Dumitru Prunariu explică detaliile misiunii Artemis II
Singurul cosmonaut român, Dumitru Prunariu, a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre momentul în care capsula Orion va atinge astăzi punctul maxim al călătoriei sale în jurul Lunii. Dr. ing. cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu, VALENTINA SAROSI / MEDIAFAX FOTO Dumitru Prunariu, inginer aeronautic de profesie, explică importanța acestui zbor care are loc la o distanță record de 406.000 de kilometri de Pământ. Acesta subliniază că, deși scopul este același ca acum 54 de ani, tehnologia de la bord este complet diferită. „Misiunea Artemis II, indiscutabil, este foarte importantă. Este istorică. Pentru prima dată după 54 de ani, un echipaj uman înconjoară Luna, ca să nu mai spun că acum 54 de ani au coborât pe Lună. Deci totul este nou, totul este în teste. Racheta purtătoare este nouă, capsula care duce oamenii spre Lună, de data aceasta, este nouă. O grămadă de lucruri trebuie testate în regim de funcționare efectivă în spațiul cosmic,” a declarat Dumitru Prunariu pentru Gândul. Primele provocări tehnice Acesta a menționat că apar deja mici provocări tehnice specifice, precum defecțiuni la toaletă sau la sistemele de internet prin care astronauții pot trimite e-mailuri direct din spațiul circumlunar. „Până acum au fost testate la sol toate ansamblurile și, uitați, că ajunse în Cosmos, dintr-o dată apar mici probleme. Ba s-a defectat toaleta, ba n-a mai mers alt lucru, de exemplu internetul, pentru că acum se pot transmite e-mailuri direct în spațiul cosmic, chiar în spațiul circumlunar. De asemenea, cu transmisiune prin sistem RENATA, ei vor ajunge la cel mai îndepărtat punct de Pământ la care a ajuns omul vreodată: 406.000 km. Apollo 13, care de asemenea doar a înconjurat Luna și s-a întors pe Pământ din cauza unei defecțiuni, a ajuns la aproximativ 400.000 km. Luna, efectiv, este, din punct de vedere al distanței dintre centrul Pământului și centrul Lunii, la circa 384.000 km.” Omul rămâne neschimbat în fața radiațiilor cosmice Dumitru Prunariu atrage atenția că, deși tehnologia a avansat semnificativ, limitele umane au rămas aceleași. „Din punct de vedere al suportabilității umane, lucrurile stau la fel. Omul este același, nu s-a schimbat genetic, nu s-a transformat. Suportă aceleași suprasarcini la lansare, la reintrarea în atmosferă. Suportă aceleași radiații cosmice în zborul spre Lună, în jurul Lunii și pe drumul înapoi, aceleași transformări în organism, datorate unui spațiu îngust în care stă, indiferent cât de bine antrenat este. Apare un anumit stres, iar faptul că este în imponderabilitate acționează asupra sistemului circulator, asupra mușchilor și oaselor. Astronauții vor trebui să se recupereze din punct de vedere fizic și medical la revenirea pe Pământ.” Dumitru-Dorin Prunariu este singurul cosmonaut român, care a realizat, în luna mai a anului 1981, un zbor spațial de 8 zile la bordul navei spațiale Soyuz-40 și al stației spațiale Saliut-6 Misiunea Artemis II Echipajul misiunii Artemis II stabilește astăzi, 6 aprilie 2026, un nou record de depărtare față de planeta noastră. Cei patru astronauți de la bordul navei depășesc borna stabilită în urmă cu cinci decenii de Apollo 13. În plus, acest zbor marchează și o premieră socială: pentru prima dată în istorie, la bordul capsulei se află o femeie și un astronaut de culoare. NASA Artemis / Sursa foto: Profimedia Echipajul depășește recordul pentru cea mai mare distanță a oamenilor față de Pământ De la ora 20, ora României, începe transmisia NASA, pe care o puteți urmări AICI. Atunci, capsula va survola partea nevăzută a Lunii. Timp de șapte ore, echipajul studiază prin hublouri formațiunile geologice și face fotografii de înaltă rezoluție. Deși doar o porțiune din această zonă beneficiază de lumină solară, datele culese sunt esențiale pentru geologii de pe Pământ care vor să înțeleagă evoluția craterelor lunare. Controlorii Artemis II monitorizează progresul navei spațiale Orion / Sursa foto: Profimedia Un punct critic al zilei are loc în spatele Lunii, unde masa satelitului blochează orice semnal radio. Timp de aproximativ 40 de minute, astronauții rămân fără contact cu centrul de control din Florida. În acest interval de izolare totală, aceștia asistă la o eclipsă solară provocată de Lună și la celebrul „răsărit pe Pământ”, imagini care urmează să ajungă la public prin platforme online. Pe 3 aprilie, agenția spațială a dat publicității și prima fotografie cu planeta noastră albastră, realizată de echipajul misiunii Artemis 2. NASA a publicat o imagine spectaculoasă cu Pământul. Fotografia a focst realizată de astronauții de la bordul capsulei Orion, din cadrul misiunii lunare Artemis 2. Astăzi, 6 aprilie, NASA a publicat și prima fotografie cu Luna. NASA publică o fotografie cu Luna realizată de echipajul Artemis 2. Racheta Space Launch System a misiunii Artemis II, cu o înălţime de 98 de metri, echipată cu capsula Orion unde se află patru astronauţi, a fost lansată miercuri, 1 aprilie 2026 și este programată să dureze 10 zile, până la data de 11 aprilie. AUTORUL RECOMANDĂ: NASA publică o fotografie cu Luna realizată de echipajul Artemis 2. Astronauții se pregătesc pentru primul zbor în jurul Lunii după 54 de ani NASA a publicat prima imagine cu Pământul de la misiunea spațială Artemis 2
Credințele ciudate ale Săptămânii Mari
Este denumită Săptămâna Patimilor, Săptămâna Mare sau Săptămâna Neagră. O perioadă de reflecție interioară, de liniște și recompunere, speranță și bucuria Învierii Mântuitorului, care este promisiunea propriei noastre învieri. În calendarul religios românesc, credințele vechi se împletesc cu ritualuri și tradiții diferite, în funcție de zona geografică. Există credința în popor că cine moare în Săptămâna Mare nu ajunge în rai, pentru că acesta ar fi „închis”, însă cine moare în Săptămâna Luminată se duce direct în rai. În fiecare seară, în biserica ortodoxă se țin Deniile – slujbe speciale de comemorare a momentelor celor mai importante dinaintea răstignirii Domnului. Ce este denia Cuvântul „denie” vine din termenul slavon „denije”, care înseamnă „slujbă zilnică”. În tradiția ortodoxă, aceste slujbe aparțineau zilei următoare, pentru că, pe tradiția veche, ziua începe de la apus, de aceea se țin seara. Prin urmare, denia este o slujbă de dimineață, dar oficiată seara, pentru că seara începe „a doua zi”. Deniile sunt dedicate ultimelor zile ale vieții pe pământ a lui Hristos. Săptămâna Mare înseamnă post sever (chiar negru, dacă se poate), înseamnă curățenie generală (în casă, dar și în suflet, prin spovedire), împăcare și iertare între toți cei dimprejur, căci dacă natura se înnoiește în fiecare primvară, cu cât mai mult sufletele oamenilor? Lunea este dedicată dereticării prin case, văruitului caselor, curățării grădinilor, pentru ca totul să pornească dintr-un loc bun. „Marția Seacă” și ritualuri de protecție În unele regiuni, Sfânta și Marea Marți se mai numește „Marția Seacă”. Această zi se ține pentru ca recoltele să nu sece, vacile să dea lapte și ite-așa, dă și norocul peste tine (deci nu seacă!). Cine ține Marțea Mare (adică ține post, se roagă, e curat, iartă, împacă), atunci boala și sărăcia se țin departe de el. Sfânta și Marea Miercuri Sfânta și Marea Miercuri este ultima zi a „judecății satului”. Copiii merg cu colindulouălor. Pe vremuri, se practica „strigarea peste sat”, un soi de satiră publică în care sunt batjocorite metehnele satului, defectele comunității. Sfânta și Marea Joi Sfânta și Marea Joi este una dintre cele mai importante zile. În tradiția populară există credința că morții se întorc acasă. Se aprind focuri pentru a le lumina drumul. Se face pomană cu colaci, vin și miere. În această zi se vopsesc ouăle, considerate protectoare. Oul este simbolul începutului, al regenerării, oul simbolizează nașterea, viața, speranța. Tot azi se pregătește pasca și se coc cozonacii. Mai există și acum credința în figura mitică a Joimăriței, o ceva care pedepsește lenea. Sfânta și Marea Vineri Sfânta și Marea Vineri este ziua durerii, pentru că acum Mântuitorul moare pe cruce pentru păcatele oamenilor, El cel fără de păcat. Este cea mai strictă zi din punct de vedere alimentar. Credincioșii țin post negru, nu lucrează, nu gătesc, nu aprind focul. În credința populară, există credința că cine se scaldă în apă rece e sănătos tot anul. Casele se ocolesc cu lumânări aprinse pentru protecție. Sfânta și Marea Sâmbătă Sâmbăta Mare este dedicată pregătirilor finale. Se gătește mielul, se pregătește coșul pentru biserică, se fac ultimele curățenii. Pasca și cozonacul nu se gătesc degeaba, ele au semnificații profunde și au legătură cu „dulceața vieții celei veșnice, alături de Hristos”. În tradiția populară există credința că cerurile se deschid în noaptea de Paști, că focurile aprinse și privegherea (asistarea la Sf. Liturghie a Învierii) aduc protecție.
Diana Lupescu povestește cum era Amza Pellea ca profesor: era foarte cald, foarte apropiat de noi
„Mi-aduc aminte de domnul Amza că era foarte cald, foarte apropiat de noi”, a spus actrița. Diana Lupescu a explicat că făcea parte dintr-o clasă cu doar șapte studenți, ceea ce le permitea profesorilor să lucreze atent cu fiecare dintre ei și să le înțeleagă personalitatea. Actrița și-a amintit și de unul dintre obiceiurile lui Amza Pellea: „fuma enorm, enorm fuma. Câte două pachete de țigări, cel puțin”. Diana Lupescu a povestit și despre o vizită acasă la marele actor, într-o perioadă în care fiica acestuia, Oana Pellea, era la liceu și voia să dea la teatru. „Era Oana prin anii de liceu, de final de liceu și voia să dea la teatru. Și domnul Amza Pelea era atât de îngrijorat și fericit în același timp. Că ce o să fie, cum o să fie, dacă e bine, dacă nu e bine. El ar fi vrut să nu facă actorie, dar Oana era atât de hotărâtă să facă cu orice chip și bine a făcut, că uite, acum este o valoare. Și mi-aduc aminte că am fost acasă la dânsul și era atât de drăguță și doamna Pellea. Și noi ne-am simțit onorați și alintați și povesteau tot felul de chestii. Era un om foarte cald și foarte plăcut”, a spus Diana Lupescu. Actrița a vorbit și despre momentul în care Amza Pellea a murit. „Ultima întâlnire, când dânsul n-a mai fost și ne-am întâlnit toți la Teatrul Bulandra și am ținut sicriul pe umeri, a fost o tristețe îngrozitoare”, a spus ea. Podcastul integral:
Actrița Diana Lupescu, mărturisiri despre Mircea Diaconu: N-a vrut să mă lase singură
Vorbind despre viața după moartea lui Mircea Diaconu, actrița a mărturisit: „Mi-e foarte greu. Mi-e îngrozitor de greu. De-asta probabil și-mi doresc atât de mult să mă întorc la profesie, sper să mai pot. Pentru că e un gol enorm”. Diana Lupescu a explicat că în prezent este ocupată cu mai multe formalități și acte și că are momente în care se simte „îngrozitor de goală” și vulnerabilă, motiv pentru care își dorește să încheie cât mai repede aceste lucruri. „Îmi doresc mult de tot să pot să termin cu treburile astea și să încerc să mă întorc la profesie, pentru că e un mod de existență. E un mod de existență care mie îmi făcea foarte bine și îți umple sufletul și gândurile”, a mai spus celebra actriță. Diana Lupescu a vorbit și despre relația pe care a avut-o cu Mircea Diaconu, spunând că au comunicat zilnic și că și-au spus mereu tot ce aveau pe suflet. „Noi am vorbit în fiecare zi și ne-am spus tot ce aveam pe suflet. Eu zic că am comunicat total”, a afirmat ea. Cu vocea frântă, Diana Lupescu a adăugat: „Până în ultima clipă a sperat că o să fie bine. N-a vrut să mă lase singură”. Marele actor Mircea Diaconu a murit pe 14 decembrie 2024, la vârsta de 74 de ani. El și Diana Lupescu au fost căsătoriți timp de 44 de ani. Podcastul integral:
Tehnica simplă care te scapă de stres și anxietate: cum funcționează mindfulness în viața de zi cu zi
Mindfulness, sau atenția conștientă, este o tehnică terapeutică tot mai recomandată pentru reducerea tensiunii și îmbunătățirea stării generale de bine.Această practică se concentrează pe momentul prezent, fără a emite judecăți asupra gândurilor sau emoțiilor. În loc să te lași copleșit de trecut sau de griji legate de viitor, mindfulness te învață să acorzi atenție reală senzațiilor și stimulilor din „aici și acum”, scrie Psihologia-online.com. Ce este mindfulness sau atenția conștientă Mindfulness înseamnă conștientizare deplină. Practic, este vorba de a observa emoțiile, gândurile și comportamentele fără să le cataloghezi drept bune sau rele. Această detașare ajută la procesarea corectă a experiențelor traumatice sau stresante care nu au fost gestionate adecvat în trecut. Cercetările în sănătate mintală arată că mindfulness poate relaxa sistemul nervos central și permite o percepție mai echilibrată a situațiilor de zi cu zi, crescând astfel capacitatea de a gestiona stresul și anxietatea. Cum ajută mindfulness să reduci anxietatea și stresul Practicarea regulată a mindfulness aduce mai multe beneficii: Atenție conștientă: Într-un mediu lipsit de distrageri, te concentrezi asupra momentului prezent și a gândurilor actuale, ceea ce reduce stresul și grijile inutile. Relaxare corporală: Respirația diafragmatică scade ritmul cardiac și relaxează mușchii tensionați. Reglarea emoțiilor: Te ajută să faci față situațiilor tensionate mai ușor, reducând impactul anxietății în viața de zi cu zi. Reglarea apetitului: Stresul și anxietatea afectează adesea alimentația, provocând pierderea sau creșterea apetitului. Mindfulness ajută la conștientizarea impulsurilor alimentare. Igiena somnului: Relaxarea sistemului nervos favorizează secreția de melatonină, hormon esențial pentru un somn odihnitor. Îmbunătățirea stării de spirit: Crește nivelul de serotonină și dopamină, oferind mai multă plăcere și satisfacție în activitățile zilnice. Exerciții practice de mindfulness Pentru rezultate vizibile, este recomandat să practici mindfulness zilnic. Iată câteva exerciții simple: Respirație conștientă: Stai într-un loc liniștit, fără întreruperi, și inspiră și expiră lent timp de 20 de secunde. Repetă până simți relaxarea musculară. Alimentație conștientă: Când mănânci, observă mirosul, gustul și textura alimentelor. Fii prezent la fiecare mușcătură. Observarea mediului: În timpul unei plimbări, fii atent la culori, forme și detalii, fără să le judeci. Mirați-vă interiorul: Conștientizează tensiunile din corp și acceptă-le fără critică. Aceasta ajută la reducerea gândurilor catastrofice legate de viitor. Când să ceri ajutor specializat Chiar dacă mindfulness este eficient, nu poate înlocui tratamentul profesional în cazurile severe. Dacă anxietatea sau stresul îți afectează viața de zi cu zi, consultă un psiholog sau specialist în sănătate mintală. Evită automedicația, care poate provoca efecte secundare nedorite. Mindfulness rămâne însă o tehnică accesibilă, practică și eficientă pentru gestionarea stresului și anxietății. Cu exerciții zilnice și atenție asupra prezentului, poți să îți recapeți echilibrul și să te bucuri mai mult de momentele de zi cu zi.
Florin Manole: Mama mea a lucrat într-o croitorie toată viața. Salariul ei n-a crescut decât odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit
„Mama mea a lucrat într-o croitorie toată viața. Salariul ei n-a crescut decât odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit, chiar și pentru branduri de renume mondial. Aceasta este realitatea multor români care muncesc opt ore pe zi și tot ajung să trăiască de pe un minim pe economie”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini, difuzată de Gândul. Creșterea salariului minim pe economie a devenit un subiect fierbinte în România, iar ministrul Muncii, Florin Manole, atrage atenția asupra problemelor legate de aplicarea legii și inechitățile din sistemul bugetar. „Avem o directivă europeană și o legislație românească care ne spune că salariul minim trebuie majorat de la 1 ianuarie. Amânarea aplicării până la 1 iulie a fost o greșeală gravă. În plus, în sectorul bugetar salariile rămân înghețate de mult timp, chiar dacă salariul minim crește”, explică Manole. Ministrul subliniază că impactul real va fi resimțit mai ales în mediul privat, unde majorarea salariului minim poate aduce venituri mai bune angajaților cu salarii mici. „De exemplu, mama mea a lucrat într-o croitorie și salariul ei a crescut doar odată cu salariul minim, indiferent cât de mult sau cât de bine a muncit. Este o realitate pentru mulți angajați care muncesc opt ore pe zi și abia reușesc să-și întrețină familia”, spune Manole. „Sclavie modernă” și riscul de sărăcie Ministrul avertizează că situația reflectă o formă de „sclavie modernă”. Statisticile arată că 17% dintre angajați sunt în risc de sărăcie în România, față de 8% în Uniunea Europeană. „Este impardonabil ca oamenii care muncesc din greu să fie în risc de sărăcie. Eficiența economică nu trebuie măsurată pe spatele angajaților prost plătiți”, adaugă Manole. De asemenea, pensiile celor care au lucrat întreaga viață la salariu minim sunt foarte mici, sub 2.000 de lei, ceea ce îi plasează în categoria pensionarilor vulnerabili. „Aceasta este consecința salariilor mici și a cotizațiilor reduse din trecut”, explică ministrul. Cauzele inechităților Legislația a permis, de-a lungul timpului, apariția unor discrepanțe între pensii. Fiecare traseu profesional este unic: un angajat poate avea perioade diferite de concediu, ore suplimentare, copii sau șomaj. Astfel, chiar persoane care au lucrat ani la rând în aceeași funcție pot ajunge la pensii diferite. „Nu există două dosare de pensie identice în România, iar diferențele nu sunt întotdeauna corectabile retrospectiv. Dar statul trebuie să se asigure că salariul minim și pensiile celor vulnerabili sunt protejate și cresc în mod echitabil”, a conchis Florin Manole.
În așteptarea Învierii. Un proiect comunitar dedicat Sărbătorilor Pascale, organizat de Primăria Sectorului 2
Primăria Sectorului 2, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2, organizează prima ediție a proiectului comunitar „În așteptarea Învierii”, un eveniment dedicat copiilor și familiilor din comunitate, menit să aducă împreună bucuria, creativitatea și spiritul sărbătorilor pascale. Evenimentul va avea loc în perioadele 04-05 aprilie 2026 și 10-11 aprilie 2026, în intervalul orar 11:00-19:00, la sediul DGASPC Sector 2 din Șoseaua Pantelimon nr. 301. Participarea este gratuită. „Ne dorim ca Sectorul 2 să fie o comunitate în care copiii și familiile să aibă cât mai multe ocazii de a petrece timp împreună, de a crea, de a se bucura și de a simți spiritul sărbătorilor. Evenimentul «În așteptarea Învierii», aflat la prima ediție, este un proiect pentru comunitate și despre comunitate. Prin astfel de inițiative, ne propunem să aducem oamenii mai aproape unii de alții și să transformăm spațiul comunitar într-un loc al bucuriei, al creativității și al solidarității”, a declarat Rareș Hopincă, primarul sectorului 2. Proiectul își propune să ofere copiilor și familiilor un spațiu de întâlnire și activități recreative, educative și artistice, într-o atmosferă specifică sărbătorilor pascale. Pe parcursul evenimentului vor fi organizate ateliere creative, activități de pictură, face painting, modelaj, activități interactive pentru copii, precum și momente artistice și surprize muzicale. „Prin organizarea acestui eveniment, Primăria Sectorului 2, prin DGASPC Sector 2, își propune să susțină inițiativele comunitare, să încurajeze creativitatea copiilor și să ofere familiilor oportunități de petrecere a timpului liber într-un cadru sigur, prietenos și educativ”, a declarat Alexandra Dobre, director general adjunct al DGASPC Sector 2. „În așteptarea Învierii” se dorește a fi începutul unei tradiții dedicate comunității Sectorului 2, un eveniment care să aducă împreună copiii, părinții și bunicii în spiritul solidarității, al bucuriei și al sărbătorilor pascale. Accesul la eveniment este gratuit, iar toți copiii și familiile din comunitate sunt bineveniți să participe.
Ministrul muncii, despre munca la negru în România: Cel mai grav caz a fost cu un singur angajator care avea 500 de angajați fără contract
„În primul rând, munca la negru trebuie privită din perspectiva încălcării drepturilor angajatului. Acești oameni nu beneficiază de servicii care ar trebui să decurgă dintr-un contract de muncă: nu primesc asigurare de sănătate și nu beneficiază de o pensie adecvată la finalul vieții profesionale. Aceasta este prima perspectivă”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini de la Gândul. Pe lângă acest aspect social, munca la negru creează și competiție neloială între firme. „Este interesul comun al statului și al antreprenorilor corecți ca munca la negru să fie combătută. Companiile care își plătesc taxele sunt dezavantajate față de cele care nu o fac”, a subliniat ministrul. Controale și sancțiuni: insuficienți inspectori Combaterea muncii la negru se face prin controale și sancțiuni, realizate de inspectorii de muncă. „Aproximativ 50% dintre inspectorii de muncă din București au dispărut în ultimii aproape 20 de ani. Avem nevoie de mai mulți inspectori pentru controale eficiente, care să protejeze angajații și economia”, a explicat Manole. Ministrul a făcut și o glumă amară: „Avem nevoie de inspectori? Hai să mai tăiem 10% din ei… Glumesc, evident. Trebuie să acoperim deficitul și să avem suficiente resurse pentru verificări”. Cele mai mari nereguli descoperite Anul trecut, inspectorii de muncă au depistat cazuri masive de angajați fără contract, în special în economia digitală. „Cele mai mari dosare au fost în zona platformelor digitale – ride-sharing, livrări și curierat. De exemplu, am avut un caz cu 530 de lucrători la negru, la un singur angajator. Vă dați seama? Un singur angajator cu peste 500 de angajați fără contract de muncă”, a precizat ministrul. Și sectorul construcțiilor a înregistrat nereguli grave: un șantier din București a avut 76 de angajați fără contract. Sancțiunile legale prevăd o amendă de 40.000 de lei pentru fiecare angajat găsit la negru. Legea muncii pe platforme: transparență și reguli clare Guvernul pregătește o lege care va implementa Directiva Europeană privind munca pe platforme. „Această lege va închide portițele prin care se ocolește legislația și va reglementa mai bine munca pe platforme, astfel încât fenomenul să fie redus semnificativ”, a explicat ministrul. Munca la negru va exista probabil mult timp în toate țările UE, dar statul trebuie să facă totul pentru a limita acest fenomen și pentru a sancționa dur încălcările legii. Amenzile au fost deja majorate, iar autoritățile urmăresc să le mențină pentru cei care nu respectă legislația. Florin Manole a ținut să sublinieze că legea nu vizează persoanele cinstite: „Niciun cetățean serios și niciun antreprenor corect nu trebuie să se teamă de lege. Sancțiunile se aplică doar celor care o încalcă, iar abuzurile trebuie corectate”.
Ministrul Sănătății: Spitalele aflate în construcție cu finanțare PNRR vor fi finalizate la timp
Minstrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat în interviul de la G4Media că România are în prezent 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, ceea ce este o situație fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. „România tranzitează o perioadă importantă acum și vă spun că indiferent, cu bune, cu rele, cu șapcă fără șapcă cum suntem, pentru că oricum ar fi, niciodată nu este suficient de bine, ceea ce este absolut corect. Nu suntem perfecți și întotdeauna este loc de mai bine, dar așa imperfecți cum suntem, astăzi România are 22 de șantiere de spitale noi, în construcție, fără precedent. Opt din ele au rămas cu finanțare din PNRR, unul a fost deja dat în folosință, alte șapte vor fi finalizate până în iulie 2026, exercițiul financiar din PNRR. Nouă dintre ele au fost mutate în Programul Operațional Sănătate, tot fonduri europene nerambursabile și aici gradul mediu de execuție este undeva la 40%, deci ele au practic și acestea nouă vor fi finalizate, dar au un termen mai lung, 2028, fiind un alt exercițiu financiar. Cele două centre de arși grav, primele într-un final apoteotic, foarte târziu este adevărat, sunt finalizate”, a declarat Alexandru Rogobete. Fără a preciza o dată certă, ministrul Sănătății a spus că din vară spitalele din Timișoara și Târgu Mureș vor putea primi pacienți. „O să fie greu să zic o dată anume, dar pot să vă zic că în această vară și Timișoara și Târgu Mureșul vor putea primi pacienți. Construcțiile sunt finalizate, acum se instalează echipamente, circuite, mă rog, ultimele detalii de acest gen, dar gândiți-vă că șantierul efectiv la Timișoara. Îmi aduc aminte ziua ca și cum ar fi fost ieri. Prima sapă a fost dată în 4 iunie 2023, deci iată că la 3 ani distanță vorbim de un spital făcut de la zero. Asta după ce timp de 10 ani, unii și-au dat cu părerea cum ar trebui sau nu să fie făcute. Vorbesc cu pasiune despre aceste proiecte pentru că le știu de când erau pe hârtie. Eram la începutul meu în Ministerul Sănătății și mai îmi aduc aminte ceva care voi spune. Acest lucru îl voi spune întotdeauna: erau niște proiecte pe hârtie, nimeni nu avea încredere în noi și 99% din oameni îmi spuneau cu nonșalanță în față că nu vom reuși și că nu se vor face niciodată”, a mai spus ministrul Alexandru Rogobete.
Document: România avea 5 zile să refuze contractul pentru vaccinuri Pfizer de 750 milioane euro / Ministra Sănătății, Ioana Mihăilă, a susținut participarea României la contract
România a avut la dispoziție doar cinci zile lucrătoare pentru a refuza participarea la contractul european de achiziție a vaccinurilor Pfizer pentru anii 2022–2023, în valoare de aproape 750 de milioane de euro, însă ministra Sănătății de la acea vreme, Ioana Mihăilă, a susținut explicit necesitatea intrării în acest acord, reiese din Memorandumul din 13.05.2021, semnat de Ioana Mihăilă și Vice Prim-ministrul Dan Barna și înaintat spre aprobare premierului Cîțu. Memorandumul guvernamental arată că România a fost inclusă într-un mecanism european de achiziție centralizată a vaccinurilor anti-COVID produse de BioNTech-Pfizer, contract negociat de Comisia Europeană pentru toate statele membre. Documentul prevede achiziția, la nivelul Uniunii Europene, a 950 de milioane de doze de vaccin, cu opțiunea suplimentării cu încă 900 de milioane. Prețul negociat a fost de 19,5 euro pe doză. Pentru România, angajamentul financiar estimat era de aproximativ 373,8 milioane de euro anual, respectiv un total de peste 747 de milioane de euro pentru întreaga perioadă contractuală. Termen-limită suficient pentru ca România să redacteze un refuz Potrivit documentului, contractul a fost transmis statelor membre pe 10 mai 2021, iar guvernele aveau la dispoziție cinci zile lucrătoare pentru a notifica oficial refuzul de participare. „Statele membre care nu doresc participarea la acest nou contract vor trebui să comunice oficial CE refuzul de a lua parte în interval de 5 zile lucrătoare (sublinierea nu ne aparține, n. red.), după data transmiterii contractului, până Luni, 17/05/2021 (sublinierea nu ne aparține, n. red.) la sfârșitul zilei. Contractul devine obligatoriu pentru toate statele membre care nu transmit un refuz explicit până la această dată”, se arată în Memorandum. Această prevedere însemna, practic, că lipsa unei reacții echivala cu acceptarea automată și onorarea obligatorie a contractului. În același Memorandum, ministrul Sănătății de la acea dată, Ioana Mihăilă (USR), a argumentat în mod explicit necesitatea participării României la noul contract. „Considerăm necesară aprobarea participării României la acest nou contract de achiziție a vaccinului COMIRNATY produs de compania BioN Tech-Pfizer pentru anii 2022 – 2023, în scopul comunicării deciziei către CE în termenul solicitat și în acest sens vă rugăm să dispuneți”, se arată în documentul transmis spre aprobare premierului Cîțu. Solicitarea venea în contextul în care decizia trebuia comunicată rapid Comisiei Europene. Motivația ministrei Ioana Mihăilă a fost legată de incertitudini și nevoia de vaccinuri Autorii Memorandumului invocă incertitudinile legate de evoluția pandemiei, apariția variantelor noi și posibilitatea necesității unor doze suplimentare sau adaptate, după cum reiese de aici: „Ținând cont de termenele de valabilitate scurte ale vaccinurilor curente și de incertitudinea ineficienței acestora în fața unor variante virale ce ar putea apărea pe viitor, nu este fezabilă stocarea unui număr mare de doze de vaccin livrate în 2021 pentru a putea fi utilizate în 2022, în cazul în care este necesară revaccinarea, iar dozele de exces ar trebui mai degrabă redistribuite prin mecanismele de donare / revânzare prevăzute în Contractele de Achiziție în Avans (APA)”. Decizia de participare a României la un nou contract cu Pfizer nu a fost, așadar, una pur formală. România avea libertatea de a opta să nu participe, ba chiar a avut o fereastră de cinci zile lucrătoare în care să-și exprime decizia, mai ales că evoluția pandemiei însăși era marcată de incertitudini.