Etichetă: Social

Radu Burnete: Din cei apți de muncă, doar 64% dintre români lucrează

Radu Burnete, consilier prezidenţial, a fost întrebat, la Prima TV, dacă sunt prea mulţi angajaţi în sistemul bugetar, notează gandul.ro. Acesta e prezentat câteva date și a explicat că avem și probleme precum evaziunea fiscală și economia gri. Consilierul prezidențial a oferit câteva date, cu mențiunea că ”Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public.” „Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76% – atunci nu mai par să fie atât de puţini. De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă.”, a spus Burnete. Foarte multă evaziune fiscală și economie gri Consilierul prezidențial a vorbit și despre faptul că avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri. „Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat”, a explicat Radu Burnete. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024).

Ce pachet propune ministra Mediului pentru gestionarea problemei urșilor

Diana Buzoianu a explicat, sâmbătă, la TVR Info, că numărul mare de urși din țară — un studiu preliminar estimează circa 10.000 de exemplare — face dificilă gestionarea populației și că măsurile trebuie să fie variate și bine gândite. Ministra i-a tras la răspundere și pe acei oameni care hrănesc urșii sau se opresc să facă fotografii cu aceștia, expunându-se astfel unui risc major. Ea a precizat că există o intervenție graduală legală pentru urșii care se apropie de localități: aceștia sunt mai întâi alungați cu zgomote, iar dacă se întorc de mai multe ori, se poate trece la alte măsuri, inclusiv eliminarea lor. Totodată, Buzoianu a anunțat că vor fi înăsprite amenzile pentru încălcările legate de hrănirea și apropierea de urși. Ministra susține implementarea unor garduri electrice și alte metode preventive în zonele cu risc și cere primarilor să fie implicați activ în gestionarea situației. Ministra a declarat că soluția nu este simplă, ci necesită un pachet de măsuri complex la care lucrează în prezent.

Războiul din Ucraina, ziua 1227. Zelenski și Trump au vorbit din nou la telefon / Atac masiv asupra Kievului / Trump este dezamăgit după convorbirea cu Putin

Slovacia continuă să blocheze cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei Cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei a fost discutat și, în cele din urmă, nu a fost adoptat în timpul unei reuniuni a Comitetului Reprezentanților Permanenți al UE (Coreper) de la Bruxelles, la 4 iulie, din cauza opoziției Slovaciei, scrie Ukrainska Pravda. Pană de curent la centrala nucleară Zaporojie Forțele ruse au provocat o pană de curent la centrala nucleară Zaporizhzhia, ocupată temporar, prin lovirea unei linii de transmisie care leagă centrala de rețeaua electrică unificată a Ucrainei, anunță ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halushchenko, pe Telegram. Această linie permite centralei să își satisfacă nevoile interne de menținere a securității radiologice”, a declarat Halushchenko. Acesta a subliniat că, de la începutul invaziei la scară largă, centrala a suferit o pană de curent completă de opt ori, potrivit Ukrainska Pravda. Zelenski și Trump au avut o nouă discuție telefonică. Ce subiecte au fost abordate Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump au avut o conversație telefonică vineri, 4 iulie, care a durat aproximativ 40 de minute. Anunțul despre apelul telefonic a fost făcut de liderul ucrainean pe platforma X. Potrivit acestuia, cei doi au convenit să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei. Serviciile de informații germane și olandeze avertizează: Rusia intensifică utilizarea armelor chimice în Ucraina Armata rusă folosește „o gamă largă de arme chimice cu o frecvență tot mai mare și nu ezită să folosească agenți mai puternici”, au declarat serviciile de informații germane și olandeze vineri, într-un comunicat comun de presă. Directorul serviciilor de informații militare olandeze, viceamiralul Peter Reesink, a subliniat că a fost identificată „o disponibilitate tot mai mare de a utiliza astfel de arme. Amenințarea emanată de programul rusesc de arme chimice este, prin urmare, în creștere”, notează POLITICO. Ucrainenii susțin că drone fabricate în China ar fi avariat clădirea consulatului chinez din Odesa Ucrainenii susțin că drone fabricate în China au fost folosite în timpul atacului rusesc asupra Kievului din noaptea de joi spre vineri. De asemenea, oficialii ucrainenii spun că în mod ironic, în timpul atacurilor aeriene asupra orașului Odesa, consulatul Chinei a fost avariat. Germania este în discuții pentru a cumpăra sisteme Patriot pentru Ucraina Germania poartă discuții pentru a cumpăra sisteme de apărare antiaeriană Patriot pentru Ucraina, după ce Pentagonul a oprit livrările de armament către Kiev în această săptămână, a declarat vineri un purtător de cuvânt al guvernului. Acesta a menționat faptul că una dintre opțiunile luate în calcul vizează achiziționarea bateriilor de rachete Patriot din SUA, pentru ca mai apoi să fie transferate Kievului. Ucraina și Rusia efectuează un nou schimb de prizonieri de război „Oamenii noștri sunt acasă. Majoritatea dintre ei se aflau în captivitate în Rusia din 2022”, a anunțat președintele Volodimir Zelenski într-o declarație. „Sunt foarte dezamăgit”, a declarat Trump după convorbirea telefonică cu Putin „Mâine dimineață voi vorbi cu președintele Zelenski și sunt foarte dezamăgit de conversația pe care am avut-o astăzi cu președintele Putin”, a declarat președintele SUA, Donald Trump, jurnaliștilor. Numărul copiilor ucraineni uciși și răniți în urma invaziei rusești pe scară largă a crescut de trei ori în ultimele luni Cele mai recente cifre ale ONU arată o creștere de trei ori a numărului de decese și răniți în rândul copiilor în perioada de trei luni care s-a încheiat în luna mai. Regimul Putin „trebuie lovit”, afirmă consilierul lui Zelenski Consilierul principal al lui Volodimir Zelenski afirmă că asigurarea mai multor sisteme de apărare aeriană pentru Ucraina nu este suficientă și că „regimul Putin trebuie lovit”. Președintele Ucrainei a cerut anterior impunerea de sancțiuni mai severe împotriva Moscovei, în contextul atacului masiv din timpul nopții. Raidurile aeriene în Ucraina au început în timp ce Trump și Putin discutau, iar Zelenski a solicitat mai multe rachete Patriot „Patrioții și rachetele lor sunt adevărații apărători ai vieții”, a declarat președintele Volodimir Zelenski. „Este foarte important să menținem sprijinul partenerilor în domeniul apărării împotriva rachetelor balistice”. Dronele ucrainene au lovit o fabrică importantă de optică militară din Rusia Andrii Kovalenko, șeful centrului ucrainean de combatere a dezinformării, a declarat că o dronă a lovit fabrica Azov Optical and Mechanical Plant din orașul Azov, regiunea Rostov. Fabrica produce componente critice pentru armata rusă, inclusiv lunete, telemetre, sisteme de imagistică termică și echipamente de control al focului pentru tancuri, vehicule de luptă ale infanteriei, nave și aeronave. Statul Major General: Rusia a pierdut 1.024.210 soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Numărul include 1.120 de victime înregistrate de forțele ruse în ultima zi. Rusia a bombardat Kievul cu rachete balistice într-un atac masiv în timpul nopții Incendii au izbucnit în tot orașul în timp ce Rusia a atacat capitala în noaptea de 4 iulie. Cel puțin 24 persoane au fost rănite, 14 dintre victime fiind spitalizate. Pauza lui Trump în privința sancțiunilor împotriva Rusiei este anchetată de democrații din Senat „Americanii ar trebui să se întrebe de ce un președinte care spune că vrea să pună capăt unui război major permite, în schimb, agresorului să acționeze nestingherit”. „Nu am făcut asta” — Trump neagă că SUA ar fi suspendat livrările de arme către Ucraina, în ciuda deciziei Pentagonului de a opri transporturile „Știți, Biden a golit întreaga noastră țară oferindu-le arme și trebuie să ne asigurăm că avem suficiente pentru noi înșine”, a adăugat Trump după negarea inițială. Ministrul de externe al Chinei a declarat UE că Beijingul nu își poate permite ca Rusia să piardă în Ucraina Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, ar fi declarat pe 3 iulie diplomatului de rang înalt al UE, Kaja Kallas, că țara sa nu își poate permite ca Rusia să piardă războiul din Ucraina, în contextul temerilor că SUA își vor îndrepta atenția către Beijing, a raportat South China Morning Post (SCMP), citând surse familiarizate cu conversația.

Contextul geopolitic provoacă îngrijorări în rândul țărilor UE. Statele dezbat revenirea la stagiul militar obligatoriu

La sfârșitul lunii iunie, membrii NATO au convenit să își majoreze cheltuielile pentru apărare și securitate la 5% din PIB. Totuși, fără forța de muncă necesară, această majorare ar putea să nu fie suficientă pentru a spori gradul de pregătire militară a Europei și a devenit un subiect de dezbatere politică pe continentul european. Consiliul European pentru Relații Externe a realizat recent un sondaj în nouă țări europene. Datele au arătat că, în mai multe dintre acestea, inclusiv Franța, Germania și Polonia, majoritățile susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, însă sprijinul dispare în grupa de vârstă 18-29 de ani în Germania și Polonia, scrie DPA. Ce țări au serviciul militar obligatoriu și ce țări au în vedere introducerea măsurii În prezent, nouă state membre au stagiu militar obligatoriu: Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. Și Croația va introduce această măsură din 2026. După sfârșitul Războiului Rece, mai multe țări europene au renunțat la serviciul militar obligatoriu și au adoptat recrutarea pe bază de voluntariat. De exemplu, ca răspuns la amenințarea la adresa securității reprezentată de Rusia, armata germană încearcă să recruteze încă cel puțin 60.000 de soldați. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat săptămâna trecută că el crede că pe viitor, cel mai probabil, va fi necesară reintroducerea stagiului militar obligatoriu. O dezbatere similară a luat amploare în Portugalia, după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022. Bulgaria, cândva unul dintre cele mai militarizate state din fostul bloc estic, a renunțat la stagiul militar în anul 2008. În prezent, se ia în considerare o formare obligatorie limitată, iar conscripția completă este planificată dacă înrolarea continuă să fie deficitară. Atât Franța, cât și Polonia au deschis dezbateri în acest sens. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a anunțat în martie că dorește să reintroducă o formă de serviciu militar, cu un obiectiv de 100.000 de participanți pe an. În Belgia, conscripția a fost suspendată din 1993, dar nu a fost abolită. Astfel, ea ar putea reintra în vigoare prin intermediul unei modificări legislative. Situația în România La noi în țară, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2007, odată cu aderarea la NATO și la UE. Totuși, în caz de război, serviciul militar obligatoriu poate fi reintrodus și toți cetățenii pot fi înrolați. La începutul anului 2025, fostul ministru al Apărării, Angel Tîlvăr, afirma că „nu se pune problema obligativităţii stagiului militar decât, aşa cum specifică legea, în stări de asediu, de război, de mobilizare”. Țările care se opun introducerii stagiului militar obligatoriu Sunt și state europene care nu iau în calcul introducerea armatei obligatorii. În martie 2024, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a exclus reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Nici Slovenia nu ia în considerare recrutarea în acest moment, în ciuda deficitului din forțele armate, potrivit Ministerului Apărării. Premierul Robert Fico a insistat asupra alternativelor voluntare după ani de eforturi de recrutare nereușite. În Irlanda, ideea introducerii conscripției militare nu figurează pe agenda politică. Țara nu a avut niciodată conscripție de la independența sa, în urmă cu peste 100 de ani.

Pericol de înec în dreptul plajelor nou nisipate din Costinești și Eforie Nord. Avertismentul salvamarilor

În dreptul plajelor nou nisipate din Eforie și Costinești s-au format gropi, așa că pericolul de înec este mare. Salvamari spun că și curenții s-au schimbat și avertizează pe turiști să nu treacă de geamanduri. Cei care se află în vacanță la mare, trebuie să fie atenți la avertismentele salvamarilor, în special pe plajele nou-nisipate din sudul litoralului. Acolo s-au construit și diguri noi, de aceea, curenții care circulă între aceste diguri s-au schimbat față de ce știau salvamarii anul trecut. Există unele zone în care apa este adâncă și alte zone în care din cauza acestor curenți s-au format gropi. Salvamarii au început să cerceteze zonele respective, unde s-au făcut aceste nisipări și sfătuiesc turiștii să respecte indicațiile steagului pe care îl arborează, sub nicio formă să nu intre în apă dacă este steag roșu și să nu depășească geamandurile, pentru că acelea sunt puse acolo tocmai pentru a semnala că se iese din zona de siguranță. Cele mai căutate stațiuni pe litoral în 2025 În plin sezon estival, în 2025, litoralul românesc a înregistrat un număr uriaș de rezervări pentru vacanță. Astfel că, stațiunile de la malul Mării Negre continuă să atragă turiștii ca un magnet. Deși prețurile sun ușor piperate, aparent, românii nu se mai uită la bani când este vorba de distracție. De la început de iulie și până la finalul lunii august o să fie cea mai aglomerată perioadă pe litoral. Conform preferințelor turiștilor, stațiunile Eforie Nord, Mamaia și Costinești sunt cele mai căutate. Majoritatea românilor alege sejururi de 2-4 nopți, fără mese incluse. Ei prefer să stea toată ziua la soare și să mănânce la restaurantele din apropierea plajelor. Foto: shutterstock După controalele de joi, de pe litoral, Piedone: „Agenții comerciali nu au înțeles nimic din activitatea de prevenție din mai! Dezastru!” Turiștii au sfidat steagul ROȘU în cel mai aglomerat weekend de pe litoral: „Nu e problemă”. Reacția salvamarilor: „E misiune imposibilă” O tânără de 21 de ani a fost scoasă, inconștientă, din mare la Costineşti. La fața locului a fost solicitat și un elicopter SMURD Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele

Seceta perturbă navigația pe Dunăre și în Ungaria

Transportul naval pe Dunăre este serios perturbat în Ungaria, din cauza nivelului extrem de scăzut al apei, rezultat al celei mai secetoase luni iunie din ultimii peste 120 de ani. Datele Institutului maghiar de Meteorologie arată că, luna trecută, cantitatea de precipitații a fost cu 83% mai mică decât media obișnuită, marcând cel mai secetos început de vară din 1901 încoace, potrivit Reuters. Consecințele sunt vizibile: navele de marfă sunt nevoite să transporte mult mai puțin decât capacitatea lor normală, doar 30-40%, ceea ce duce la creșteri semnificative ale costurilor de transport. „Suntem nevoiți să lăsăm mai mult de jumătate din încărcătură în urmă”, a explicat Attila Bencsik, vicepreședintele Asociației Ungare de Transport Naval. Din cauza suprataxelor aplicate navelor subîncărcate, tarifele de transport pot crește cu până la 100%. Vistula și Rinul, de asemenea afectate de secetă Deși astfel de niveluri scăzute ale Dunării nu sunt ieșite din comun, ele apar, de regulă, în august. „Acum vorbim de începutul verii”, sunt îngrijorați reprezentanții administrației apelor, așteaptă ploile anunțate în bazinul hidrografic al Dunării, care ar putea îmbunătăți situația. „Iunie este una dintre cele mai ploioase luni ale anului în climatul nostru, iar acum avem acest nivel atât de scăzut al apei”, a observat un vizitator oprit cu caiacul pe un banc de nisip la Szob, în nordul de Budapestei, precizând că „e frumos pentru că apa e limpede și se vâslește ușor, dar este îngrijorător.” Valul timpuriu de căldură și seceta afectează și alte râuri majore din Europa. Vistula, în Varșovia, a atins un nivel minim istoric, iar Rinul, în Germania, se confruntă cu un debit neobișnuit de scăzut pentru această perioadă a anului. Fenomenul pune presiune pe transportul fluvial și pe agricultură la scară continentală.

Creierul uman adult este capabil să producă noi neuroni? Un noua studiu ar putea pune capăt unei controverse în domeniul neuroștiințelor

Această creștere a neuronilor, sau „neurogeneza”, are loc în hipocampus, o parte critică a creierului implicată în învățare, memorie și emoții. „Pe scurt, munca noastră pune capăt dezbaterii de lungă durată cu privire la capacitatea creierului uman adult de a produce noi neuroni”, a declarat Marta Paterlini, coautoare a studiului și cercetătoare la Institutul Karolinska din Stockholm, pentru Live Science. Alți experți sunt de acord că această lucrare reprezintă un argument puternic în favoarea neurogenezei adulte. Deși un singur studiu nu constituie o dovadă absolută, „aceasta este o dovadă puternică în sprijinul ideii” că celulele stem și precursorii neuronilor noi există și se multiplică în creierul uman adult, a declarat dr. Rajiv Ratan, directorul executiv al Institutului Neurologic Burke de la Weill Cornell Medicine, care nu a participat la studiu. Valorificarea noilor tehnologii Cercetătorii au combinat tehnici avansate, inclusiv secvențierea ARN cu un singur nucleu și învățarea automată, pentru a sorta și examina probe de țesut cerebral provenite din bănci biologice internaționale, au menționat ei într-un articol publicat pe 3 iulie în revista Science. ARN-ul, un „văr” al ADN-ului, reflectă genele care sunt „activate” în interiorul celulelor, în timp ce învățarea automată este un tip de inteligență artificială utilizată adesea pentru a prelucra seturi de date uriașe. Încă din anii 1960, cercetătorii știu că șoarecii, șobolanii și unele primate neumane produc noi celule cerebrale în girusul dentat, o parte a hipocampului, pe tot parcursul vieții. Dar obținerea de probe de țesut cerebral de calitate de la oameni adulți este extrem de dificilă. „Țesutul uman provine din autopsii sau intervenții chirurgicale, astfel încât modul în care este manipulat, cât timp înainte de a fi fixat în conservant, ce substanțe chimice sunt utilizate, cât de subțiri sunt secțiunile, poate ascunde acele celule nou-născute”, a spus Paterlini. Utilizarea noilor tehnologii a permis echipei să depășească această provocare. Desfășurarea studiului Cercetătorii au analizat peste 400.000 de nuclee individuale ale celulelor hipocampului de la 24 de persoane și, în plus, au examinat alte 10 creiere folosind alte tehnici. Creierele proveneau de la persoane cu vârste cuprinse între 0 și 78 de ani, inclusiv șase copii și patru adolescenți. Folosind două metode de imagistică de ultimă generație, echipa a cartografiat locul în care se aflau celulele noi în țesut. Au observat grupuri de celule precursoare în diviziune situate chiar lângă neuronii complet formați, în aceleași locuri în care studiile pe animale au arătat că se află celulele stem adulte. „Nu am observat aceste celule precursoare în diviziune doar la bebeluși și copii mici, ci și la adolescenți și adulți”, a spus Paterlini. „Acestea includ celule stem care se pot reînnoi și da naștere la alte celule cerebrale”. Tehnologia le-a ușurat munca Noile tehnologii le-au permis cercetătorilor să detecteze noile celule cerebrale în diferite stadii de dezvoltare și să efectueze cercetări care nu ar fi fost posibile acum câțiva ani, a adăugat Ratan. Echipa a utilizat, de asemenea, secțiuni fluorescente pentru a marca celulele în proliferare. Acest lucru le-a permis să construiască un algoritm de învățare automată care a identificat celulele despre care știau că se vor transforma în celule stem neurogenice, pe baza studiilor anterioare efectuate pe rozătoare. Aceasta a fost o „abordare inteligentă” pentru a face față provocărilor studiului formării celulelor cerebrale la adolescenți și adulți, a spus Ratan. Așa cum era de așteptat, creierul copiilor a produs mai multe celule cerebrale noi decât creierul adolescenților sau al adulților. În același timp, nouă din cele 14 creiere adulte analizate cu o tehnică au prezentat semne de neurogeneză, în timp ce 10 din cele 10 creiere adulte analizate cu o a doua tehnică aveau celule noi. În ceea ce privește cele câteva creiere fără celule noi, Paterlini a spus că este prea devreme pentru a trage concluzii despre disparitatea dintre creierele adulte cu dovezi de celule noi și cele fără. „Au reușit să găsească aceste ace în carul cu fân” În continuare, cercetătorii ar putea explora dacă adulții care au produs celule cerebrale noi au făcut acest lucru ca răspuns la o boală neurologică, cum ar fi Alzheimer, sau dacă neurogeneza adultă este un semn al unei sănătăți bune a creierului, a spus dr. W. Taylor Kimberly, șeful secției de terapie neurocritică la Massachusetts General Brigham, care nu a fost implicat în studiu. „Au reușit să găsească aceste ace în carul cu fân”, a declarat Kimberly pentru Live Science. „Odată ce le detectezi, afli despre ele și înțelegi modul în care sunt reglate”, oamenii de știință pot cerceta cum să urmărească celulele precursoare în timp și să vadă cum prezența lor se raportează la boală, a spus el. El și-a imaginat compararea pacienților cu demență cu „super-bătrânii” care sunt rezistenți din punct de vedere cognitiv la bătrânețe. Dacă se poate descoperi legătura dintre neurogeneză și boală, poate că acest lucru ar putea deschide calea către tratamente. „Deși strategiile terapeutice precise la om sunt încă în curs de cercetare activă”, a spus Paterlini, „faptul că creierul nostru adult poate genera noi neuroni transformă modul în care gândim despre învățarea pe tot parcursul vieții, recuperarea după leziuni și potențialul neexploatat al plasticității neuronale”.

Terapie genică revoluționară pentru surditate: pacienții și-au recuperat auzului în doar câteva săptămâni

Terapia de ultimă generație a îmbunătățit auzul la copii și adulți cu surditate congenitală sau deficiențe auditive severe, un copil de 7 ani recăpătând auzul aproape complet în cadrul unui studiu clinic, au afirmat cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia. Studiul clinic, detaliat în revista Nature Medicine, a arătat că o copie sănătoasă a genei OTOF injectată în urechea internă a îmbunătățit auzul tuturor celor 10 participanți. Deși terapia pare să funcționeze cel mai bine la copii, cercetătorii au afirmat că ar putea fi benefică și pentru adulți, potrivit Independent. Surditate cauzată de mutații ale genei OTOF Studiul la scară mică a inclus persoane care aveau o formă genetică de surditate sau deficiență auditivă severă cauzată de mutații ale unei gene numite OTOF. Aceste mutații provoacă o deficiență a proteinei otoferlină, care joacă un rol cheie în transmiterea semnalelor sonore de la ureche la creier. În cadrul studiului, s-a utilizat o versiune sintetică, inofensivă, a virusului adeno-asociat pentru a introduce o genă OTOF funcțională în urechea internă printr-o singură injecție. Efectele terapiei au fost evidente la majoritatea pacienților, al căror auz s-a recuperat rapid după doar o lună. După șase luni, cercetătorii au observat o îmbunătățire considerabilă a auzului la toți participanții, volumul mediu al sunetului perceptibil îmbunătățindu-se de la 106 decibeli la 52. Copiii au răspuns cel mai bine la tratament Studiul a constatat că cei cu vârste cuprinse între cinci și opt ani au răspuns cel mai bine la tratament. O fetiță de șapte ani și-a recuperat rapid auzul aproape în totalitate și a putut să poarte conversații zilnice cu mama ei patru luni mai târziu. „Este pentru prima dată când metoda a fost testată pe adolescenți și adulți”, a declarat Maoli Duan, autor al studiului de la Karolinska Institutet. „Auzul s-a îmbunătățit considerabil la mulți dintre participanți, ceea ce poate avea un efect profund asupra calității vieții lor. Vom urmări acum acești pacienți pentru a vedea cât de durabil este efectul”. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că tratamentul era sigur și bine tolerat. Participanții nu au raportat reacții adverse grave în perioada de urmărire de 6-12 luni. Cea mai frecventă reacție a fost reducerea numărului de neutrofile din sistemul imunitar, un tip de celule albe din sânge. „OTOF este doar începutul”, a spus dr. Duan, adăugând că cercetătorii lucrează la alte gene comune care stau la baza surdității, precum GJB2 și TMC1. „Acestea sunt mai complicate de tratat, dar studiile pe animale au dat până acum rezultate promițătoare. Suntem încrezători că pacienții cu diferite tipuri de surditate genetică vor putea beneficia într-o zi de tratament”.

Războiul din Ucraina, ziua 1227. Atac masiv asupra Kievului / Trump neagă că SUA ar fi suspendat livrările de arme către Ucraina

Raidurile aeriene în Ucraina au început în timp ce Trump și Putin discutau, iar Zelenski a solicitat mai multe rachete Patriot „Patrioții și rachetele lor sunt adevărații apărători ai vieții”, a declarat președintele Volodimir Zelenski. „Este foarte important să menținem sprijinul partenerilor în domeniul apărării împotriva rachetelor balistice”. Dronele ucrainene au lovit o fabrică importantă de optică militară din Rusia Andrii Kovalenko, șeful centrului ucrainean de combatere a dezinformării, a declarat că o dronă a lovit fabrica Azov Optical and Mechanical Plant din orașul Azov, regiunea Rostov. Fabrica produce componente critice pentru armata rusă, inclusiv lunete, telemetre, sisteme de imagistică termică și echipamente de control al focului pentru tancuri, vehicule de luptă ale infanteriei, nave și aeronave. Statul Major General: Rusia a pierdut 1.024.210 soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Numărul include 1.120 de victime înregistrate de forțele ruse în ultima zi. Rusia a bombardat Kievul cu rachete balistice într-un atac masiv în timpul nopții Incendii au izbucnit în tot orașul în timp ce Rusia a atacat capitala în noaptea de 4 iulie. Cel puțin 19 persoane au fost rănite, 14 dintre victime fiind spitalizate. Pauza lui Trump în privința sancțiunilor împotriva Rusiei este anchetată de democrații din Senat „Americanii ar trebui să se întrebe de ce un președinte care spune că vrea să pună capăt unui război major permite, în schimb, agresorului să acționeze nestingherit”. „Nu am făcut asta” — Trump neagă că SUA ar fi suspendat livrările de arme către Ucraina, în ciuda deciziei Pentagonului de a opri transporturile „Știți, Biden a golit întreaga noastră țară oferindu-le arme și trebuie să ne asigurăm că avem suficiente pentru noi înșine”, a adăugat Trump după negarea inițială. Ministrul de externe al Chinei a declarat UE că Beijingul nu își poate permite ca Rusia să piardă în Ucraina Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, ar fi declarat pe 3 iulie diplomatului de rang înalt al UE, Kaja Kallas, că țara sa nu își poate permite ca Rusia să piardă războiul din Ucraina, în contextul temerilor că SUA își vor îndrepta atenția către Beijing, a raportat South China Morning Post (SCMP), citând surse familiarizate cu conversația.

Raffaele Fitto se opune planului Ursulei von der Leyen de a ocoli regiunile în noul buget al UE

Fitto, care este în prezent responsabil de fonduri regionale în valoare de 400 de miliarde de euro, este în dezacord cu șefa sa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, cu privire la un plan de creștere dramatică a puterii guvernelor naționale în gestionarea fondurilor, în detrimentul organismelor locale. Regres major pentru regiuni Acest lucru ar reprezenta un regres major pentru regiuni și pentru Fitto, care s-a ocupat de așa-numita politică de coeziune încă de la introducerea acesteia în anii 1970, cu scopul de a reduce decalajul dintre zonele mai sărace și cele mai bogate din Europa, potrivit Politico. Von der Leyen investește un capital politic important în reformarea radicală a bugetului UE, în valoare actuală de 1.2 trilioane de euro, pentru ciclul 2028-2034. Planul de a redirecționa miliarde de euro din fondurile UE de la agricultură și cheltuielile regionale către apărare și inovare provoacă însă valuri de șoc la Bruxelles și în capitalele naționale. Tensiunile care au mocnit luni de zile în interiorul clădirii Berlaymont au ajuns acum la punctul de fierbere, înaintea prezentării propunerii de buget a Comisiei, pe 16 iulie. Von der Leyen susține revizuirea unui set de criterii – cunoscut sub numele de formula Berlin – care alocă o parte importantă din fondurile de coeziune regiunilor subdezvoltate din bloc, au declarat pentru POLITICO doi oficiali UE și doi diplomați UE. Transferul fondurilor către guvernele naționale Modificarea regulilor ar putea duce la transferul direct al fondurilor de către Comisie către guvernele naționale, care ar avea mai multă libertate în ceea ce privește alocarea fondurilor către regiuni. Criticii consideră că acest lucru este problematic, deoarece ar putea accentua disparitățile existente în cadrul fiecărei țări și ar putea marginaliza anumite regiuni din acest proces. „Este practic o renaționalizare a programelor”, a declarat unul dintre oficialii UE care, la fel ca și alții citați în articol, a beneficiat de anonimat pentru a se putea exprima liber. Fitto din Italia, renumit pentru comportamentul său public calm și rezervat, conduce opoziția împotriva acestor schimbări radicale care ar putea diminua puterea sa în cadrul Comisiei în anii următori. Punctul său de vedere este împărtășit în mare măsură de Serafin, deputații europeni din Partidul Popular European (PPE) al lui von der Leyen, 149 de regiuni și 14 guverne naționale, care au adresat o scrisoare critică președintelui Comisiei. „16 iulie va fi doar începutul luptei”, a declarat Olbrycht, prevăzând negocieri dificile cu capitalele naționale și Parlamentul în viitor. Liniile de fractură ale bugetului Susținătorii reformei finanțării coeziunii – în primul rând, puternicul departament bugetar al Comisiei, dacă nu chiar comisarul însuși – susțin că aceasta va permite o mai mare simplificare și investiții mai strategice în apărare și dezvoltarea industrială. Modificările fac parte dintr-un plan mai amplu de a grupa fondurile agricole și regionale – care împreună reprezintă aproximativ două treimi din bugetul UE de 1.2 trilioane de euro – într-un singur fond pentru fiecare țară, în care plățile sunt legate de realizarea reformelor economice. Criticii susțin că noul sistem va ocoli efectiv regiunile și va crea un deficit democratic, organismele locale suportând greul eșecului guvernelor de a realiza reforme economice majore. Scepticii se tem, de asemenea, că liderii autocrați, precum Viktor Orban din Ungaria, vor reduce finanțarea UE pentru regiunile guvernate de rivalii politici. Pentru a preveni acest risc, Fitto și Serafin susțin legarea plăților regionale de reformele locale. De asemenea, ei caută măsuri de siguranță pentru a asigura finanțarea fermierilor și a regiunilor, chiar dacă reformele nu sunt îndeplinite. Dezacordul dintre departamentele Comisiei responsabile de buget și regiuni cu privire la politica de coeziune este atât de puternic încât, cu mai puțin de două săptămâni înainte de data publicării bugetului, nu au finalizat încă un proiect de text. Spre deosebire de multe alte domenii ale bugetului, consultările interne pe această temă nu au început încă, au declarat cei doi oficiali pentru POLITICO. „Există viziuni diferite în cadrul Comisiei”, a spus Olbrycht.