL 16%. USR este cotat cu 12%, UDMR și SOS România cu câte 5%, Partidul Oamenilor Tineri cu 3%, iar alte formațiuni cumulează 2%. Percepția asupra măsurilor economice Întrebați despre cel de-al doilea pachet de măsuri economice, 36% dintre români au spus că unele decizii au fost corecte, altele nu, 29% le consideră nejustificate, iar 24% le văd ca justificate și necesare. Peste opt din zece respondenți afirmă că au simțit direct efectele acestor măsuri: 52% au declarat un impact foarte mare, iar 31% unul mare. Doar 9% spun că schimbările i-au afectat puțin, iar restul foarte puțin sau deloc. 46% dintre români consideră că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimul an, 32% spun că au rămas la același nivel, dar nu sunt mulțumiți, iar 4% afirmă că le-a mers mai bine. Sondajul CURS a fost realizat la nivel național în perioada 5–19 septembrie 2025, pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ pentru populația României, cu o marjă de eroare de ±3%.
Cât timp trăiește o persoană după ce inima încetează să mai bată? Răspunsul profesorului Horațiu Moldovan
Ediția din 20 septembrie a podcastului „Altceva cu Adrian Artene” l-a avut ca invitat pe profesorul doctor Horațiu Moldovan, președinte al Societății Române de Chirurgie Cardiovasculară și al Romtransplant, dar și șef al Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul de Urgență din Capitală. În cadrul dialogului acestuia cu jurnalistul Adrian Artene, el a vorbit și despre transplantul de inimă și percepțiile publice legate de viață și moarte. În acest sens, profesorul Moldovan a subliniat că sfârșitul vieții nu este reprezentat de oprirea activității cardiace, ci a celei cerebrale. „Leziunea ireversibilă a creierului definește moartea individului, pierderea dimensiunii lui umane. Atunci, celelalte organe sunt încă funcționale și pot fi prelevate pentru transplant. Acesta este conceptul care stă la baza medicinei moderne”, a explicat profesorul Moldovan. Acesta a vorbit și despre existența unor concepte mai moderne în care inima poate fi preluată chiar într-o situație în care ea nu funcționează și să fie resuscitată”, fiind un „domeniu nou care este în curs de evaluare”. Cât timp mai trăiește un om după ce inima a încetat să bată Un aspect interesant în cadrul discuției a fost momentul în care profesorul doctor Horațiu Moldovan a fost întrebat cât timp mai trăiește o persoană după ce inima încetează să mai bată. „Dacă nu se intervine medical asupra ei, trei minute. Trei minute de viață în care inima nu bate. Din punct de vedere cultural, în mentalul colectiv, uneori ultima respirație este considerată simbolul morții”. Cu toate acestea, profesorul Moldovan subliniază că „nu oprirea activității cardiace definește asta (moartea – n.r.). El mai trăiește trei minute după, dar dacă este resuscitat. Cât timp pacientul este resuscitat, nu are activitate cardiacă, dar este viu. Este viu și biologic, este viu și juridic. Este evident că nu oprirea activității cardiace definește sfârșitul vieții, ci oprirea activității cerebrale”. Întreaga discuție poate fi urmărită mai jos:
Două avioane britanice au zburat în prima lor misiune de apărare în Polonia. NATO întărește flancurile estice ale Europei pentru a descuraja o eventuală agresiune rusă
Două avioane de vânătoare britanice au zburat în prima lor misiune de apărare deasupra Poloniei, după incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian al țării. Zborul a făcut parte din operațiunea NATO „Eastern Sentry”, lansată pentru a consolida flancul estic al Europei, după ce Polonia a doborât drone rusești la începutul acestei luni. O dronă rusă a fost interceptată zburând deasupra României câteva zile mai târziu, în timp ce trei avioane rusești au intrat fără permisiune în spațiul aerian estonian timp de 12 minute, vineri, potrivit SkyNews. Cele trei incursiuni în spațiul aerian al NATO au alimentat îngrijorările cu privire la potențiala extindere a războiului de trei ani al Rusiei în Ucraina și au fost considerate o încercare a Moscovei de a testa reacția alianței militare. Incidentul din Polonia l-a determinat pe prim-ministrul acesteia, Donald Tusk, să avertizeze că țara sa se află în cea mai apropiată situație de „conflict deschis” de la al Doilea Război Mondial, în timp ce Marea Britanie a anunțat că va oferi Varșoviei protecție aeriană suplimentară. Semnalul transmis este clar Două avioane RAF Typhoon, sprijinite de un avion de realimentare aer-aer RAF Voyager, au decolat de la RAF Coningsby, în Lincolnshire, vineri seara, pentru a apăra spațiul aerian al Poloniei, înainte de a se întoarce în siguranță sâmbătă dimineața devreme. Secretarul apărării, John Healey, a declarat că misiunea transmite un semnal clar că „spațiul aerian al NATO va fi apărat”. „Sunt mândru de piloții și echipajele aeriene britanice excepționale care au participat la această operațiune de succes pentru a apăra aliații noștri de agresiunea nesăbuită a Rusiei”. El a declarat că misiunea a fost „deosebit de emoționantă”, având în vedere că Marea Britanie marchează în acest weekend cea de-a 85-a aniversare a Bătăliei Angliei, când piloții polonezi au venit în ajutorul Marii Britanii. Șeful RAF, mareșalul aerului Harv Smyth, a declarat: „Această misiune marchează prima misiune operațională a RAF în cadrul Eastern Sentry, consolidând angajamentul ferm al Regatului Unit față de NATO și aliații săi. Rămânem agili, integrați și pregătiți să proiectăm puterea aeriană la distanță”.
Europa dorește să construiască un zid de drone pentru a-și proteja flancul estic de Rusia. Este fezabil proiectul?
Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, a declarat în discursul său din 10 septembrie privind starea Uniunii că Europa „trebuie să răspundă apelului” statelor baltice de a „construi un zid de drone”. „Nu este vorba de o ambiție abstractă, ci de fundamentul unei apărări credibile”, a declarat ea la începutul acestei luni. De atunci, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că intenționează să convoace miniștrii apărării din UE pentru discuții privind crearea unui „zid de drone” de-a lungul frontierei estice a UE, după ce drone rusești au fost doborâte în spațiul aerian polonez, potrivit Euronews. Părți ale tehnologiei zidului de drone sunt deja implementate Atât Von Der Leyen, cât și Kubilius se referă la Zidul de drone baltic, un efort de cooperare între Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania pentru a consolida frontiera estică a UE și a NATO. Două companii din cel puțin opt implicate în proiect spun că părți ale tehnologiei zidului de drone sunt deja implementate, dar așteaptă să vadă dacă alte guverne europene vor dori să integreze tehnologia lor în sistemele lor de apărare. „Ce așteptăm [de la întâlnirea lui Kubilius] … este confirmarea că această problemă este gravă și că vor să acționeze”, a declarat Jaanus Tamm, președinte și director executiv al companiei estoniene de apărare DefSecIntel. „Care sunt următorii pași pentru acțiuni? Nu doar „să ne întâlnim din nou și să facem o altă declarație, ci [sperăm] un plan foarte concret”, a declarat el pentru Euronews Next. Ce știm despre proiectul „Zidul de drone”? La baza proiectului „zidului de drone” se află un „sistem de apărare împotriva dronelor cu mai multe straturi” numit Eirshield, o platformă anti-drone dezvoltată printr-un parteneriat între DefSecIntel și compania letonă Origin Robotics. Acesta utilizează radare, camere, detectoare de frecvențe radio, direcția dronei și nivelul său de amenințare pentru a decide dacă semnalul unei drone ostile trebuie bruiat sau blocat sau dacă aceasta trebuie lovită cu o altă dronă, a declarat Tamm. Agris Kipurs, cofondator și CEO al Origin Robots, a declarat că sistemul este „complet automat”, făcând posibilă lovirea cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), astfel încât „nu este necesar zborul”, ceea ce înseamnă că totul, de la detectarea dronelor până la interceptare, este automatizat. Eirshield este proiectat să funcționeze pe ținte „fără pilot, cu viteză mare”, care transportă focoase nucleare și pot zbura cu o viteză de peste 200 de kilometri pe oră, a spus Kipurs. Sistemul va avea, de asemenea, unele părți portabile, a adăugat el. Sistemul poate fi echipat cu mai multe tipuri de drone, inclusiv unele deja dezvoltate de DefSecIntel, ceea ce, potrivit lui Tamm, este esențial pentru a răspunde capacităților diferitelor tipuri de drone. Costul pe utilizare al sistemului Eirshield Costul pe utilizare al sistemului Eirshield este de „zeci de mii” de euro, a spus Kipurs, comparativ cu „câteva milioane” pe care le utilizează sistemele convenționale mai vechi de atac aerian. „Sistemele care sunt în prezent în vigoare au fost proiectate pentru amenințări mult mai costisitoare [cum ar fi] neutralizarea rachetelor și aviația cu echipaj uman”, a spus Kipurs. „Nu a fost proiectat pentru a intercepta … drone de atac … această amenințare este foarte nouă, așa că abia acum îl proiectăm pentru aceasta”. Tamm a spus că sistemul a fost implementat în Ucraina și este echipat acolo cu un „sistem de arme terță parte” care permite forțelor ucrainene să lovească drone care zboară la joasă altitudine, cum ar fi dronele Shahed. Kipurs a spus că sunt planificate demonstrații ale sistemului în următoarele săptămâni, dar nu a putut specifica care guverne sunt interesate de tehnologia zidului anti-drone din motive de securitate. Tehnologia va fi adaptată la standardele NATO Tamm a spus că probabil vor fi necesare unele modificări ale sistemului Eirshield utilizat în Ucraina pentru a respecta standardele NATO și pentru „perioada de pace” din țările baltice. „Vă puteți imagina că, atunci când există un război activ, tot ceea ce zboară este rău, așa că [țintele identificate de sistem] sunt cel mai probabil ostile”, a spus Tamm. „În timp de pace, trebuie să fii sigur că ceea ce se apropie este într-adevăr o dronă periculoasă și trebuie să o urmărești cu mare atenție”. Unele dintre aceste modificări în timp de pace ar putea include echiparea sistemului pentru a doborî dronele cu o plasă sau utilizarea unei drone mici pentru a lovi drona care se apropie fără a o face să explodeze, a adăugat el. Kipurs a spus că este la latitudinea armatelor naționale să decidă care sunt tacticile și ce combinație de detectare și interceptare doresc să utilizeze. Când zidul de drone va fi funcțional, Tamm a spus că acesta nu va înlocui sistemele de apărare aeriană mai tradiționale, cum ar fi alte sisteme antirachetă. Euronews Next a contactat guvernele Estoniei, Letoniei și Lituaniei pentru a afla cum vor fi utilizate dronele de către armatele lor, dar nu a primit un răspuns imediat.
Atacul israelian din Yemen din 10 septembrie, cel mai sângeros atac asupra presei din ultimii 16 ani. 31 de jurnaliști au murit în atac
Atacul a avut loc pe 10 septembrie. 31 de jurnaliști și angajați ai unor instituții mass-media au murit. Raportul întocmit de Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor apare în perioada în care Israelul se confruntă cu critici sporite pentru că ar fi vizat jurnaliști din Fâșia Gaza și dincolo de aceasta, potrivit NBC News. Lovitura din Yemen de la începutul acestei luni a fost al doilea cel mai sângeros atac asupra presei, conform raportului. Cel puțin 35 de persoane au murit în timpul atacului cu bombă din 10 septembrie care a vizat zone rezidențiale, un sediu guvernamental și o benzinărie. Agențiile media 26 Septembrie și ziarul Yemen sunt situate în sediul guvernului. Nasser al Khadri, redactorul șef al ziarului 26 Septembrie, a descris situația drept un „masacru fără precedent al jurnaliștilor”. Ambele instituții media se află sub controlul mișcării Houthi și sunt susținute de Iran. Israelul neagă acuzațiile Israelul a negat în repetate rânduri că ar fi vizat jurnaliștii. Totuși, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor susține că în urma atacurilor israeliene au murit cel puțin 193 de jurnaliști și lucrători media palestinieni în Gaza de la începutul războiului. De asemenea, pe lista mai sunt șase jurnaliști decedați în Liban și trei în Iran. Cel mai sângeros atac asupra presei înregistrat de CPJ a fost masacrul de la Maguindanao din 2009, în Filipine. 32 de jurnaliști s-au numărat printre cei uciși atunci când un convoi a intrat într-o ambuscadă.
Cea mai mare demonstrație de forță militară din istoria țării. Serbia a organizat o paradă militară de amploare în care a prezentat tancuri, avioane și sisteme de rachete
Joi, Serbia a organizat o paradă militară de amploare în capitala Belgrad, prezentând tancuri, sisteme de rachete și avioane de vânătoare, în ceea ce oficialii au descris ca fiind cea mai mare demonstrație de forță militară din istoria țării. Președintele Aleksandar Vucic a asistat la paradă, la care au participat aproximativ 10.000 de soldați, afirmând că demonstrația de forță subliniază capacitatea Serbiei de a-și apăra independența și suveranitatea și de a acționa ca factor de descurajare împotriva oricărui agresor străin. Serbia este înconjurată în mare parte de state membre NATO. Colonele de soldați au mărșăluit prin cartierul New Belgrade al capitalei, în timp ce mulțimea flutura steaguri naționale și avioane survolau zona, potrivit Independent. Evenimentul a prezentat atât arme produse intern, cât și lansatoare de rachete din Israel, drone achiziționate din Emiratele Arabe Unite, precum și tancuri furnizate de Rusia și sisteme antiaeriene din China, reflectând legăturile strânse ale Belgradului cu Moscova și Beijingul, în ciuda obiectivului său declarat de a adera la Uniunea Europeană. Ce a atras atenția Ceea ce a atras cel mai mult atenția experților militari a fost sistemul israelian PULS, o platformă versatilă de artilerie cu rachete capabilă să lanseze o gamă largă de muniții cu raze de acțiune și sarcini utile variabile. Raza sa de acțiune este de până la 300 de kilometri, ceea ce înseamnă că poate ajunge la majoritatea capitalelor balcanice. O altă apariție surprinzătoare a fost cea a două avioane de vânătoare Rafale ale forțelor aeriene franceze. Serbia a comandat 12 astfel de avioane multifuncționale, care urmează să fie livrate în următorii ani. Criticii au afirmat că parada a fost concepută mai puțin pentru a demonstra puterea armatei, cât pentru a consolida guvernarea populistă a lui Vucic, care a fost contestată de protestele studențești și de atenția internațională crescândă asupra puterii sale din ce în ce mai autoritare. Liderii opoziției au acuzat guvernul că folosește armata ca instrument politic, în timp ce grupurile pentru drepturile omului au remarcat că unii angajați ai statului au fost obligați să participe la paradă și au fost transportați cu sute de autobuze. Sute de studenți și alți susținători ai opoziției, care de mai bine de 10 luni organizează proteste anticorupție împotriva lui Vucic și a guvernului său, au fost împiedicați de poliția anti-revoltă să se alăture celorlalți spectatori ai paradei. Vucic a refuzat cererea studenților de a convoca alegeri parlamentare anticipate. În schimb, el a intensificat represiunea împotriva protestelor, care au atras sute de mii de oameni în ultimele luni. Protestele antiguvernamentale au început în noiembrie anul trecut, după ce prăbușirea unei copertine de beton la o gară renovată din orașul Novi Sad, din nordul țării, a provocat moartea a 16 persoane. Acest eveniment a declanșat o mișcare națională care cere dreptate pentru victime și acuză neglijența alimentată de corupție pentru această tragedie.