Războiul din Ucraina, ziua 1.275. Rachete și drone rusești bombardează orașe ucrainene aflate departe de linia frontului
Statul Major General: Rusia a pierdut 1.029.660 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Numărul include 830 de victime înregistrate de forțele ruse în ultima zi. Explozia a fost auzită în regiunea Rivne în noaptea de 21 august, când Rusia a lansat bombardiere și drone, determinând emiterea unei alerte de raid aerian în toată Ucraina. Atacul are loc în contextul în care Moscova continuă să lanseze atacuri zilnice asupra civililor ucraineni, în ciuda faptului că, cu doar șase zile înainte, a început negocierile de pace la nivel de lideri cu Washingtonul. SUA intenționează să joace un rol minim în garanțiile de securitate pentru Ucraina „Se conturează realitatea că Europa va fi cea care va face acest lucru pe teren… SUA nu se angajează pe deplin în nimic”, a declarat un diplomat NATO anonim. Un atac cu drone provoacă un incendiu la o rafinărie de petrol din regiunea Rostov din Rusia, relatează mass-media Se pare că atacul a lovit rafinăria de petrol Novoshakhtinsk, care a mai fost ținta unor atacuri cu drone ucrainene. Meloni susține planul de securitate al Ucrainei care le acordă aliaților 24 de ore pentru a trimite trupe în cazul în care Rusia invadează din nou Planul ar impune țărilor care au semnat acorduri de securitate cu Ucraina să delibereze și să răspundă rapid în cazul unui alt atac rus după semnarea unui acord de pace. Acesta nu ar include aderarea Ucrainei la NATO.
Prevederea privind limitarea accesului la ordonanța președințială pentru tratamente, retrasă de Ministerul Sănătății
„Pacienții nu trebuie să sufere din cauza imperfecțiunilor legislative sau a unor soluții incomplete. Obligația noastră, ca stat și ca minister, este să găsim mecanisme corecte, rapide și etice prin care oamenii să aibă acces la tratamentele necesare, mai ales acolo unde nu există alternativă terapeutică. Soluția nu este să limităm drepturile pacienților, ci să venim cu reguli mai clare și sustenabile, care să asigure echilibru între responsabilitatea autorităților, obligațiile companiilor farmaceutice și, mai ales, dreptul fiecărui pacient”, a transmis ministerul. Reprezentanții instituției au anunțat că, pentru a garanta un acces real și eficient, va fi introdus un mecanism mai strict de monitorizare: „medicul prescriptor va avea obligația de a urmări evoluția pacientului, de a evalua beneficiul terapeutic și de a raporta trimestrial rezultatele. În situația obținerii unui beneficiu terapeutic suplimentar, după prima evaluare anuală, va putea fi aplicat un acord de partajare a costurilor între CNAS și deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentului, astfel încât pacienții să fie sprijiniți iar sistemul să rămână sustenabil”. „Până când experții din Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor identifica o formulă administrativă completă, prevederea respectivă este retrasă din actualul proiect de ordonanță. Ne asumăm deschis această decizie, pentru că dialogul și încrederea publică sunt mai importante decât impunerea unor soluții incomplete. România are nevoie de un sistem de sănătate în care pacienții să simtă protecție, nu constrângere, iar reformele pe care le construim trebuie să aibă la bază respectul față de oameni”, mai susțin reprezentanții MS.
Ajutor blocat pentru Gaza: Peste 1,3 milioane de palestinieni așteaptă materiale pentru adăposturi
La aproape o lună după ce Israelul a anunțat că va permite intrarea materialelor pentru adăposturi în Gaza, organizațiile umanitare spun că nu au reușit încă să le livreze, din cauza blocajelor birocratice, în timp ce peste 1,3 milioane de palestinieni rămân fără un acoperiș. Conform Reuters, organizațiile internaționale de ajutor afirmă că nu au putut introduce materiale pentru adăposturi în Gaza, în ciuda promisiunii Israelului că va ridica restricțiile impuse de aproape șase luni. Printre obiectele blocate s-au aflat chiar și bețele de cort, considerate de autoritățile israeliene ca având și posibile utilizări militare. „Națiunile Unite și partenerii noștri nu au reușit să aducă materiale pentru adăposturi după anunțul Israelului”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), care a precizat că procesul de vămuire rămâne un obstacol major. Organizații precum CARE International, ShelterBox și Consiliul Norvegian pentru Refugiați au confirmat că nu au primit încă autorizarea necesară. ONU estimează că peste 1,3 milioane de persoane din Gaza nu au corturi, iar un nou val de strămutări este așteptat în urma ofensivei israeliene asupra orașului Gaza. După aproape doi ani de război, mulți palestinieni trăiesc printre ruine sau în adăposturi improvizate. „Viața într-un cort nu este viață… nu există baie, nici măcar un loc decent unde să stai. Ajungem să stăm în stradă, sufocându-ne de căldură”, a spus Ibrahim Tabassi, un locuitor din Khan Younis, care împarte un cort improvizat cu alți nouă membri ai familiei. O altă rezidentă din Gaza, Sanaa Abu Jamous, a povestit că își folosește același cort uzat de la începutul războiului. „Cortul meu este extrem de deteriorat”, a spus ea.
Reforma în sănătate, discutată de ministrul Alexandru Rogobete cu liderii de sindicat
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat ce a discutat cu sindicaliștii. „Astăzi am avut, la Ministerul Sănătății, o întâlnire de lucru cu reprezentanții Federației Sanitas și Federației Solidaritatea Sanitară. A fost un dialog necesar și constructiv, pentru că sistemul de sănătate nu poate progresa fără responsabilitate, transparență și sprijin real pentru pacienți și pentru personalul medical. Am discutat aplicarea noilor măsuri prin care managerii de spital vor avea contracte de management bazate pe indicatori de performanță clari, iar modul de organizare a concursurilor va fi regândit pentru mai multă corectitudine și profesionalism. De asemenea, șefii de secție, de laborator sau de servicii medicale vor semna contracte de administrare cu criterii de performanță evaluate anual. Această schimbare pune accent pe responsabilizarea celor aflați în poziții de conducere și pe calitatea actului medical oferit pacienților”, a transmis Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății le-a propus sindicaliștilor să facă parte din grupurile de lucru care vor construi noile pachete de măsuri. „Le-am propus reprezentanților sindicatelor să facă parte din grupurile de lucru care vor construi noile pachete de măsuri. Experiența lor practică este vitală pentru decizii corecte și echilibrate. Reforma în sănătate nu este doar o chestiune administrativă. Este o datorie morală față de pacienți și față de profesioniștii care susțin zi de zi spitalele din România. Prin măsuri clare, prin responsabilizare și printr-un dialog constant, putem reda încrederea oamenilor în sistemul sanitar”, a precizat ministrul Sănătății.
Nicușor Dan la Roșia Montană: E un sit unic în lume și trebuie să-l facem să atragă 2 milioane de turiști
Președintele Nicușor Dan se află, miercuri, din nou la Roșia Montană, unde își petrece câteva zile de vacanță împreună cu familia. El a declarat tot miercuri că a gustat produse tradiționale pregătite în gospodării și a primit daruri din partea localnicilor din zonă. „Da, am mâncat compoturi, am băut diverse sucuri, slănină, șorici, toate făcute în casă, lapte muls direct de la vacă, toate lucrurile astea, și în special laptele de vacă, mi-au adus aminte de copilărie, când eram la bunica. Ei nu aveau vaci, bunicii mei, dar aduceau de la vecini”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a spus că a primit din partea gazdei de la Roșia Montană o sticlă de țuică, iar copiii săi au primit un borcan cu miere. De asemenea, o reprezentantă a Bisericii Romano-Catolice i-a oferit lui Nicușor Dan un trifoi cu patru foi. „E o comunitate foarte caldă aici, în Roșia Montană, și o să revin cu plăcere”, a spus el. Președintele Nicușor Dan a declarat tot miercuri că se cunoaște cu unii locuitori din zona Roșiei Montane, din cadrul vizitelor sale pe care le-a mai avut în trecut. „Mă bucur că perspectivele de dezvoltare ale acestei localități sunt în creștere. Cred că pentru Roșia Montană, ca și pentru celelalte situri UNESCO pe care le avem în România, trebuie să avem un program special, în care să integrăm și privatul, pentru că sunt oportunități, astfel încât să fie o componentă importantă a turismului românesc. Roșia Montană e un sit unic în lume și trebuie să aducem specialiștii care să poată să facă din situl ăsta ceva care să atragă nu 20.000 de turiști, ci 2.000.000 de turiști”, a spus președintele.
Papa Leon cheamă la o zi de post și rugăciune pentru pace în Ucraina și în lume
Papa Leon al XIV-lea a făcut un apel emoționant la credincioși să dedice ziua de vineri, 22 august, postului și rugăciunii pentru pace, în special în Ucraina și în alte regiuni afectate de războaie. În audiența generală de miercuri, de la Vatican, Suveranul Pontif a subliniat nevoia urgentă de solidaritate spirituală: „Pe măsură ce Pământul nostru continuă să fie rănit de războaie în Țara Sfântă, în Ucraina și în multe alte regiuni, îi invit pe toți credincioșii să trăiască ziua de vineri, 22 august, în post și rugăciune”, a spus Papa Leon, adresându-se celor prezenți în Piața Sfântul Petru, potrivit Reuters. Apel dincolo de confesiuni Liderul bisericii catolice a încurajat oamenii să se roage pentru „pace și dreptate” și pentru „ștergerea lacrimilor celor care suferă din cauza conflictelor armate aflate în desfășurare”. Deși adresat în primul rând catolicilor, mesajul Papei Leon a fost formulat ca un apel universal, deschis tuturor credincioșilor, indiferent de confesiune sau tradiție religioasă. Vaticanul a precizat că ziua de rugăciune nu are doar o dimensiune spirituală, ci și una comunitară, încurajând parohiile, grupurile de tineri și organizațiile creștine să organizeze momente colective de rugăciune și solidaritate. Un mesaj consecvent: pace prin dialog Apelul pentru ziua de vineri se înscrie într-o linie de mesaje consecvente pe care Papa Leon XIV le-a transmis încă de la instalarea sa, atât în privința războiului din Ucraina, cât și a celorlalte conflicte care devastează omenirea. Sărbătorind Adormirea Maicii Domnului la Castel Gandolfo, Suveranul Pontif a amintit și de cuvintele predecesorului său, Papa Pius al XII-lea, care, în timpul celui de-al doilea război mondial, a proclamat dogma Adormirii Maicii Domnului, sperând ca omenirea să fie ferită de tragedia războaielor: „Cât de actuale sunt aceste cuvinte și acum! Din nefericire, și astăzi ne simțim neputincioși în fața răspândirii unei violențe tot mai asurzitoare, insensibilă la orice mișcare de umanitate”. Sărbătoarea a coincis cu ziua în care președintele american Donald Trump s-a întâlnit în Alaska cu omologul său rus pentru negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina. „Există întotdeauna loc pentru pace” „Nu trebuie să ne resemnăm în fața logicii conflictului armat. Există întotdeauna loc pentru dialog, pentru respect reciproc și pentru pace”, a avertizat Papa Leon, care a avut și contacte directe cu liderii implicați în conflicte. Pe 9 iulie, el s-a întâlnit pentru a doua oară cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar pe 4 iunie a vorbit la telefon cu Vladimir Putin, căruia i-a cerut „un gest care să promoveze pacea”, insistând pe „importanța dialogului pentru găsirea de soluții la conflict”. Pontiful a repetat în mai multe rânduri că Biserica trebuie să rămână un spațiu de reconciliere și să încurajeze diplomația, iar oamenii de bună credință pot contribui prin rugăciune și solidaritate cu cei afectați de război.
Ministerul Muncii pregătește noi reguli pentru evaluarea gradului de handicap: Există situații de abuzuri și fraude
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va pune în curând în dezbatere publică noile criterii pentru încadrarea în grad de handicap, alături de o nouă metodologie, menită să limiteze abuzurile și să protejeze resursele statului. Anunțul a fost făcut marți de ministrul de resort, Petre Florin Manole. „Reformăm sistemul de evaluare pentru încadrarea în grad de handicap! Această reformă va fi doar despre cei care trăiesc zi de zi cu o dizabilitate și care au nevoie de sprijin real și corect din partea statului”, a transmis ministrul pe pagina sa de socializare. „De ani de zile, sistemul a fost pus la încercare. Există situații clare de abuzuri și fraude, persoane care au obținut grade de handicap fără să aibă nevoie, în timp ce alții, cu probleme reale, s-au lovit de birocrație și de evaluări inegale. Această nedreptate a slăbit încrederea oamenilor în instituții și a îngreunat accesul la resurse pentru cei care chiar au nevoie”, a scris Petre Florin Manole. Procente mari de dosare care nu respectă criteriile de încadrare Oficialul a dezvăluit că verificările au scos la iveală multiple nereguli în ultimii ani, de la lipsa unor documente esențiale până la utilizarea de parafe falsificate: „Avem multe situații unde lipsesc cererile de evaluare complexă, documentele de identitate, referatele, scrisorile medicale. În unele cazuri s-au folosit parafe falsificate. Și există procente importante din dosarele verificate care nu respectau criteriile de încadrare în grad de handicap”. Unele din aceste cazuri au fost transmise organelor de cercetare penală. Noile criterii și metodologia de evaluare, ce urmează să fie lansate în transparență publică, „vor face ca toate aceste probleme să fie mult diminuate și, astfel, resursele publice să fie utilizate corespunzător”, a adăugat ministrul.
DNA: 14 din 36 de miniștri au condamnări definitive în istoria Direcției
Marius Voineag, procurorul șef al DNA, a declarat la Aleph News că, dintre cele 36 de dosare deschise împotriva miniștrilor de-a lungul istoriei Direcției Naționale Anticorupție, 14 s-au încheiat cu condamnări definitive, reprezentând aproximativ 38%, conform moderatoarei Sorina Matei, potrivit Gândul. Procurorul șef a subliniat că DNA a fost foarte atent în gestionarea cazurilor de top-level, dorind ca acuzațiile să fie bine probate înainte de a fi prezentate publicului. Deși multe dosare au fost intens mediatizate, au existat și eșecuri, iar procurorii anticorupție s-au asigurat că toate acuzațiile se bazau pe dovezi solide. „Există o anumită volatilitate și în ce privește miniștri, de foarte multe ori deschidem, dar ajungem tot la foști, există o fluctuație constantă și pe partea de Guvern. Trebuie să fim realiști și să înțelegem că din 36 de miniștri din toată istoria DNA-ului, doar 14 au fost condamnați, condamnări definitive, mai sunt 5 pe rol, restul au fost foarte multe situații care nu ne-au ajutat pe noi din punct de vedere al acurateții acuzațiilor. Am avut înfrângeri, motiv pentru care am vrut să fim foarte preciși”, a mai spus Voineag la Aleph News.
Pasta de dinți fabricată din păr repară în mod natural smalțul dinților
Oamenii de știință de la King’s College London au descoperit că keratina, o proteină prezentă în păr, piele și lână, care este adesea utilizată în șampoanele reparatoare, poate fi utilă și pentru dinți. „Considerăm că aceasta este o descoperire revoluționară, o schimbare importantă în industrie, care introduce keratina ca produs de uz zilnic pentru protejarea și vindecarea smalțului dentar, fără ca noi să ne dăm seama”, a declarat dr. Sherif Elsharkawy, de la Facultatea de Stomatologie, Științe orale și craniofaciale a King’s College. „Dacă aveți o microfisură sau un defect foarte mic, acesta se va vindeca fără ca voi să vă dați seama”. Multe probleme dentare provin din smalțul deteriorat, care nu se regenerează, odată pierdut, dispare pentru totdeauna, potrivit SkyNews. Când keratina se amestecă cu mineralele din salivă, produce un strat protector care imită structura și funcția smalțului natural. Tratamentele pe bază de keratină În prezent, pastele de dinți cu fluor și fluorul adăugat în apa potabilă sunt utilizate pentru a încetini eroziunea smalțului, dar s-a descoperit că tratamentele pe bază de keratină o opresc complet. „Keratina oferă o alternativă transformatoare la tratamentele dentare actuale”, a declarat Sara Gamea, cercetătoare doctorandă la King’s College London și prima autoare a studiului. Tratamentul ar putea fi administrat prin pasta de dinți zilnică sau, în cazuri mai extreme, sub formă de gel aplicat profesional, similar cu lacul de unghii. Potrivit oamenilor de știință, acesta ar putea fi disponibil publicului în doi-trei ani și este considerat o alternativă mai ecologică la restaurarea dentară tradițională. Produsele testate dezvoltate la King’s College au fost fabricate din lână, dar, în viitor, dr. Elsharkawy a spus că oamenii ar putea chiar să-și colecteze propriul păr pentru a extrage keratina. Cu toate acestea, pentru moment, echipa King’s „folosește lână de oaie, deoarece este foarte abundentă și este un deșeu biologic, este durabilă și este bună pentru fermieri”. Pasta de dinți va arăta și se va simți la fel ca pasta standard cu fluor, cu aromă de mentă și textură spumoasă, dar va conține suficientă keratină pentru utilizarea zilnică. „Scopul nostru este ca acest produs să fie accesibil și să ajungă la public”, a spus dr. Elsharkawy. „Nu credem că acesta va fi un produs premium, ne-am dori ca toată lumea să aibă acces la el”.
Astronauții misiunii Artemis 2 se pregătesc pentru evenimentul istoric din 2026. Ei exersează fotografierea Lunii
La centrele de antrenament ale NASA, astronauții folosesc simulatoare, machete, modele și chiar luni gonflabile pentru a-și perfecționa abilitățile pentru misiunile viitoare. Într-o postare recentă pe X, Centrul de Zbor Spațial Goddard al NASA din Maryland a arătat astronauții Artemis 2 folosind o lună gonflabilă și o machetă a capsulei Orion pentru a exersa antrenamentul cu camera. Aceste elemente permit echipajelor de astronauți și echipelor de la sol să exerseze procedurile vizuale într-un mediu sigur și controlat, potrivit Space. Acest lucru îi ajută, la rândul său, să învețe să navigheze mai bine după vedere, să se pregătească pentru condiții vizuale neașteptate și să regleze cu precizie operațiunile camerei, toate acestea fiind abilități esențiale pentru un zbor spațial de succes. De ce este uimitor Artemis 2 va fi prima misiune lunară cu echipaj uman din cadrul programului Artemis al NASA, care va dura 10 zile în jurul Lunii înainte de a se întoarce pe Pământ. Echipajul este format din astronauții NASA Reid Wiseman (comandant), Christina Koch (specialist de misiune), Victor Glover (pilot) și Jeremy Hansen de la Agenția Spațială Canadiană. Ca parte a antrenamentului, cei patru membri ai echipajului s-au echipat recent și au intrat pentru prima dată în nava spațială Orion. Deși misiunea a suferit multiple întârzieri, lansarea este prevăzută acum pentru aprilie 2026.