Alexandru Rogobete: Infecțiile nozocomiale există în toate spitalele din lume. Diferența este că noi le ascundem
Alexandru Rogobete a spus că infecțiile nozocomiale sunt peste tot în lume, numai că la noi sunt ascunse, iar el, în timpul mandatului de la Ministerul Sănătății a încercat să țină fenomenul sub control prin raportări corecte. „Infecțiile nozocomiale există în toate spitalele din această lume. Sau altfel spus, nu există nici un spital în lumea asta care să nu aibă infecții nozocomiale. Diferența între noi și restul este că noi le ascundem. Și tot ce mi-am dorit a fost ca să depășim această barieră, să nu mai ascundem infecțiile nozocomiale, să învățăm să le raportăm. Pentru că doar dacă le raportăm corect și la timp, putem controla fenomenul extinderii infecțiilor de la un pacient la altul și realizarea acelor focare de 4-6 pacienț, care într-adevăr sunt o problemă pentru un spital dacă ele apar”, a declarat fostul minsitru al Sănătății. Rogobete a explicat că un fost consilier onorific, i-a oferit exemplul spitalelor din Germania în gestionarea problemei infecțiilor nozocomiale. „Ce am făcut aici? Pe lângă investiții, am modificat ordine de ministru destul de mult. De la cel mai important, ordinul de funcționare al secțiilor de anestezie-terapie intensivă, în care la sugestia fostului meu consilier onorific, Torje, care lucrează în Germania de ani de zile, pentru că l-am sunat și l-am întrebat în Germania cum faceți cu infecțiile nozocomiale. Și primul lucru pe care mi l-a spus a zis avem om dedicat epidemiolog sau asistent medical trăinuit pentru acest lucru Care asta face în fiecare zi”, a spus Alexandru Rogobete. El a adăugat că a introdus prin ordin posibilitatea secțiilor de anestezie-terapie intensivă de a-și extinde echipa cu epidemiolog propriu pentru secțiile mari, sau cu asistent medical care să răspundă de zona de infecții nozocomiale.
Guvernul României lansează program de sprijin pentru fertilizare in vitro destinat cuplurilor infertile
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat joi, după ședința de Guvern, adoptarea unui nou program social dedicat sprijinirii natalității și tratării infertilității, prin finanțarea procedurilor de fertilizare in vitro pentru cupluri și femei singure. Măsura face parte dintr-un program național valabil în perioada 2026-2030 și vizează sprijinirea persoanelor afectate de infertilitate, o problemă medicală care, potrivit datelor prezentate, afectează între 10 și 15% dintre cuplurile aflate la vârstă reproductivă din România. „Cel de-al doilea act normativ pe care vreau să vi-l supun atenției este o hotărâre de guvern prin care a fost aprobat Programul Social de Interes Național pentru susținerea cuplurilor și a persoanelor singure în vederea creșterii natalității, e valabil pentru perioada 2026-2030, Programul Fertilizarea in Vitro. Programul are ca obiectiv sprijinirea familiilor sau femeilor singure care se confruntă cu infertilitatea, o problemă medicală care afectează aproximativ 10-15% dintre cuplurile de vârstă reproductivă din România”, a declarat Dogioiu. Programul se adresează atât cuplurilor infertile, căsătorite sau nu, cât și femeilor singure cu vârste între 24 și 42 de ani. Sprijinul financiar este acordat sub formă de vouchere digitale. „Beneficiarii sunt cupluri infertile căsătorite sau nu, precum și femei singure cu vârsta între 24 și 42 de ani. Acești beneficiari vor primi două vouchere digitale în valoare totală de 15.000 lei, 5.000 lei pentru achiziția de medicamente specifice și 10.000 lei pentru proceduri medicale de fertilizare in vitro”, a explicat purtătorul de cuvânt. Aceasta a precizat că ajutorul nu va fi impozitat și va putea fi acordat de mai multe ori, în funcție de criteriile programului și de fondurile disponibile. „Sprijinul este neimpozabil și poate fi acordat de maximum 3 ori aceluiași beneficiar, în limita fondurilor disponibile. Numărul maxim de beneficiari ai programului este stabilit anual”, a mai spus Dogioiu. Înscrierea în program se va face digital, printr-o platformă online dedicată. Procedurile administrative urmează să fie detaliate în perioada următoare. „Documentele vor fi depuse online printr-o platformă digitală dedicată. Normele metodologice, inclusiv documentele necesare și modalitatea concretă de aplicare, vor fi publicate în termen de 90 de zile de la apariția hotărârii de guvern în Monitorul Oficial”, a precizat Dogioiu. „Am propus prelungirea programului național pentru susținerea fertilizării in vitro până în 2030. Pentru că sunt oameni care așteaptă ani de zile. Care încearcă, care speră. Și, de multe ori, suferă în tăcere. Pentru ei, statul trebuie să fie un sprijin real”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, conform unui comunicat transmis. Prin această inițiativă, Guvernul dorește combaterea declinului demografic și facilitarea accesului la tratamente pentru persoanele afectate de infertilitate, se mai anunță în comunicat. Programul are, în același timp, un rol important în creșterea nivelului de conștientizare privind infertilitatea. România se confruntă cu o scădere rapidă a natalității.
Marea Britanie face un pas istoric: generațiile tinere nu vor mai putea cumpăra niciodată țigări
Marea Britanie a adoptat o lege radicală care va elimina treptat fumatul, interzicând generațiilor viitoare să cumpere țigări. Actul normativ, aprobat de Parlament, urmează să fie promulgat de regele Charles al III-lea, o etapă considerată formală. Conform noii legislații privind tutunul și produsele de vaping, persoanele născute după 31 decembrie 2008 nu vor avea niciodată dreptul legal de a cumpăra țigări. „Prima generație fără țigări” Practic, vârsta minimă de achiziție va crește în fiecare an, ceea ce va duce la dispariția treptată a fumatului din societate. Legea oferă autorităților puteri extinse pentru a reglementa produsele din tutun, nicotină și vaping, inclusiv în ceea ce privește aromele și ambalajele. Secretarul britanic al Sănătății, Wes Streeting, a declarat că măsura va transforma generațiile tinere în „prima generație fără fum de țigară”, protejată de dependență și efectele nocive pe termen lung. Reprezentanții organizațiilor anti-fumat au salutat decizia „Sfârșitul fumatului și daunele devastatoare pe care le provoacă nu mai sunt incerte – sunt inevitabile”, a afirmat Hazel Cheeseman, director executiv al organizației Action on Smoking and Health, după adoptarea legii. În prezent, în Regatul Unit este interzisă vânzarea de țigări și produse similare către persoanele sub 18 ani. Cu toate acestea, aproximativ 6,4 milioane de britanici – adică circa 13% din populație – continuă să fumeze. Fumatul provoacă 80.000 de decese prevenibile anual în Marea Britanie Autoritățile estimează că fumatul provoacă aproximativ 80.000 de decese anual și rămâne principala cauză prevenibilă de moarte, dizabilitate și probleme de sănătate. Noua lege plasează Marea Britanie în avangarda politicilor antifumat la nivel global. O inițiativă similară fusese adoptată în Noua Zeelandă în 2022, dar a fost ulterior abrogată de un guvern ulterior.
Apărarea lui Plahotniuc contestă condamnarea de 19 ani și acuză că verdictul a fost fabricat
Avocații lui Plahotniuc anunță că vor contesta decizia instanței, pe care o consideră „profund ilegală” și „vădit netemeinică”, potrivit zdg.md. Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc, susține că verdictul a fost influențat de „presiune publică și conveniență instituțională”: „Această hotărâre nu se sprijină pe probe, ci pe o construcție acuzatorială fabricată, menținută prin ignorarea standardului legal al probei și prin abateri procedurale grave”, a declarat Rogac. El a susținut că verdictul ar fi fost influențat de „presiune publică, conveniență instituțională și o miză politică evidentă”. Apărarea intenționează să utilizeze toate căile legale Avocatul a mai afirmat că instanța ar fi fost constituită cu încălcarea legii, invocând incompatibilități în compunerea completului de judecată. În acest context, apărarea intenționează să utilizeze toate căile legale, inclusiv internaționale, pentru anularea sentinței. „Prezumția de nevinovăție și dreptul la un tribunal independent nu sunt lozinci, ci garanții fundamentale care nu pot fi sacrificate pentru un verdict prestabilit”, a mai transmis Rogac. Informații de context Vladimir Plahotniuc a fost condamnat miercuri, 22 aprilie 2026, la 19 ani de închisoare, în dosarul penal în care a fost acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința a fost pronunțată de un complet de judecată prezidat de magistratul Sergiu Stratan, din care au făcut parte și judecătoarele Ana Cucerescu și Olga Bejenari. Instanța l-a găsit vinovat pe fostul lider politic pe toate capetele de acuzare, în cadrul unui cumul de infracțiuni. Totodată, a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de Ministerul Finanțelor, fiind dispusă recuperarea a peste 60 de milioane de dolari din conturile acestuia. Procurorii solicitaseră o pedeapsă mai severă, de 25 de ani de detenție Sentința a fost pronunțată în lipsa inculpatului, la aproximativ șapte luni de la extrădarea sa în Republica Moldova. Plahotniuc a refuzat să fie escortat în sala de judecată. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru. Cazul Plahotniuc rămâne unul dintre cele mai importante dosare de corupție și criminalitate organizată din Republica Moldova din ultimii ani, iar evoluția sa în instanțele superioare este așteptată cu interes atât pe plan intern, cât și internațional.
Târgul de Sfântul Gheorghe: un nou eveniment dedicat produselor tradiționale românești, gusturilor autentice și producătorilor locali
Timp de trei zile, curtea MADR se transformă într-un spațiu de întâlnire între producători și consumatori, unde vizitatorii pot descoperi produse realizate în diverse regiuni ale țării. Producători din județe precum Alba, Argeș, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Dâmbovița, Giurgiu, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Vrancea vor aduce o ofertă variată, de la fructe și legume proaspete până la preparate din carne, lactate și produse apicole. Oferta târgului include, de asemenea, pește și produse din pește, articole artizanale pe bază de lavandă, dulciuri și produse de patiserie, dar și alte specialități agroalimentare care reflectă specificul gastronomic românesc. Participarea producătorilor din zona Bucovinei va aduce în prim-plan produse locale precum lactate, preparate din carne, miere, conserve și produse din lavandă, prezentate în cadrul Pieței Volante „Din Drag de Bucovina”. Printre produsele promovate se regăsesc și preparate recunoscute la nivel european pentru calitate și autenticitate, precum Magiunul de prune Topoloveni, cu Indicație Geografică Protejată, și Telemeaua de Sibiu, un alt produs cu statut IGP. De asemenea, vor fi prezente produse din agricultura ecologică, inclusiv sortimente de miere și preparate apicole, dar și produse certificate tradițional. Vizitatorii vor putea găsi și produse atestate tradițional precum preparate pescărești, fructe uscate sau afumate, produse lactate și din carne, dar și Cozonacul Domnesc din județul Botoșani, cunoscut pentru rețeta sa autentică. Atmosfera de sărbătoare va fi completată de flori de sezon aduse de producători locali, care vor adăuga culoare și prospețime evenimentului. Organizatorii îi invită pe vizitatori să participe la târg și să descopere o experiență autentică în care tradiția, gustul și calitatea se întâlnesc într-un cadru dedicat producătorilor români.
Directorul MNIR respinge speculațiile: Nu există nicio îndoială asupra autenticității coifului de la Coțofenești
Întrebat despre informațiile apărute în presa olandeză privind modul în care ar fi fost găsit coiful de la Coțofenești, directorul muzeului a precizat că nu poate confirma astfel de detalii, deoarece țin de ancheta autorităților. „Astea sunt zvonuri pe care eu nu le pot confirma. Poate la un moment dat autoritățile, cei care s-au ocupat de caz, le vor putea confirma. Dar asta nu este treaba mea acum”, a spus Cornel Constantin Ilie. El a subliniat că specialiștii muzeului au verificat coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice și nu există dubii privind autenticitatea acestora. „Ceea ce vă pot spune, că din punctul nostru de vedere, al profesioniștilor, noi nu avem în momentul de față absolut nicio îndoială că aceste obiecte sunt obiectele originale”, a explicat directorul MNIR. Potrivit acestuia, artefactele au fost analizate în detaliu, inclusiv microscopic, și comparate cu datele existente anterior furtului. „După ce au fost făcute inclusiv analize microscopice pe acest obiect, după ce au fost verificate absolut toate particularitățile acestui obiect, inclusiv partea de restaurare, nu avem nicio îndoială asupra autenticității”, a subliniat Constantin Ilie. Detaliul care confirmă autenticitatea coifului „Și vă dau doar un singur element care să vă convingă, că deja s-a mai vorbit despre obiecte ca fiind copii sau ce se mai vehiculează, este deja absurd. Acea bucată de obrăzar care s-a desprins atunci când a fost scos din vitrină, scăpat din mână, ce s-a întâmplat cu el, deci s-a desprins pe urma veche de restaurare. Dacă priviți și în vitrină, pentru că noi am făcut exact această operațiune, acea zonă care este restaurată se potrivește perfect cu zona care… deci se îmbină perfect. Dacă cineva poate să-mi spună că s-a replicat coiful din aur, dar au fost atât de maniaci, ca să zic așa, încât au restaurat și urma veche de restaurare a coifului, atunci dați-mi voie să am mari îndoieli că se putea întâmpla acest lucru. Deci, ca să fie foarte clar, din punctul nostru de vedere, după ce am văzut foarte clar și am analizat și am stabilit toate detaliile, toate elementele, acestea sunt obiectele originale și noi nu avem absolut nicio îndoială asupra autenticității”, a mai spus Cornel Constantin Ilie.
Jumătate din răspunsurile chatboților IA despre cancer sunt problematice / Pacienții sunt îndemnați să renunțe la chimioterapie
Aproape jumătate dintre răspunsurile oferite de asistenții virtuali bazați pe inteligență artificială în legătură cu tratamentul cancerului conțin erori sau informații incomplete, potrivit unui studiu recent publicat în revista BMJ Open, o publicație științifică cu acces deschis, editată de grupul British Medical Journal, unul dintre cele mai prestigioase grupuri de presă medicală din lume. Revista publică exclusiv cercetări originale evaluate de experți independenți. Concluzia cercetătorilor este îngrijorătoare: aceste sisteme pot orienta pacienții spre terapii alternative nevalidate, în detrimentul tratamentelor medicale standard. Lundquist Institute for Biomedical Innovation este recunoscut pentru cercetări în oncologie Studiul a fost realizat de cercetători de la Lundquist Institute for Biomedical Innovation, din cadrul Harbor-UCLA Medical Center, și a testat unele dintre cele mai utilizate platforme de inteligență artificială la nivel global: Grok (xAI), ChatGPT (OpenAI), Gemini (Google), Meta AI și DeepSeek. Lundquist Institute for Biomedical Innovation este un centru independent de cercetare medicală afiliat Harbor-UCLA Medical Center din Los Angeles, specializat în studii clinice și translaționale. Institutul colaborează cu Universitatea California și este recunoscut pentru cercetări în oncologie, boli infecțioase și sănătate publică. Răspunsuri „parțial problematice” și „foarte problematice” Răspunsurile generate de aceste sisteme au fost evaluate de specialiști oncologi, care au constatat că 30% dintre ele au fost considerate „parțial problematice” — în mare parte corecte, dar incomplete — iar 19,6% au fost catalogate drept „foarte problematice”, conținând erori semnificative și lăsând loc interpretărilor subiective. Cum au fost testate chatboturile Cercetătorii au formulat întrebări concepute să conducă sistemele spre informații eronate, abordând teme frecvent vehiculate în spațiul public: legătura dintre tehnologia 5G sau utilizarea antiperspirantelor și cancer, siguranța steroizilor anabolizanți sau riscurile vaccinurilor. Rezultatele au relevat un tipar îngrijorător Întrebate despre terapii alternative pretins mai eficiente decât chimioterapia, chatboturile au oferit inițial răspunsuri corecte, avertizând că astfel de opțiuni nu sunt susținute de dovezi științifice. În pasul următor însă, au enumerat aceste terapii — acupunctură, medicină pe bază de plante, diete prezentate ca având efecte anticancer — și, în unele cazuri, au furnizat chiar referințe către clinici care promovează astfel de tratamente și resping chimioterapia. „Echilibrul fals” — capcana algoritmilor Cercetătorii atrag atenția asupra unei tendințe sistematice a acestor platforme de a prezenta un „echilibru fals”: acordarea unei importanțe egale surselor științifice validate și surselor nevalidate, precum bloguri, forumuri sau postări din social media. Această abordare, aparent neutră, poate induce în eroare pacienții și îi poate îndepărta de tratamentele aprobate medical. „Chatboturile evaluate au avut rezultate slabe în domenii medicale unde riscul de dezinformare este ridicat”, concluzionează autorii studiului, adăugând că utilizarea lor fără educație publică și supraveghere adecvată poate amplifica, nu reduce, răspândirea informațiilor eronate. Un sfert dintre americani caută sfaturi medicale la chatboturi Miza acestor constatări este cu atât mai mare cu cât utilizarea inteligenței artificiale pentru informații medicale este în creștere rapidă. Un sondaj Gallup arată că aproximativ unul din patru adulți din Statele Unite apelează la astfel de instrumente pentru sfaturi legate de sănătate, adesea în căutarea unor răspunsuri rapide sau din cauza dificultății de acces la servicii medicale. Nivelul de încredere în răspunsurile IA rămâne, totuși, limitat Nivelul de încredere rămâne însă limitat: doar o treime dintre utilizatori declară că au încredere în răspunsurile primite, în timp ce majoritatea manifestă rezerve. Specialiștii avertizează că informațiile eronate despre terapii alternative și suplimente sunt deja răspândite în mediul online, iar unele dintre aceste produse — neevaluate de autoritățile de reglementare — pot avea efecte adverse grave, inclusiv asupra ficatului sau metabolismului. Mai mult, utilizarea lor poate întârzia accesul la tratamentele standard, cu consecințe potențial fatale. Au fost semnalate și cazuri în care răspunsurile incorecte ale chatboților IA au generat îngrijorare inutilă în rândul pacienților, inclusiv prin estimări eronate privind prognosticul bolii.
Sărbătoare nouă în Biserica Ortodoxă Română / Soborul Sfintelor Femei Românce
Biserica Ortodoxă Română va celebra, în acest an, pentru prima dată Soborul Sfintelor Femei Românce, sărbătoare introdusă recent în calendarul ortodox prin hotărârea Sfântului Sinod din 27 martie 2025, potrivit basilica.ro. Noua sărbătoare este fixată în Duminica a treia după Paști, zi dedicată tradițional și Sfintelor Femei Mironosițe, și marchează recunoașterea contribuției spirituale a femeilor românce care au dus o viață sfântă. Slujbe speciale la Catedrala Patriarhală Programul liturgic de la Catedrala Patriarhală din București va urma tipicul obișnuit: sâmbătă, de la ora 16:00, va fi oficiată Vecernia unită cu Litia, iar duminică, de la ora 09:00, Sfânta Liturghie. Mesajul Patriarhului Daniel Patriarhul Daniel a transmis un mesaj dedicat acestei duble sărbători, subliniind modelul spiritual oferit de sfintele femei românce. Potrivit acestuia, ele „prin viețuirea lor virtuoasă și prin curajul lor s-au făcut următoare Sfintelor Femei Mironosițe, mărturisind, prin rugăciune, cuvânt și faptă, pe Hristos Cel înviat”. Patriarhul a evidențiat diversitatea acestor modele de sfințenie: mucenițe, monahii, soții, mame, doamne sau femei simple din popor, cunoscute sau necunoscute, unite prin credință, smerenie și jertfelnicie. Canonizări recente Evenimentul vine după ce, anul trecut, Sfântul Sinod a decis canonizarea a 16 femei românce cu viață sfântă. Proclamarea solemnă a avut loc la 6 februarie 2026, la Catedrala Patriarhală, urmând și proclamări locale. Printre noile sfinte din Arhiepiscopia Bucureștilor se numără: Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea În acest an, la mănăstirile Pasărea și Samurcășești din județul Ilfov au fost deshumate moaștele a două dintre aceste sfinte. 2026, an dedicat femeilor cu viață sfântă Sfântul Sinod a proclamat anul 2026 drept Anul comemorativ al femeilor cu viață sfântă, incluzând mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame. În acest context, icoana Soborului Sfintelor Femei Românce a fost desemnată drept icoana oficială a anului comemorativ, reprezentând patru categorii de sfinte: mucenițe, monahii, femei din popor și doamne sau principese. Un nou reper în calendarul ortodox românesc Introducerea Soborului Sfintelor Femei Românce marchează un moment important pentru Biserica Ortodoxă Română, prin recunoașterea rolului spiritual și istoric al femeilor în viața religioasă și în tradiția creștină a țării.
Filmările care zguduie Europa: imagini din laboratoare declanșează apeluri fără precedent pentru oprirea testelor pe animale
Până acum, imaginile obținute și care au fost filmate de un angajat ce nu a mai putut răbda să vadă suferința animalelor au devenit cele mai solide argumente pentru cei care susțin încetarea acestei practici. Un avertizor de integritate care a făcut publice imagini terifiante din laboratoare. Imaginile arată câini, primate, iepuri și rozătoare supuse unor proceduri invazive și repetetae, inclusiv inhalare forțată și administrare orală prin tub. Proceduri invazive, prinse pe cameră Materialele surprind animale imobilizate și expuse unor proceduri care le provoacă suferință fizică și psihologică severă: câini beagle forțați să inhaleze substanțe prin măști fixate pe față maimuțe imobilizate, care se zbat în dispozitive de restricție, în timp ce li se introduc tuburi pe gât iepuri fixați în cilindri pentru perfuzii intravenoase porci cu răni deschise pe care sunt aplicate substanțe testate șoareci imobilizați și expuși la inhalare forțată Dovezile au fost colectate de un fost angajat care, potrivit organizațiilor, a decis să vorbească după ce a fost profund afectat de ceea ce a văzut. În doar două zile de la lansarea campaniei, peste 41.000 de persoane au semnat o petiție pentru încetarea acestor practici. „Tortură prezentată drept știință” Reprezentanții organizațiilor implicate susțin că testele sunt realizate sub pretextul siguranței publice, dar în lipsa unei transparențe reale. „Dacă publicul ar fi cunoscut realitatea testării toxicității pe animale, aceasta s-ar fi încheiat cu mult timp în urmă”, a declarat Lyn White, director global Animals International. La rândul său, Iain Green, director Animal Aid, afirmă că „durerea și agonia acestor animale sunt greu de privit”, descriind fenomenul drept „tortură animală prezentată drept știință”. România: peste 11.500 de animale utilizate în laboratoare Practica nu este limitată la alte state. Datele centralizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor arată că, în 2024, în România au fost utilizate 11.503 animale în experimente de laborator. În paralel, Comisia Europeană pregătește o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a testării pe animale în evaluările de siguranță, document așteptat în mai 2026. Inițiativa vine însă după ani de întârzieri și critici privind lipsa unor măsuri concrete. Eficiența științifică a testării pe animale e contestată Criticile nu vizează doar dimensiunea etică, ci și relevanța științifică a testelor. Potrivit datelor invocate de organizații, aproximativ 90% dintre medicamentele care trec testele pe animale eșuează ulterior în studiile clinice pe oameni. Inclusiv oficiali din domeniul reglementării recunosc limitele acestor metode. Comisarul FDA, Marty Makary, a declarat recent că tehnologiile moderne permit depășirea testării pe animale, care „are un istoric slab în predicția siguranței și eficienței la oameni”. Licențe aprobate fără evaluări individuale În Regatul Unit, testele de toxicitate sunt autorizate prin licențe generale emise pe perioade de până la cinci ani, care pot acoperi mii de animale, fără ca autoritățile să analizeze fiecare substanță testată în parte. Date publicate recent arată că doar în 2025 au fost aprobate proiecte care implică zeci de mii de animale, inclusiv mii de câini beagle și primate. Organizațiile acuză o contradicție între declarațiile politice privind reducerea testării și autorizarea continuă a unor programe extinse. Alternativele există și sunt multe, spun specialiștii În paralel, comunitatea științifică dezvoltă metode alternative considerate mai relevante pentru organismul uman: sisteme „organ-on-a-chip” care reproduc funcțiile organelor culturi de celule umane (in vitro) simulări computerizate și modele bazate pe inteligență artificială organoide umane și microdozare pe voluntari Aceste tehnologii sunt deja utilizate și, potrivit specialiștilor, ar putea reduce semnificativ sau elimina necesitatea testelor pe animale, dacă ar beneficia de finanțare și sprijin legislativ adecvat. Presiunea pentru schimbare este din ce în ce mai mare Organizațiile implicate cer suspendarea imediată a noilor teste, revizuirea licențelor existente și stabilirea unui calendar clar pentru eliminarea testării pe animale. „Când un sistem eșuează atât animalele, cât și oamenii, soluția nu este să îl apărăm, ci să îl înlocuim”, a declarat Gabriel Păun, director UE Animals International. Campania deschisă după publicarea imaginilor pune presiune pe autorități într-un moment în care tranziția către metode alternative este deja discutată la nivel european, dar încă departe de implementare.
Cât costă să vizitezi Muzeul Național de Istorie a României, unde va fi expus coiful de la Coțofenești
Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice vor putea fi văzute de public la Muzeul Național de Istorie a României între 22 aprilie și 3 mai. Ulterior, acestea vor fi incluse într-o campanie de prezentare în mai multe regiuni ale țării. Muzeul Național de Istorie a României este deschis de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00, iar ultima intrare este la 17:15. Luni și marți este închis. Cât costă biletul Prețurile pentru vizitarea Muzeului Național de Istorie a României sunt: 32 de lei – adulți 16 lei – pensionari 8 lei – elevi și studenți Detalii despre Coiful de la Coțofenești Coiful de la Coțofenești este una dintre cele mai cunoscute piese de aur din patrimoniul României, alături de tezaurul de la Pietroasele, fiind una dintre cele mai reprezentative descoperiri arheologice de pe teritoriul României. Descoperit înainte de 1927, în apropierea satului Coțofenești, județul Prahova, coiful a fost găsit întâmplător de mai mulți copii. Ulterior, piesa a ajuns în posesia unui colecționar, iar în 1929 a fost donată statului și inclusă în colecțiile Muzeului Național de Antichități. Din 1972, coiful a fost expus la Muzeul Național de Istorie a României, unde a fost văzut de milioane de vizitatori. Realizat din aur, coiful datează din secolul al IV-lea î.Hr. și este considerat o capodoperă a artei traco-getice. Specialiștii consideră că piesa a aparținut unui conducător get, fiind un obiect de prestigiu, posibil folosit în ceremonii. De-a lungul timpului, coiful a fost expus și în mari muzee din Europa, contribuind la creșterea notorietății sale internaționale.