Beneficiile medicației pentru ADHD depășesc riscurile pentru sănătate, arată un studiu
O echipă internațională de cercetători condusă de oameni de știință de la Universitatea din Southampton a constatat că majoritatea copiilor care luau medicamente pentru ADHD au înregistrat mici creșteri ale tensiunii arteriale și ale pulsului, dar că medicamentele au avut „efecte generale mici”. Ei au declarat că rezultatele studiului au evidențiat necesitatea unei „monitorizări atente” a administrării. Samuele Cortese, autorul principal al studiului, a declarat că riscurile și beneficiile administrării oricărui medicament trebuie evaluate împreună, dar în cazul medicamentelor ADHD raportul riscuri-beneficii a fost „liniștitor”. „Am constatat o creștere generală mică a tensiunii arteriale și a pulsului la majoritatea copiilor care iau medicamente ADHD”, a spus el. „Alte studii arată beneficii clare în ceea ce privește reducerea riscului de mortalitate și îmbunătățirea funcțiilor academice, precum și un mic risc crescut de hipertensiune arterială, dar nu și de alte boli cardiovasculare. În general, raportul risc-beneficiu este liniștitor pentru persoanele care iau medicamente pentru ADHD”, a adăugat el. ADHD este o tulburare de neurodezvoltare cu simptome care includ impulsivitate, dezorganizare și dificultăți de concentrare, potrivit Institutului Național pentru Sănătate și Excelență în Îngrijire (Nice) din Marea Britanie.
Studiu: Ce mâncăm la vârsta mijlocie determină sănătatea la 70 de ani
Cercetarea, publicată în Nature Medicine, a monitorizat peste 100.000 de americani pe parcursul a trei decenii, scrie CNN. Conform rezultatelor, doar 9,3% dintre participanți au atins ceea ce specialiștii numesc „îmbătrânirea sănătoasă” – viața până la 70 de ani fără boli cronice precum diabetul, hipertensiunea și afecțiunile cardiace, și fără deficiențe cognitive, fizice sau mentale. „Consumul crescut de fructe, legume, cereale integrale, nuci, leguminoase, grăsimi nesaturate și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi este asociat cu șanse mai mari de îmbătrânire sănătoasă”, declară Dr. Leana Wen, expert în wellness și fost comisar de sănătate în Baltimore. În contrast, alimentele bogate în grăsimi, sodiu, băuturi îndulcite și carne roșie sau procesată reduc semnificativ șansele unei bătrâneți fără probleme de sănătate. Studiul a analizat aderența participanților la opt tipuri de diete considerate sănătoase, între care dieta mediteraneană, DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) și dieta bazată pe plante. „Aceste rezultate ar trebui să determine oamenii să considere o dietă nutritivă drept o componentă cheie a îmbătrânirii sănătoase”, subliniază Dr. Wen. Experții atrag atenția și asupra rolului politicilor publice în facilitarea accesului la alimente sănătoase, având în vedere că în multe comunități, alimentele ultra-procesate sunt mai ieftine și mai accesibile decât fructele și legumele proaspete.
De ce sunt bărbații mai puțin sănătoși și ce soluții există
Statisticile din Regatul Unit arată că bărbații au o speranță de viață mai mică cu patru ani față de femei și prezintă un risc cu aproape 60% mai mare de a muri prematur înainte de vârsta de 75 de ani din cauza bolilor de inimă, cancerului pulmonar, bolilor hepatice și accidentelor. „Este prea ușor să dai vina pe stilul de viață al bărbaților pentru starea lor precară de sănătate, realitatea este mult mai complexă”, explică profesorul Alan White, cofondator al organizației caritabile Men’s Health Forum, citat de BBC. El subliniază că există atât cauze biologice – sistemul imunitar masculin fiind mai puțin capabil să lupte împotriva infecțiilor – cât și factori comportamentali și sociali. Pot trece ani fără ca bărbații să apeleze la un profesionist din domeniul sănătății Bărbații dezvoltă mai puțin competențele necesare pentru a discuta despre sănătatea lor și pentru a recunoaște și acționa la primele semne de boală. Spre deosebire de femei, care au contact regulat cu serviciile medicale pentru contracepție, screening și naștere, mulți bărbați pot trece ani întregi fără să consulte un profesionist din domeniul sănătății. Statutul socio-economic joacă, de asemenea, un rol important. În cele mai sărace 10% dintre zone, speranța de viață este cu 10 ani mai mică decât în cele mai bogate – o diferență mai mare decât cea observată la femei. În zonele cele mai defavorizate, un bărbat are de 3,5 ori mai multe șanse să moară înainte de vârsta de 75 de ani. Ce soluții sunt propuse Printre soluțiile propuse se numără dreptul angajaților la două ore de concediu plătit pentru controale medicale, oferirea serviciilor medicale în locurile unde lucrează bărbații cu guler albastru și programe de susținere a sănătății mintale bazate pe acțiuni și activități. „Este momentul ca bărbații să fie mai atenți la propria sănătate”, spune profesorul White. „Verificați-vă dimensiunea taliei, fiți activi, ieșiți și vorbiți cu oamenii. Profitați de orice oportunitate pentru un control medical sau screening și, dacă observați schimbări ale corpului sau ale modului în care vă gestionați problemele, cereți ajutor”.
Părinții care cresc copii echilibrați emoțional fac aceste 4 lucruri
Specialistul afirmă că tinerii care posedă această calitate nu doar că își revin mai ușor după dezamăgiri, dar prezintă și un risc mai scăzut de a face depresie, anxietate sau de a adopta comportamente auto-critice. Conform psihologului, copiii cu rezistență emoțională au un element comun: părinți care știu să își gestioneze propriile emoții. Atunci când adulții demonstrează că emoțiile nu sunt rușinoase sau interzise, ei transmit copiilor că sentimentele nu sunt inconveniente deranjante, ci „mesageri biologici inteligenți” care ne indică nevoile și ne ghidează prin viață, asemenea setei sau foamei. Patru practici Părinții care reușesc să crească copii echilibrați emoțional aplică patru practici esențiale: În primul rând, aceștia își observă și își onorează propriile emoții, recunoscând că sentimentele nu trebuie îngropate, respinse sau reprimate. Ei înțeleg că ignorarea emoțiilor doar le amplifică. Numirea emoțiilor reprezintă primul pas pentru a le valida și a putea lua măsuri pentru a se simți mai bine. În al doilea rând, părinții eficienți știu să își regleze propriile emoții, conștienți fiind că acestea sunt contagioase. Specialistul recomandă tehnici de respirație pentru calmarea sistemului nervos: inspirarea lentă timp de cinci secunde, urmată de expirare tot timp de cinci secunde, repetată două minute. A treia practică constă în evitarea etichetării emoțiilor drept „bune” sau „rele”. Psihologul subliniază că emoțiile nu sunt pozitive sau negative, ci reprezintă doar informații valoroase și acționabile. Tristețea ne spune că există ceva de plâns, frica ne alertează asupra pericolelor, iar entuziasmul ne îndeamnă să sărbătorim. În cele din urmă, auto-reflecția reprezintă a patra practică importantă. Modul în care propriii noștri părinți au gestionat emoțiile noastre în copilărie ne modelează viața emoțională actuală. Întrebările „Cum au reacționat părinții mei când mă simțeam astfel?” și „Ce vreau să fac diferit cu copiii mei?” pot ajuta la întreruperea tiparelor familiale dăunătoare. „Părinții care pot reflecta asupra propriilor emoții îi învață pe copiii lor să facă același lucru. Este ca și cum ai modela maniere adecvate. Copiii învață observând ceea ce facem, nu doar ascultând ce spunem”, concluzionează psihologul citat de CNBC.
40% dintre pacienții cu diabet renunță la tratament în primul an
Într-un articol recent, specialiștii pledează pentru o regândire a tratamentului, sugerând medicilor să considere nu doar medicamentele tradiționale, ci și alternative care ar putea fi mai ușor de urmat pe termen lung. „Prescrierea unui medicament sau recomandarea unui stil de viață pe care pacientul nu dorește sau nu poate să le urmeze din orice motiv nu va duce probabil la îmbunătățiri ale rezultatelor diabetului”, subliniază autorii în articol, citați în SciTech Daily. „Cel mai bun tratament este unul ușor de implementat și sustenabil pentru pacient”, subliniază autorii. Cercetătorii accentuează importanța colaborării dintre medici și pacienți, în locul unei simple înșiruiri de indicații. Pe lângă medicamentele tradiționale precum Metformin, medicii ar trebui să ia în considerare monitoare continue de glucoză și medicamente precum Ozempic, care au devenit populare datorită beneficiilor în pierderea în greutate. Daniel J. Cox, expert în diabet la UVA, a dezvoltat o intervenție în stilul de viață numită GEM (Glucose Everyday Matters), care previne creșterile glicemiei prin alegeri alimentare informate și exerciții fizice bine programate. Într-un studiu, două treimi dintre participanți și-au pus diabetul în remisie folosind această abordare.
România, printre ultimele locuri în UE la donarea de organe
În acest moment, 4.029 de români sunt pe listele de așteptare pentru un transplant, se arată în comunicatul Asociației „Prin tine faci bine”. „Considerăm că este necesar ca donarea de organe să fie adusă în prim-planul dezbaterilor publice și să fie tratată ca o prioritate. Pacienții de pe listele de așteptare merită ca transplantul de organe să devină o soluție viabilă, reală. Donarea de organe și țesuturi este un act de altruism suprem, un gest care poate face diferența dintre viață și moarte pentru cei aflați pe listele de așteptare pentru un transplant”, spune Eva Belinski, co-fondatoarea asociației. Potrivit comunicatului, în România, o persoană poate deveni donator de organe prin exprimarea unui consimțământ informat, oficializat printr-un acord expres obținut la notar. Cu toate acestea, chiar și în prezența acestui document, procesul de donare nu este garantat, deoarece decizia finală nu aparține exclusiv persoanei care și-a exprimat acordul. Astfel, chiar dacă a fost semnat un consimțământ în mod oficial, prelevarea de organe poate fi împiedicată. Doar șase țări din UE mai folosesc acordul informat, în timp ce celelalte folosesc acordul prezumat, transmite sursa citată. În cadrul celui din urmă, se pleacă de la prezumpția că toți oamenii vor să își doneze organele, iar cei care nu vor să devină donatori trebuie să semneze o declarație împotriva donării la notar. Asociația își propune să organizeze campanii de informare în școli, comunități, și social media, să promoveze voluntariatul și implicarea activă a tinerilor și să aducă pe agenda publică teme precum necesitatea unei legislații clare și a unui sistem facil pentru a acorda consimțământul de a deveni donator.
Virusolog: Rujeola poate cauza daune permanente sistemului imunitar și creierului
Declarațiile vin în contextul unei epidemii din Texas care continuă să se extindă, fiind confirmate 400 de cazuri acolo și peste 50 în New Mexico și Oklahoma. „Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli de pe planetă. O persoană infectată va transmite virusul la 9 din 10 persoane nevaccinate din apropiere”, avertizează Peter Kasson, cercetător la Georgia Institute of Technology, citat de The Conversation. Conform datelor prezentate de specialist, 14% dintre persoanele care s-au îmbolnăvit de rujeolă în 2025 au necesitat spitalizare, iar anul trecut acest procent a fost de 40%. Trei din 1.000 de persoane infectate mor. Efectele rujeolei asupra sănătății sunt multiple și severe. Virusul distruge celulele pulmonare, provocând pneumonie virală la aproximativ 1 din 20 de copii infectați – aceasta fiind cea mai frecventă cauză de deces la copiii mici. De asemenea, rujeola poate afecta direct sistemul nervos central, provocând leziuni cerebrale acute prin două mecanisme diferite, fiecare apărând cu o frecvență de 1 la 1.000 de persoane infectate. Un efect alarmant descoperit recent este că rujeola poate reduce capacitatea sistemului imunitar de a recunoaște agenți patogeni întâlniți anterior, un fenomen numit „amnezie imunitară”. Un studiu din 2019 a constatat că infecția cu rujeolă distruge între 11% și 75% din anticorpii unei persoane. În cazuri rare, virusul poate rămâne nedetectat în creier și se poate reactiva după 7-10 ani, provocând panencefalită sclerozantă subacută, o formă de demență progresivă aproape întotdeauna fatală. „Deși cercetătorii explorează terapii cu anticorpi pentru tratarea rujeolei severe, cea mai bună metodă de prevenire a efectelor grave rămâne vaccinarea”, subliniază virusologul. Regimul cu două doze de vaccin este 97% eficient în prevenirea rujeolei.
Studiu. Un nou test de sânge detectează Alzheimerul și evaluează evoluția bolii
Echipa care a realizat sudiul afirmă că testul ar putea ajuta medicii să decidă ce medicamente ar fi cele mai potrivite pentru pacienți. De exemplu, medicamente noi precum donanemab și lecanemab pot ajuta la încetinirea progresului Alzheimerului, dar numai la persoanele aflate în stadiile incipiente ale bolii, scrie The Guardian. Profesorul Oskar Hansson de la Universitatea Lund, coautor al lucrării, a declarat: „Există o nevoie urgentă de diagnostice precise și rentabile pentru Alzheimer, având în vedere că multe țări au aprobat recent utilizarea clinică a terapiilor care vizează amiloidul [cum ar fi donanemab și lecanemab]”. În cadrul studiului publicat în jurnalul Nature Medicine, Hansson și colegii săi au descris cum au descoperit că fragmentele de tau, denumite eMTBR-tau243, pot fi detectate în sânge și corelate cu acumularea de încurcături de tau în creierele persoanelor cu Alzheimer, dar nu și în cazul altor boli. Analizele echipei, care au implicat 902 participanți, au descoperit că nivelurile acestui fragment tau erau ridicate la persoanele cu simptome de Alzheimer care aveau tulburări cognitive ușoare și mai ridicate la cele cu demență. Nivelurile nu erau crescute la persoanele cu tulburări cognitive cauzate de alte afecțiuni „Din punct de vedere științific, aceste rezultate sunt foarte promițătoare și importante, deoarece acest marker a funcționat mai bine decât testele existente și ar putea ajuta la urmărirea performanței noilor medicamente”, a declarat profesorul Tara Spires-Jones, expert în neurodegenerare la Universitatea din Edinburgh.
Cinci membri ai unei comisii din INML urmăriți penal, suspectați de favorizarea unui medic
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte, procurorii fac cercetări faţă de un medic, inculpat în legătură cu săvârşirea prezumtivei infracţiuni de ucidere din culpă. Din cercetările făcute s-a stabilit că inculpatul, în 5 decembrie 2022, în calitate de medic chirurg, conducător al echipei din sala de operații, a efectuat o operație unei victime de 74 de ani, pentru o tumoră de rect, în cadrul unei unităţi spitaliceşti din București. Procurorii arată că „i-a plantat acesteia un câmp moale cu dimensiunile de circa 30/35 cm, cu rol de control al hemostazei, pe care a omis să-l extragă înaintea suturării plăgii, (…) faptă cu legătură directă de cauzalitate în dezvoltarea unei stări toxico-septice, soldată cu insuficienţă multiplă de organ şi care, în final, a produs decesul victimei la data de 24.01.2023”. Continuarea cercetărilor în acest caz a arătat că cinci membri ai Comisiei de Avizare şi Control din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală, „în baza unei înţelegeri prealabile şi la solicitarea unei persoane interesate, cu ocazia întrunirii lor, nu au aprobat din punct de vedere ştiinţific conţinutul raportului medico-legal de necropsie întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Dâmboviţa cu scopul de a-l favoriza pe inculpatul cercetat în cauza de faţă pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă”. Conform comunicatului, faţă de cele cinci persoane s-a dispus extinderea efectuării în continuare a urmăririi penale, acestea dobândind calitatea de suspect în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului. Luni au fost făcute percheziții la sediul Institutului Naţional de Medicină Legală din Bucureşti. Totodată, cei cinci membri ai comisiei au fost duși la audieri. Cercetările continuă în acest caz sub supravegherea procurorului de caz.
Un medicament pentru tratamentul Alzheimer ar fi omorât șapte persoane în SUA
Medicamentul Leqembi a provocat șapte decese în Statele Unite ale Americii anunță sursele menționate. De asemenea, trei persoane au rămas cu handicap permanent, potrivit Le Figaro. Autorizat din 2023 în SUA, medicamentul nu este încă autorizat în Europa. El ar putea fi aprobat doar pentru o populație limitată de pacienți, mai puțin expuși riscului de reacții adverse grave. Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) s-a pronunțat în 2023 împotriva autorizației de introducere pe piață a medicamentului. În noiembrie, 2025, EMA a stabilit că Leqembi va fi prescris numai în cadrul programelor de acces controlat. Studiile clinice au arătat o încetinire a simptomelor, dar fără a face minuni. Produsul este însă scump și prezintă riscuri semnificative de efecte adverse, putând produce hemoragii cerebrale.