O conversație zilnică cu prietenii ajută sănătatea mintală, reduce stresul și crește sistemul imunitar
Un studiu arată că discuțiile zilnice cu prietenii pot aduce beneficii importante pentru sănătatea mintală. O simplă conversație reduce stresul, întărește sistemul imunitar și diminuează suferința fizică și emoțională. Cercetarea, publicată în Communication Research, indică faptul că o conversație cu un prieten în fiecare zi poate crește nivelul de fericire și poate scădea stresul până la finalul zilei. Studiile anterioare au demonstrat că vorbitul despre problemele altora poate scădea stresul, poate întări sistemul imunitar și poate reduce suferința fizică și emoțională. „În timp ce alte cercetări privind bunăstarea se concentrează pe lucruri precum gândurile de recunoștință sau jurnalul, cercetarea de față este asupra a ceea ce putem face în interacțiunile noastre pentru a ne îmbunătăți bunăstarea. Acest lucru ne oferă o listă valoroasă de lucruri pe care oamenii le pot face pentru a-și îmbunătăți zilele”, a spus Jeffrey Hall, cercetător la Universitatea din Kansas. Studiul a fost realizat ținând cont de efectele pandemiei de Coronavirus, mai ales că anii lungi de distanțare socială și munca de acasă au afectat în mod negativ sănătatea mintală și emoțională a multor persoane. „Micile momente de conexiune sunt atât de importante pentru noi, ca parte a experienței umane”, a explicat Thea Gallagher, doctorand și profesor asistent clinic la Departamentul de Psihiatrie de la NYU Langone Health, membru al echipei de cercetare. „După Covid, mulți dintre noi încă lucrăm de acasă și avem un contact social limitat. Oamenii s-au mutat și s-au schimbat. Viețile sunt diferite. Găsirea locurilor de conexiune este atât de importantă pentru sănătatea mintală. Conexiunea socială și comunitatea au un efect mare în atenuarea depresiei și a anxietății,” a adăugat aceasta, citată de Healthline. Concluziile studiului arată că simpla discuție cu prietenii, chiar și pe perioade scurte, ajută sănătatea mintală. Cercetarea a inclus 900 de participanți din cinci universități americane, înainte, în timpul și după pandemie. Aceștia au fost rugați să practice unul dintre cele șapte comportamente de comunicare într-o zi, apoi să raporteze seara nivelul de stres, conexiune, anxietate, bunăstare, singurătate și calitatea zilei. Cele șapte comportamente au fost: discuții despre reapropiere, conversații cu sens, glume, gesturi de grijă față de ceilalți, ascultare, aprecierea celorlalți și a opiniilor lor, și oferirea de complimente sincere. Aceste comportamente au sporit sentimentul de conexiune dintre participanți și au redus stresul, conform relatărilor acestora. Experții spun adesea că unii oameni pot simți reticență în a contacta pe cineva, iar pentru unii chiar și o interacțiune minimă poate fi dificilă. De asemenea, discuțiile despre sănătatea mintală devin tot mai acceptate, iar asta ajută oamenii să acorde o mai mare importanță bunăstării lor. „Această experiență colectivă traumatică, pandemia, pe care am avut-o ca comunitate globală, aduce în prim-plan cât de importantă este sănătatea mintală și cât de mult o parte din viața de zi cu zi a fost afectată”, a explicat Naomi Torres-Mackie, psiholog clinician la Spitalul Lenox Hill, citată tot de Healthline.
Doi boxeri japonezi au murit din cauza leziunilor cerebrale suferite la aceeași competiție
Doi boxeri japonezi au murit din cauza leziunilor cerebrale suferite în meciuri separate, dar în cadrul aceluiași eveniment sportiv. Partidele s-au desfășurat la Korakuen Hall din Tokyo. Shigetoshi Kotari, în vârstă de 28 de ani, s-a prăbușit la scurt timp după ce a terminat un meci de 12 runde la competiția care a avut loc pe 2 august. El a fost supus unei intervenții chirurgicale pentru eliminarea sângelui aflat între creier și craniu, dar a murit vineri, potrivit AP. „Odihnește-te în pace, Shigetoshi Kotari”, a scris Organizația Mondială de Box pe rețelele de socializare. Sâmbătă, Hiromasa Urakawa, în vârstă de 28 de ani, a murit după ce a suferit o accidentare asemănătoare în timpul unei înfrângeri prin knockout. Și el a fost operat de medici în încercarea de i se salva viața. „Transmitem cele mai sincere condoleanțe familiilor, prietenilor și comunității boxului japonez în această perioadă incredibil de dificilă”, a transmis WBO. Organizatorii competițiilor de box din Japonia au anunțat că toate meciurile pentru titlul OPBF vor fi acum reduse de la 12 la 10 reprize.
Adrian Năstase, nemulțumit de doliul opțional pentru Ion Iliescu: Se recomandă festivalurile de tip Untold
Adrian Năstase a scris că, potrivit hotărârii de guvern, doliul național nu este obligatoriu, ci opțional, iar fiecare îl poate respecta „cum dorește”. Într-un ton ironic, fostul premier a remarcat că „în ceea ce privește manifestările publice, se recomandă festivalurile de tip Untold”, eveniment care a debutat chiar în ziua funeraliilor de stat, adăugând că tinerii „nu trebuie lăsați să plece, ca voluntari, la inundațiile din Moldova”. El a mai scris că, în astfel de zile, „nu se va difuza muzică clasică la radio, aceasta fiind înlocuită cu muzică rock sau, în alte situații, cu manele”. De asemenea, Adrian Năstase a notat, în registru ironic, că actualului președinte „nu-i era opozabilă, evident, o hotărâre de guvern” și că, în mod similar, „nu trebuie făcute, în mod necesar, cheltuieli suplimentare cu deschiderea unor cărți de condoleanțe la ambasadele noastre”. „În definitiv, asta este libertatea pe care ne-am câștigat-o la Revoluție!”, a adăugat Adrian Năstase. Fostul premier a comparat situația cu perioada în care conducea Guvernul, evocând repatrierea din Portugalia a rămășițelor lui Carol al II-lea și ale Elenei Lupescu, cu acordul regelui Mihai, și înmormântarea acestora cu onoruri militare la Curtea de Argeș. „Așa au procedat «neo-comuniștii». «Progresiștii» au alte forme în care își arată respectul pentru istoria țării”, a conchis Adrian Năstase.
Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Noul Regulament european privind libertatea presei, care a devenit obligatoriu vinerea aceasta, aduce pentru prima dată pe teritoriul european o lege care protejează jurnaliștii și instituțiile media de presiunile externe nejustificate, salvgarda mass-media publice și consolidează transparența companiilor media, scrie EFE. Ca regulament, articolele sale sunt obligatorii pentru toate țările UE fără a fi nevoie de transpunere, însă unele dintre modificările sale necesită actualizări ale legislației naționale, iar nu toate țările, inclusiv Spania, au reușit să respecte data cheie de vineri. Iată câteva dintre punctele cheie care vor fi implementate de lege, cunoscută sub numele de EMFA: Transparența privind proprietatea asupra mass-media și publicitatea instituțională Țările vor trebui să creeze registre media de stat cu informații privind proprietatea asupra mass-media. Oricine are o participație suficientă pentru a influența deciziile editoriale trebuie identificat, precum și să specifice câte investiții publicitare primește și câte venituri primește din finanțare publică străină. În Spania, de pildă, această responsabilitate va fi gestionată de Comisia Națională pentru Piețe și Concurență (CNMC), fiind necesară și înființarea de registre regionale. Înregistrarea unei instituții media nu va fi o cerință obligatorie pentru deschidere, dar nerespectarea acestei cerințe va duce la sancțiuni din partea CNMC. În plus, va fi un factor obiectiv în primirea de publicitate instituțională. De asemenea, va crește transparența în ceea ce privește publicitatea instituțională pe care administrațiile de la diferite niveluri o alocă mass-media. Atât companiile media, cât și entitățile publice (inclusiv cele de la nivel regional și local) trebuie să dezvăluie bugetul pe care îl primesc sau, respectiv, pe care îl alocă acestui scop. Garanții pentru mass-media publică Legea include, de asemenea, garanții pentru apărarea independenței mass-media publice. De acum înainte, fiecare țară a UE trebuie să stabilească prin lege criteriile pentru numirea și demiterea înalților funcționari, durata mandatelor acestora și o finanțare suficientă pentru a-și îndeplini misiunea. Inițial, intenția Bruxelles-ului era ca bugetele mass-media publice să fie stabilite pe o bază multianuală pentru a asigura stabilitatea proiectelor acestora și a împiedica utilizarea acestora ca monedă de schimb în negocierile de aprobare a bugetului general al fiecărei țări. Cu toate acestea, negocierile ulterioare au redus ambiția și s-a stabilit în cele din urmă că alocarea publică pentru aceste resurse trebuie să fie „previzibilă și sustenabilă ”. Protecția jurnaliștilor împotriva spionajului Unul dintre principalele obstacole din negocieri a fost încercarea de a include o clauză care ar fi deschis calea spionării jurnaliștilor sau a surselor acestora dacă s-ar fi invocat motive de „siguranță națională”. În cele din urmă, legea face o referire generală la „respectarea responsabilităților statelor membre” în acest domeniu și prevede că jurnaliștii afectați de această excepție trebuie să fie pe deplin informați cu privire la măsurile luate împotriva lor și vor avea acces la căi de atac legale. Noua lege interzice, de asemenea, presiunea asupra jurnaliștilor sau a instituțiilor media pentru a-i forța să își dezvăluie sursele.
Bogdan Cojocaru, lider PSD Iași: Guvernul Bolojan frânează Moldova și vine cu restricţii şi schimbări care paralizează activitatea administraţiilor
Liderul PSD Iași, deputatul Bogdan Cojocaru, a declarat sâmbătă că Guvernul condus de Ilie Bolojan frânează Moldova, referindu-se la faptul că Executivul ar vrea să plaseze A7 şi A8 la ”coada listei”. „A8 şi A7 nu sunt mofturi, sunt coloana vertebrală a conectării Moldovei cu restul ţării. Fără ele, regiunea Nord-Est rămâne captivă subdezvoltării. Este inadmisibil ca Iaşiul şi Moldova să fie lăsate din nou la coada listei. Nu vom sta deoparte în faţa unei astfel de discriminări regionale. Moldova are nevoie de investiţii reale, de un calendar ferm şi de respect din partea Guvernului, Nu cerem favoruri, ci dreptul firesc la dezvoltare”, a declarat Bogdan Cojocaru, lideul PSD Iași. Acesta critică măsurile din pachetul al doilea de măsuri fiscale anunţat de guvern și spune că deciziile Executivului sunt rupte de realitate. „În loc să sprijine comunităţile locale, Guvernul vine cu restricţii şi schimbări care paralizează activitatea administraţiilor. Pachetul al doilea nu aduce eficienţă, ci blocaj. Este o abordare de laborator, ruptă de realităţile din teren, care loveşte direct în capacitatea primăriilor de a livra proiectele de care oamenii au nevoie”, a mai afirmat liderul PSD Iaşi, deputatul Bogdan Cojocaru, citat de news.ro. Bolojan pune frână inclusiv autostrăzilor Potrivit informațiilor Gândul, Ilie Bolojan a cerut în ședința de Guvern „înfrânarea” proiectelor de autostrăzi construite prin toate sursele de finanțate din fonduri europene. Premierul nu a precizat, însă, la care dintre sursele de finanțare europeană se referă și nici despre care proiecte de infrastructură rutieră mare este vorba. Acesta a motivat doar că „nu sunt bani”, spun surse guvernamentale. Mai mult, Bolojan a pasat responsabilitatea către Ministerul Transporturilor, căruia i-a cerut să prioritizeze proiectele. Muncitorii UMB, în „pauză forțată” din cauza unui blocaj de finanțare UMB a decis ca muncitorii care lucrează la tronsonul Focșani – Bacău – Pașcani al Autostrăzii A7, să fie plasați într-o „pauză forțată” de o săptămână, la jumătatea lunii august. Potrivit publicației Bacău.net, este vorba despre o prelungire a săptămânii libere cu încă una, iar activitatea ar urma să fie reluată abia pe 18 august. Motivul îl reprezintă un „blocaj major în fluxul de finanțare a proiectului strategic Autostrada A7 – principalul coridor rutier finanțat prin PNRR”.
Sam Altman îl ia peste picior pe Elon Musk: Nu mă gândesc prea mult la el
Sam Altman, directorul general al OpenAI, a respins afirmațiile lui Elon Musk, care susțin că parteneriatul dintre OpenAI și Microsoft ar putea pune în pericol chiar compania din Redmond, relatează Reuters. Reacția sa a venit după ce Microsoft a anunțat integrarea noii versiuni GPT-5 în produsele sale, printre care Microsoft 365 Copilot, GitHub Copilot și Azure AI Foundry. „OpenAI o să mănânce Microsoft de viu.”, a scris, la scurt timp, Elon Musk, pe pagina sa de X. În schimb, Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a avut o atitudine mai calmă legat de acest subiect. „Oamenii încearcă de 50 de ani şi asta e partea frumoasă! În fiecare zi înveţi ceva nou, inovezi, colaborezi şi concurezi.” Nadella a felicitat și echipa din spatele chatbotului Grok 4, creat de Elon Musk. El a menționat că acesta este disponibil deja într-o versiune limitată pe Azure. Întrebat despre comentariile lui Musk, Altman a declarat pentru CNBC că „nu mă gândesc prea mult la el. Am impresia că doar stă pe X toată ziua şi scrie cum OpenAI e groaznic, cum modelele noastre sunt proaste şi cum nu suntem o companie serioasă.” Conflictele dintre cei doi au început în 2015, când au fondat împreună OpenAI ca laborator nonprofit pentru cercetarea în domeniul inteligenței artificiale. Mai târziu, Altman a transformat organizația într-o companie orientată spre profit, cu sprijin financiar masiv din partea Microsoft, lucru care l-a deranjat pe Musk. Acesta a dat în judecată compania, un proces care a fost retras ulterior, pe motiv că s-a renunțat la scopul inițial.
Autoritățile fiscale ar putea publica listele complete ale debitorilor și ale celor care și-au plătit toate taxele la timp. Ministerul Dezvoltării a publicat proiectul
Noutatea legislativă constă și în includerea pe aceste liste a contribuabililor care au declarat și au plătit la termen obligațiile fiscale, fără restanțe. Proiectul de lege are ca scop principal creșterea transparenței fiscale și stimularea conformității fiscale, oferind publicului acces la informații clare despre situația fiscală a debitorilor, dar și a celor fără datorii. Astfel, atât debitorii persoane fizice, cât și cei juridici, vor fi vizibili în mod public, cu mențiuni privind numele, domiciliul fiscal și numărul rolului fiscal. Conform expunerii de motive, lista contribuabililor cu restanțe va fi publicată de organele fiscale centrale în baza ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), iar la nivel local prin hotărâre a consiliului local și dispoziție a autorității executive, inclusiv în Monitorul Oficial Local. De asemenea, proiectul restrânge categoriile de informații considerate secret fiscal, facilitând accesul la date precum natura și cuantumul obligațiilor fiscale, în vederea unei transparențe sporite. Prin aceste măsuri, autoritățile urmăresc să întărească controlul social asupra respectării obligațiilor fiscale și să promoveze un comportament fiscal responsabil, prin recunoașterea publică a contribuabililor care respectă termenii de plată.
Războiul din Ucraina, ziua 1.262. Atacurile rusești au ucis 3 persoane și au rănit alte 19 / Putin și Trump se vor întâlni în zilele următoare
Premierul polonez, după discuția cu Zelenski: Războiul din Ucraina ar putea fi „înghețat” mai devreme decât se aștepta Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat reporterilor că a discutat în această dimineață cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și că este de părere că invadarea Rusiei în Ucraina ar putea fi „înghețată” în curând. UEFA plătește 13 milioane de dolari în bani de „solidaritate” cluburilor de fotbal rusești, în timp ce Ucraina nu primește fonduri În același timp, cinci cluburi ucrainene nu au primit plăți similare din cauza restricțiilor impuse de o bancă elvețiană, presupus pentru că se află într-o „zonă de operațiuni militare”, a relatat The Guardian. Deficitul bugetar al Rusiei ajunge la 61 de miliarde de dolari, depășind deja cu 30% ținta anuală Deficitul a crescut cu 15 miliarde de dolari numai în luna trecută, „în principal din cauza scăderii prețului mediu al petrolului”, a declarat Ministerul Finanțelor din Rusia. „Depinde de el” — Trump spune că termenul limită pentru încetarea focului depinde de Putin Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că termenul limită pentru încetarea focului pe care l-a stabilit pentru Rusia — programat pentru 8 august — depinde acum de Vladimir Putin. „Vom vedea ce are de spus. Depinde de el”, a declarat Trump reporterilor pe 7 august. 3 morți și 19 răniți în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei din ultima zi Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, forțele ruse au lansat peste noapte 104 drone de atac de tip Shahed, drone momeală și opt drone kamikaze propulsate de rachete. Rusia ar fi insistat să înlocuiască PMC Wagner cu Africa Corps, o organizație de stat, în Republica Centrafricană Ministerul Apărării din Rusia ar fi cerut plăți în numerar pentru serviciile de securitate, ceea ce reprezintă o schimbare radicală față de acordurile anterioare încheiate cu Wagner, care prevedeau compensarea cu resurse naturale. Statul Major General: Rusia a pierdut 1.061.350 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Numărul include 1.040 de victime suferite de forțele ruse doar în ultima zi. Peste 21.000 de civili, dintre care 115 copii, rămân în zonele de conflict din regiunea Donețk, potrivit unui oficial Cel puțin 21.700 de civili, dintre care 115 copii, se află în continuare în zonele de luptă active din regiunea Donețk, a declarat Dmytro Petlin, șeful Departamentului pentru Protecție Civilă, Mobilizare și Apărare al administrației militare locale, în cadrul unei conferințe de presă online din 7 august. Potrivit lui Petlin, majoritatea copiilor se află în comunitatea teritorială urbană Lyman. Administrația militară a regiunii Donețk a clasificat 18 comunități ca zone de luptă active, printre care Shakhovsk, Maryinka, Toretsk, Pokrovsk, Myrnohrad, Chasiv Yar, Bakhmut, Soledar, Zvaniv, Siversk, Illinivsk, Kostiantynivka, Udachne, Lyman, Hrodivka, Kurakhove, Ocheretynske și Novoselivka. Putin și Trump se vor întâlni în zilele următoare, anunță Moscova, pe măsură ce se apropie termenul limită pentru sancțiunile SUA Pregătirile pentru întâlnire sunt în curs, iar locul de desfășurare a fost deja stabilit, a declarat Yuri Ushakov, consilierul rus pentru politică externă. Trump anunță acordul de pace între Armenia și Azerbaidjan, citând succesul eforturilor administrației sale Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev sunt programați să se alăture președintelui american Donald Trump pentru o „ceremonie oficială de semnare a păcii” pe 8 august. „Depinde de el” – Trump spune că termenul limită pentru încetarea focului depinde de Putin Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că termenul limită pentru încetarea focului pe care l-a stabilit pentru Rusia – programat pentru 8 august – depinde acum de Vladimir Putin. „Vom vedea ce are de spus. Depinde de el”, a declarat Trump reporterilor pe 7 august.
Sindicaliştii din educaţie cer abrogarea unor măsuri din Legea austerităţii şi strâng semnături pentru o iniţiativă legislativă
Federaţiile sindicale din educaţie au demarat o campanie de strângere de semnături pentru a susţine o iniţiativă legislativă menită să elimine anumite prevederi din Legea austerităţii. Aceste măsuri se referă la creşterea numărului de elevi, preşcolari şi antepreşcolari în clase, mărirea normei didactice de predare, reducerea tarifului pentru plata cu ora şi modificarea degrevărilor personalului didactic cu funcţii de conducere, de îndrumare şi control. Mai mult decât atât, sindicaliştii propun majorarea primei de instalare la trei salarii de bază pentru cadrele didactice titulare repartizate în unităţi de învăţământ din mediul rural, zone defavorizate sau izolate. „Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater”, în numele celor peste 250 000 de salariaţi ale căror interese le reprezintă au decis – în această perioadă de proteste zilnice în faţa sediului Ministerului Educaţiei şi Cercetării generate de intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal bugetare – să uzeze de dreptul cetăţenilor la iniţiativă legislativă prevăzut de art.74 alin. (1) din Constituţia României, revizuită. În acest sens, am hotărât constituirea, din reprezentanţi ai federaţiilor noastre, a unui comitet de iniţiativă legislativă pentru a declanşa procedura de strângere a 100.000 de semnături de la cetăţeni cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţele ţării, pentru susţinerea unui proiect de lege privind unele măsuri în domeniul învăţământului, prin care să se înlăture măsurile dispuse arbitrar, fără un studiu de impact, prin Legea nr. 141/2025 şi care aruncă sistemul educaţional în criză”, au transmis vineri federaţiile sindicale din educaţie. Ei anunță că, ţinând cont de subfinanţarea constantă a învăţământului şi de problemele serioase cauzate de Legea nr. 141/2025 sistemului şi angajaţilor săi, au decis să iniţieze această campanie de strângere de semnături pentru ca cetăţenii cu drept de vot să susţină un proiect de lege. „Prin acest proiect de lege propunem abrogarea prevederilor privind majorarea efectivelor de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari, a celor privitoare la mărirea normei didactice de predare, a celor care reglementează un tarif la plata cu ora la un nivel mult inferior celui care s-a aplicat 28 de ani (de la data intrării în vigoare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic şi până în prezent) şi a celor referitoare la modificarea degrevărilor personalului didactic de conducere, de îndrumare şi control. De asemenea propunem creşterea la 3 salarii de bază ale persoanei, a cuantumului primei de instalare neimpozabilă ce se acordă, începând cu anul şcolar 2026-2027, personalului didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unităţi de învăţământ aflate în zone din mediul rural, defavorizate sau izolate”, au explicat reprezentanţii cadrelor didactice. După ce proiectul de lege va primi avizul Consiliului Legislativ şi va fi publicat în Monitorul Oficial, urmează o perioadă de maximum şase luni pentru colectarea a peste 100.000 de semnături necesare pentru înregistrarea iniţiativei la Camera Deputaţilor. „Prin promovarea acestui proiect de iniţiativă legislativă, F.S.L.I., F.S.E. „SPIRU HARET” şi F.N.S. „Alma Mater” lansează «o provocare» întregii clase politice din România care, în mod demagogic, declară că învăţământul românesc este o «prioritate naţională», dar, în realitate, an de an, şcoala românească şi salariaţii săi au fost trataţi ca «cenuşăreasa» sistemului bugetar şi primii sacrificaţi ori de câte ori s-au dispus măsuri de reducere a deficitului bugetar”, au anunțat sindicaliştii. Aceştia speră că parlamentarii vor susţine iniţiativa legislativă în forma propusă pe durata dezbaterilor. „Este momentul ca întreaga clasă politică să înţeleagă că nu se mai poate face învăţământ european cu costuri dâmboviţene şi că ieşirea României din criză nu se poate realiza prin sacrificarea personalului din învăţământ şi bulversarea întregului sistem educaţional”. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” fac apel la societatea civilă, părinţi, elevi majori şi studenţi să sprijine strângerea celor minim 100.000 de semnături necesare promovării iniţiativei în Parlament.
Războiul din Ucraina, ziua 1.262. Peste 21.000 de civili, dintre care și copii, rămân în zonele de conflict din regiunea Donețk / Putin și Trump se vor întâlni în zilele următoare
Cel puțin 21.700 de civili, dintre care 115 copii, se află în continuare în zonele de luptă active din regiunea Donețk, a declarat Dmytro Petlin, șeful Departamentului pentru Protecție Civilă, Mobilizare și Apărare al administrației militare locale, în cadrul unei conferințe de presă online din 7 august. Potrivit lui Petlin, majoritatea copiilor se află în comunitatea teritorială urbană Lyman. Administrația militară a regiunii Donețk a clasificat 18 comunități ca zone de luptă active, printre care Shakhovsk, Maryinka, Toretsk, Pokrovsk, Myrnohrad, Chasiv Yar, Bakhmut, Soledar, Zvaniv, Siversk, Illinivsk, Kostiantynivka, Udachne, Lyman, Hrodivka, Kurakhove, Ocheretynske și Novoselivka. Putin și Trump se vor întâlni în zilele următoare, anunță Moscova, pe măsură ce se apropie termenul limită pentru sancțiunile SUA Pregătirile pentru întâlnire sunt în curs, iar locul de desfășurare a fost deja stabilit, a declarat Yuri Ushakov, consilierul rus pentru politică externă. Trump anunță acordul de pace între Armenia și Azerbaidjan, citând succesul eforturilor administrației sale Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev sunt programați să se alăture președintelui american Donald Trump pentru o „ceremonie oficială de semnare a păcii” pe 8 august. „Depinde de el” – Trump spune că termenul limită pentru încetarea focului depinde de Putin Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că termenul limită pentru încetarea focului pe care l-a stabilit pentru Rusia – programat pentru 8 august – depinde acum de Vladimir Putin. „Vom vedea ce are de spus. Depinde de el”, a declarat Trump reporterilor pe 7 august.