Războiul din Ucraina, ziua 1.256. Atacuri cu drone au lovit situri industriale în mai multe regiuni rusești / SUA și NATO dezvoltă un nou mecanism de finanțare pentru livrările de arme către Ucraina
Statul Major General: Rusia a pierdut 1.055.210 soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Numărul include 1.010 victime suferite de forțele ruse doar în ultima zi. Explozii peste noapte, drone auzite în Crimeea, potrivit rapoartelor locale O serie de explozii au fost raportate în noaptea de 2 august în Crimeea ocupată de Rusia, locuitorii locali menționând activitatea dronelor și operațiunile de apărare aeriană, potrivit mai multor canale Telegram și relatări ale martorilor oculari. O serie de atacuri cu drone au vizat instalații industriale din regiunile rusești Ryazan, Penza și Samara în noaptea de 2 august, potrivit mass-media locale și oficialilor regionali. Rusia începe producția de rachete hipersonice și planifică desfășurarea lor în Belarus Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe 1 august că Moscova a început producția celei mai noi rachete hipersonice, numită „Oreshnik”, și a confirmat planurile de a desfășura arma în Belarus în cursul acestui an. Atacul Rusiei asupra Kievului devine cel mai mortal asupra capitalei din acest an Pe măsură ce eforturile de căutare se încheie, atacul Rusiei asupra Kievului devine cel mai mortal asupra capitalei din acest an, cu 31 de civili uciși. Tymur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului, a declarat că, până în dimineața zilei de 1 august, atacul rus a ucis 31 de persoane. În jurul orei 10:40, ora locală, echipele de salvare au recuperat încă trei cadavre. SUA și NATO dezvoltă un nou mecanism de finanțare pentru livrările de arme către Ucraina Mecanismul raportat va permite Kievului să prioritizeze nevoile de armament în conformitate cu Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei, a raportat Reuters, armele fiind livrate în tranșe de aproximativ 500 de milioane de dolari. Sub conducerea secretarului general al alianței, Mark Rutte, aliații NATO se vor coordona între ei pentru a stabili cine va plăti armele de pe listă. Atacul cu drone rusești asupra Harkovului rănește 11 persoane, printre victime aflându-se și sugari și copii Printre victime se află un bebeluș de 5 luni, împreună cu un băiat de 9 ani și unul de 10 ani, a raportat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov. Cinci dintre victime au fost spitalizate.
Erupție vulcanică în Indonezia. Cenușa a ajuns la o înălțime de 18 kilometri
Potrivit Agenției de Geologie a Indoneziei, erupțiile au declanșat nori piroclastici, amestec de gaze fierbinți, roci și lavă, care au coborât pe versanți pe o distanță de până la 5 kilometri, potrivit AP. Dronele de supraveghere au identificat o mișcare semnificativă a magmei în adâncime, însoțită de tremurături seismice vizibile pe monitoarele geologice. Autoritățile au avertizat că ploile torențiale pot declanșa lave torențiale extrem de periculoase în râurile care izvorăsc din zona vulcanului. Erupția de sâmbătă este considerată una dintre cele mai puternice din Indonezia de la dezastrul din 2010 al vulcanului Merapi, care a ucis peste 350 de persoane și a forțat evacuarea a sute de mii de oameni. Evenimentul de acum vine la mai puțin de o lună după ce o altă erupție, pe 7 iulie, a dus la anularea zborurilor pe aeroportul internațional Ngurah Rai din Bali și a îngropat drumuri și terenuri agricole sub o crustă groasă de noroi și rocă vulcanică. Mount Lewotobi Laki Laki, situat pe insula Flores, are o înălțime de 1.584 metri și se află sub alertă maximă din 18 iunie. Seria de erupții din noiembrie anul trecut a dus la relocarea permanentă a mii de persoane, după ce nouă oameni au murit și mii de locuințe au fost distruse. Indonezia, un arhipelag cu peste 280 de milioane de locuitori, este situată pe inelul de foc al Pacificului și are 120 de vulcani activi, fiind una dintre cele mai expuse regiuni la activitate seismică și vulcanică din lume.
Ministrul Muncii despre șomajul crescut al tinerilor: Avem o problemă ca țară
„Suntem, într-adevăr, în situația de a avea o problemă ca țară. Europa, în general, are o problemă cu șomajul în rândul tinerilor și de aceea există o politică europeană pentru a încerca să se rezolve din această problemă. Specific, în țara noastră, o parte importantă a problemelor, în opinia mea, este dezechilibrul între rural și urban. Între accesul la educație pentru tinerii din mediul rural și tinerii din mediul urban. Mai puțin acces la educație, mai puțină educație, mai puțină pregătire profesională, mai puține aptitudini, mai puține șanse pe piața muncii.”, spune la Antena 3 CNN Florin Manole. El a povestit că la lansarea programului de internship la Guvern, unde erau 150 de tineri, a întrebat câți provin din mediul rural. Au ridicat mâna mai puțin de zece. „Sunt în contractare sume de aproape 800 de milioane de euro pentru programe care nu se referă doar la tineri, dar se referă și la tineri. Programe de ucenicie, programe care sprijină, dau un stimulant companiilor care angajează fie tinerii care nu au un loc de muncă, fie șomeri de lungă durată. Și doar anul trecut au fost peste 60.000 de persoane, încă o dată nu sunt doar tineri, e o plajă mai largă pentru că legea prevede genul ăsta de facilitate pentru mai multe categorii de oameni, dar numai anul trecut peste 60.000 de oameni au intrat în piața muncii prin intermediul acestor programe pe care Ministerul Muncii le-a avut. Pentru anii următori, până în 2029, sunt în continuare astfel de programe. Rămâne de văzut cât de eficient vom reuși să cheltuim acești bani, pentru că nu întotdeauna banii sunt singura resursă necesară. Uneori e important și ca banii să se cheltuiască corect”, a mai spus Manole.
Cât au crescut prețurile la alimentele de bază în prima zi a marilor scumpiri. Diferențele de preț înainte și după majorări
1 august a adus scumpiri în valuri, iar românii au resimțit majorările și la raft. Unele alimente de bază s-au scumpit din cauza creșterii cotei de TVA de la 9% la 11%. Totodată, și alimente precum pâinea, care avea anterior TVA de 5%, au ajuns la TVA de 11%. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, prețul mediu al pâinii a crescut cu aproximativ 8%. Zahărul a înregistrat o creștere de peste 10%, iar produsele lactate s-au scumpit cu 6–9%. Reporterii Gândul au mers în trei hipermarketuri diferite în data de 31 iulie 2025, ultima zi fără scumpiri, și în 1 august, prima zi cu TVA mărit, pentru a compara în cele două zile prețurile la alimentele de bază. În urma analizei acestor prețuri în cele două zile s-au constatat ușoare scumpiri la anumite alimente de bază. Chiar și așa, aceste majorări variază de la magazin la magazin. În primul hipermarket, am identificat majorări de preț de cel mult 20 de bani la mălai, pâine, apă plată și sucuri carbogazoase. În cel de-al doilea hipermarket am găsit prețuri majorate la zahăr, mălai și sucuri neacidulate. Cea mai mare scumpire este de 50 de bani. În cel de-al treilea hipermarket, prețurile erau mai mari decât în ziua precedentă la ulei, zahăr, făină, pâine, brânză și ciocolată cu maximum 40 de bani. Trebuie menționat că marii retaileri au stocuri de produse în depozite cu care pot acoperi vânzările pentru mai multe luni. Acesta ar putea fi și motivul pentru care efectele creșterii de TVA nu s-au resimțit din prima zi a anunțatelor majorări. Creșterile de TVA se vor regăsi, cel mai probabil, în zilele următoare, în costurile produselor din magazine. Și majorarea prețului la carburant se va resimți în costul final al produselor din magazine. Cota de 11% se aplică numai pentru alimente, medicamente, cărți, HoReCa, lemne de foc, apă potabilă, canalizare, apă pentru irigații în agricultură și îngrășăminte. În rest, toate serviciile și produsele din România vor fi taxate cu TVA 21%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețurile cresc de la 1 august 2025. Economistul Adrian Negrescu: „Cea mai mare scumpire va fi la imobiliare. Acolo este o adevărată tragedie” SCUMPIRI la benzină și motorină din 1 august. Cât vor plăti românii în plus pentru un plin de rezervor Cu cât s-au SCUMPIT, de fapt, legumele și fructele în 2025, față de 2024. Realitatea de acum, din Piața Obor
Protest în Piața Victoriei. Susținătorii lui Călin Georgescu, nemulțumiți de măsurile de austeritate
Circa 300 de oameni au ieșit vineri-după amiază, în Piața Victoriei, pentru a protesta față de măsurile fiscal-bugetare care au intrat în vigoare de la 1 august. Potrivit Gândul, protestul este organizat sub sloganul „România demnă nu mai tace!„ și își propune să mobilizeze cetățenii împotriva măsurilor de austeritate privind reducerea deficitul bugetar. Este vorba despre majorări de taxe, reduceri de fonduri în domenii esențiale ca educația și sănătatea, o impozitare suplimentară a pensiilor de peste 3.000 de lei, dar și alte decizii. Astfel, organizatorii acuză autoritățile că aleg să pună povara crizei pe umerii cetățenilor în locul reducerii cheltuielilor publice. Participanții la protest și-au strigat, printre altele, nemulțumirile privind majorarea impozitelor și scăderea puterii de cumpărare; îngrădirea drepturilor civile, prin măsuri văzute ca abuzive: interzicerea unor candidați; subfinanțarea domeniilor educației și sănătății, dar și cazuri de persecuție politică, cu accent pe situația lui Călin Georgescu, menționat fiind ca exemplu de abuz. În timpul manifestației, participanții au scandat „Jos Guvernul!” și „Călin Georgescu, președinte!”. Reamintim că de la 1 august 2025 a intrat în vigoare pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului – cel mai mare din UE. Printre măsuri se află majorarea cotelor de TVA, a accizelor, a contribuțiilor la sănătate pentru anumite pensii, precum și eliminarea unor facilități fiscale. Toate măsurile pot fi citite pe larg AICI.
Stegarul dac s-a cățărat pe acoperișul unei clădiri din curtea Penitenciarului Rahova
Cezar Avrămuță, cunoscut ca Stegarul dac, s-a cățărat, vineri după-amiază, pe o clădire din incinta Penitenciarului Rahova, unde se află în arest preventiv, pentru evadare și distrugere. La fața locului au venit echipe de negociatori, luptători de la grupa de intervenție și reprezentanți ai conducerii închisorii, care încearcă să-l convingă să renunțe și să coboare de bunăvoie. Surse din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că Cezar Avrămuță a reușit să se urce, vineri, pe acoperișul bucătăriei Penitenciarului Rahova. Stegarul dac, așa cum este cunoscut publicului larg, ar reclama faptul că nu i s-ar acorda dreptul la asistență medicală, în condițiile în care este în greva foamei. Sursele citate au precizat că bucătăria funcționează într-o clădire înaltă de aproximativ trei metri, situată între spălătorie și magazinul penitenciarului, împrejmuită cu un gard din plasă de sârmă pusă pe un suport metalic. Ca să ajungă pe acoperiș, celebrul protestatar s-ar fi cățărat pe plasa respectivă, până când a reușit să ajungă la streașină. În urma acestui incident, bărbatul riscă să stea zece zile la izolare. Cezar Avrămuţă, în vârstă de 57 de ani, a fost închis în 23 mai, după ce Tribunalul București i-a respins contestația împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 4, care, în 19 mai, a decis înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura arestului preventiv. Și-a tăiat brățara electronică Bărbatul a ajuns în arest după ce, în luna mai, în ziua alegerilor prezidențiale din 2025, polițiștii bucureșteni au fost sesizați că, deși era arestat la domiciliu, și-a tăiat brățara de supraveghere electronică și a părăsit locuința. Ca urmare, a fost acuzat de evadare și distrugere, infracțiuni care s-au adăugat la acuzațiile anterioare de tulburare a ordinii și liniștii publice, violarea sediului profesional și ultraj. Bărbatul a fost dus, inițial, în Arestul Central, după care a fost transferat la Penitenciarul Rahova. Intrat în refuz de hrană, Stegarul dac a fost mutat, conform procedurii, într-o celulă separată, destinată special persoanelor aflate în greva foamei. Înainte să fie arestat, acesta obișnuia să se cațere pe diferite clădiri din București și să fluture un steag de mari dimensiuni, de unde i s-a tras și porecla de „Stegarul dac”.
Emisarul american inspectează operațiunea de ajutor umanitar din Gaza, considerată nesigură de ONU
Witkoff a vizitat un centru al Fundației Umanitare Gaza (GHF), finanțată de SUA, în orașul Rafah. Emisarul american a spus că scopul vizitei a fost elaborarea unui nou plan de ajutor pentru acest teritoriu devastat de război. La doar câteva ore după vizita sa, medici palestinieni au raportat că forțele israeliene au împușcat mortal trei palestinieni în apropierea unuia dintre centrele GHF din sudul Gazei. Reuters nu a putut confirma imediat dacă este vorba de același loc. Armata israeliană a declarat că investighează incidentul, în care soldații ar fi tras focuri de avertisment asupra unui „grup de suspecți” care se apropia de trupele sale, la câteva sute de metri de centrul umanitar. Ce spun ONU și GHF Organizația Națiunilor Unite (ONU) afirmă că peste 1.000 de persoane au fost ucise încercând să primească ajutor umanitar de la GHF de când organizația a început să opereze în Gaza în luna mai. ONU a refuzat să colaboreze cu GHF, acuzând-o că distribuie ajutoarele într-un mod periculos, care încalcă principiile neutralității umanitare și contribuie la criza alimentară din teritoriu. De cealaltă parte, GHF susține că nu a fost ucis nimeni la punctele sale de distribuție și că reușește să protejeze mai bine livrările de ajutor decât o face ONU. „Președintele Trump înțelege miza din Gaza și că hrănirea civililor, nu a Hamasului, trebuie să fie prioritatea”, a transmis purtătorul de cuvânt al GHF, Chapin Fay, într-o declarație însoțită de imagini cu Witkoff purtând o jachetă de camuflaj, vestă antiglonț și șapcă roșie ‘Make America Great Again’, inscripționată cu numele lui Trump. At @POTUS’s direction, @USAmbIsrael and I met yesterday with Israeli officials to discuss the humanitarian situation in Gaza. Today, we spent over five hours inside Gaza — level setting the facts on the ground, assessing conditions, and meeting with @GHFUpdates and other… pic.twitter.com/aCtLuMuhq1 — Special Envoy Steve Witkoff (@SEPeaceMissions) August 1, 2025 Witkoff a anunțat pe X că s-a întâlnit și cu alte agenții și că scopul vizitei a fost să-i ofere președintelui Trump „o imagine clară a situației umanitare” și să contribuie la elaborarea unui plan de livrare a alimentelor și medicamentelor către populația din Gaza. Armata israeliană a declarat că 200 de camioane cu ajutor au fost distribuite joi de ONU și alte organizații, iar sute de alte camioane așteaptă să fie ridicate din punctele de trecere de la graniță. ONU susține că are mii de camioane blocate, care ar putea intra dacă Israelul ar reduce măsurile stricte de securitate despre care organizațiile umanitare spun că împiedică de luni de zile intrarea ajutoarelor esențiale.
Protestatarii simpatizanți ai lui Georgescu, acuzați de ultraj, au fost trimiși în judecată
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au dispus, vineri, trimiterea în judecată a 19 inculpați, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, distrugere și tulburare a ordinii și liniștii publice. În baza mijloacelor de probă administrate, procurorii au reținut că, „în noaptea de 9-10 martie 2025, inculpații au participat la protestul spontan desfășurat în fața sediului Biroului Electoral Central, împrejurare în care au aruncat cu obiecte contondente în direcția forțelor de ordine, unele dintre aceste obiecte lovindu-i pe jandarmii din dispozitiv, au răsturnat și degradat autovehiculul aparținând unui post de televiziune, iar prin aceste violențe au tulburat ordinea și liniștea publică”. Probele au stabilit că 10 inculpați au comis infracțiuni de ultraj față de jandarmi, din care trei au comis și infracțiunea de distrugere a unui autovehicul aparținând unui postul de televiziune; cinci inculpați au comis infracțiuni de tulburare a ordinii și liniștii publice, prin proiectarea de panuri metalice și de obiecte dure în dispozitivul de jandarmi; iar patru inculpați au comis infracțiunea de distrugere a unui autovehicul aparținând unui post de televiziune. În urma violențelor exercitate fată de forțele de ordine desemnate să asigure ordinea și liniștea publică, au fost răniți 10 jandarmi. „Prin toate acțiunile inculpaților, a fost tulburată ordinea și liniștea publică în zona centrului istoric al municipiului București. Un inculpat a fost trimis în judecată în stare de arest la domiciliu, iar 18 inculpați în stare de control judiciar”, potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Cercetările au fost efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu Serviciul de Investigații Criminale și Serviciul Grupuri Infracționale Violente. Protestul izbucnit în 9 martie în Capitală, după invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu, s-a transformat rapid într-o confruntare violentă între manifestanți și forțele de ordine.
Poliția Română anunță că nu caută voluntari pentru prinderea lui Emil Gânj: Aceste informații sunt false
Reprezentanții Poliției Române transmit că mesajele potrivit cărora se caută voluntari pentru prinderea lui Emil Gânj, bărbatul acuzat că și-a ucis fosta iubită, sunt false. Potrivit IGPR, căutările se execută doar cu polițiști și forțe specializate. „Având în vedere informațiile potrivit cărora Poliția Română ar căuta voluntari dintre civili pentru a participa la acțiuni de căutare în județul Mureș, Centrul de Informare și Relații Publice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române este abilitat să comunice faptul că aceste afirmații sunt false”, transmite Poliția Română. Potrivit sursei citate, activitățile de căutare sunt desfășurate exclusiv de polițiști și forțe specializate. „Recomandare fermă: dacă aveți informații despre persoana căutată, nu încercați să vă apropiați sau să interveniți în vreun fel. Apelați imediat 112, iar polițiștii vor interveni rapid”, mai transmite Poliția Română. Europol: Șeful Poliției Române a solicitat ca polițiștii să identifice, dintre apropiații lor, voluntari Reacția IGPR vine după ce joi, Sindicatul Europol a scris pe Facebook că șeful Poliției Române ar căuta voluntari pentru prinderea lui Emil Gânj, bărbatul căutat de săptămâni întregi pentru crimă. „În cadrul unei videoconferințe organizate astăzi, șeful Poliției Române a solicitat ca polițiștii să identifice, dintre apropiații lor, voluntari dispuși să se deplaseze în județul Mureș, având următoarele disponibilități: – capacitatea de a efectua deplasări pe distanțe lungi, pe teren accidentat, inclusiv pe timp de noapte; – Pasionați de drumeție; – pasiune pentru vânătoare. În prezent, costurile zilnice pentru activitățile de căutare sunt de ordinul sutelor de mii de euro. P.S. Voluntariat = activitate desfășurată din proprie voință, neplătită. P.P.S. Acesta e mesajul transmis pe diferite grupuri de polițiști”, este mesajul celor de la Europol.
Raed Arafat, în urma inundațiilor severe : Este obligatoriu sa fim pregătiți pentru astfel de situații
„A fi pregătit pentru astfel de situații este obligatoriu. Te face mai rezilient, trebuie să ai ce-ți trebuie, că ai apă pentru câteva zile, că ai alimente neperisabile, dacă ai copii, să ai lapte praf, dacă ai probleme cronice, să ai medicamente, să ai tot ce-ți trebuie în casă pentru minim 72 de ore și cu cât mai mult, cât mai bine, cum se spune. Asta este un aspect”, spune Arafat. El adaugă că „pentru a preveni sunt două lucruri aici. Fenomenele meteo extreme nu putem să le prevenim, din păcate, nu pe termen mediu sau scurt. Sunt fenomene care au cauze, care vin de foarte mult timp și care încă vor fi foarte mult timp”. „Putem preveni efectele lor. Și această prevenire înseamnă: nu mai construim nimic în albiile râurilor și în zonele inundabile. Nu mai punem nimic într-o zonă cu risc, când știm că acolo au mai fost catastrofe sau dezastre. Construim, bineînțeles, autorizat, construim avizat. Astea sunt aspectele care trebuie să fie realizate în următoarea perioadă și trebuie văzut ce facem mai departe cu zonele care de repetate ori o pățesc și după când se reconstruiește, se reconstruiește tot acolo, unde au pățit-o”, mai spune el.