Etichetă: Social

Cătălin Cîrstoiu anunță primele proteze totale de genunchi operate la Buzău: Pacienții trebuie să găsească aici soluții de diagnostic și tratament

Managerul Spitalul Universitar de Urgență București, Cătălin Cîrstoiu, a anunțat pe pagina sa de Facebook primele rezultate ale consorțiului medical care a fost gândit pentru colaborarea dintre spitale și dezvoltarea serviciilor medicale din țară. Potrivit acestuia, la Spitalul Județean de Urgență Buzău au fost realizate primele intervenții de protezare totală de genunchi. Medicii ortopezi din unitatea medicală au beneficiat de un mare sprijin și coordonare pentru organizarea activității. „Astazi Consortiul medical gandit da un prim rezultat. Nu pot sa fac abstractie ca sunt Profesor Universitar. Astazi ii invatam pe colegii nostri ortopezi de aici cum sa isi organizeze activitatea. Si tot astazi, operam primele proteze totale de genunchi din judetul Buzau”, a transmis Cătălin Cîrstoiu. Pacienții din Buzău, tratați mai aproape de casă Managerul SUUB a declarat, totodată, că două persoane au fost tratate deja în județul Buzău, fără să mai fie nevoie să caute soluții medicale în alte orașe. „Doi pacienti se trateaza aici, in loc sa caute solutii in alte parti”, a scris acesta. Acesta a anunțat că transferul de experiență și colaborarea dintre spitalele din România trebuie să devină o practică obișnuită în sistemul medical al țării. „Transferul de tehnici chirurgicale, protocoale, ghiduri, dar si sprijinul meu direct trebuie sa devină o regulă in toate specialitățile”, a explicat managerul Spitalului Universitar. „Pacienții trebuie să găsească aici, la Buzău, soluții de diagnostic si tratament, trebuie sa își recapete încrederea într-un spital, care cu siguranță trebuie ‘reinventat’ ca mentalitate, dar mai ales ca infrastructura”, a transmis acesta.

Bătălia pentru pământ, ultimul tun al Guvernului Bolojan. Presiuni mari la Ministerul Agriculturii pentru declasarea terenurilor agricole – SURSE

Ordonanța de urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 ar putea îngropa definitiv „grânarul Europei”. Actul a fost adoptat de Guvernul Bolojan cu puțin timp înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură. Ordonanța reglementează transferul terenurilor agricole către proiectele de energie regenerabilă, sub pretextul condiționării unor jaloane din PNRR. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se fac presiuni uriașe pentru a transforma hectare întregi de culturi viabile în lanuri de eoliene și panouri fotovoltaice. Ordonanța pare să vină ca o ultimă lovitură în actuala criză a terenurilor agricole, criză despre care a Gândul a scris AICI. Statul se luptă să eticheteze rapid terenurile părăsite de fermieri ca fiind degradate și le pune în zestrea energiei verzi. Circuitul prin care fermierii își pot pierde terenurile agricole 1. Statul crește taxele și impozitele. 2. Fermierii se văd nevoiți să împrumute sume uriașe din bănci pentru a-și menține business-ul pe linia de plutire. 3. Băncile îi execută silit (cu tot cu terenurile agricole) pe fermierii care nu își mai pot achita datoriile 4. Statul preia terenurile executate de la bănci prin intermeiul concesionării prin licitație publică. 5. Terenurile sunt reclasificate ca fiind „degradate” și devin eligibile pentru parcurile fotovoltaice. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se pune o presiune enormă, miza fiind uriașă: retrogradarea terenurilor agricole de calitate la categoria  degradate. Ordonanța a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ Gândul a obținut proiectul de ordonanță de urgență  (vezi detalii AICI). Potrivit documentului, prin utilizarea terenurilor agricole considerate degradate aflate în proprietatea statului se creează premisele valorificării unor suprafețe care, în prezent, nu sunt utilizate în scop agricol, contribuind totodată la atragerea de investiții și la dezvoltarea zonelor rurale. Demersul face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta RePowerEU. Potrivit decidenților, noua lege vizează crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie. sursa: Profimedia Decidenții au pus ochii de cel puțin 14 ani pe terenuri bune, deși unii miniștri ai Agriculturii s-au opus Războiul între agricultori și stat durează de cel puțin 14 ani, amintește Jurnalul, menționând că acest valoros capital este râvnit de guvernanți, dornici să le transforme în suprafețe pentru eoliene și panouri fotovoltaice. Astfel, foști miniștri ai Agriculturii, de la Daniel Constantin (2012-2015) până la Florin Barbu (PSD, care a demisionat înainte de inițierea moțiunii de cenzură), au refuzat să transfere suprafețe mari de teren agricol către producerea de energie regenerabilă. Însă, a recuperat guvernul Bolojan chiar pe ultima sută de metri înainte de a fi demis. Raiul fotovoltaicelor, iadul culturilor agricole, jalon în PNRR După amplasarea de panouri solare terenul agricol se degradează în mod irecuperabil, conform specialiștilor. În același timp, transferul terenurilor, este inclus într-un jalon din celebrul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – componenta pompos intitulată RePowerEU. Cum se vinde la licitație un teren agricol confiscat? Demersul statului e ajutat substanțial și de bănci. La terenurile se vor adăuga terenurile nelucrate de mai mulți ani de producătorii agricoli și executate silit de către bănci. Autoritatea Națională pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură va concesiona, prin licitație publică cu strigare, terenurile degradate care se află în proprietate publică, dar și pe cele care constituie proprietatea privată a statului, în scopul producerii de energie electrică, prin amplasarea unor panouri solare pe suprafețe extinse, prin ordonanța, reclamată de Avocatul Poporului. Fermierii își pierd terenurile pe bandă rulantă Un astfel de caz de pierdere a terenurilor de către fermierii români este relatat de publicația de specialitate Agrointeligenta. Astfel, la finalul anului 2025, zeci de hectare de teren agricol ale unui fermier din județul Botoșani (comuna Mihălășeni) au fost scoase la vânzare în contul unor datorii la o bancă. Este vorba de aproape 50 de hectare de teren care au fost scoase la licitație de un executor judecătoresc din Suceava. AUTORUL RECOMANDĂ: Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece. Polonia și Ungaria au interzis prin lege achiziția terenurilor de către străini sau pun condiții drastice Avocatul Poporului anunță pentru Gândul că sesizează CCR pentru OUG dată de Bolojan după demitere Cum poate fi frânată prăbușirea economică a României? Doi reputați analiști prezintă pentru Gândul cele mai rapide soluții de redresare recomandate viitorului Guvern

Guvernul obligă RA-APPS să publice lista completă a imobilelor și a beneficiarilor contractelor

Proiectul a fost inițiat de Secretariatul General al Guvernului și vizează creșterea transparenței privind patrimoniul de stat administrat de RA-APPS. Ce informații vor deveni publice Potrivit proiectului, românii vor putea vedea oficial cine folosește imobilele administrate de RA-APPS, în baza cărui tip de contract, dacă acestea au fost atribuite direct sau prin licitație, precum și valoarea și durata contractelor. Secretarul General al Guvernului, Dan Reșitnec, a declarat că măsura urmărește eliminarea secretizării care a înconjurat ani la rând patrimoniul RA-APPS. „Am promis că facem lumină. Ani la rând, patrimoniul RA-APPS a fost tratat ca un secret de stat pentru privilegiați. Vile, apartamente, spații de protocol și terenuri aflate în proprietatea statului au fost oferite prin tot felul de contracte și aranjamente despre care românii au aflat prea puțin sau deloc”, a afirmat acesta. Oficialul a susținut că, dacă folosirea patrimoniului public este legală și corectă, informațiile trebuie să fie accesibile publicului. „USR la guvernare înseamnă transparență. Statul nu este moșia nimănui”, a mai declarat Dan Reșitnec. Demersuri anterioare privind desecretizarea contractelor Anunțul vine după mai multe inițiative publice și acțiuni în instanță realizate de reprezentanți USR pentru publicarea informațiilor privind patrimoniul RA-APPS. Deputatul USR Ionuț Moșteanu a solicitat desecretizarea contractului privind renovările realizate la vila din Aviatorilor 86 și a cerut oficial publicarea listei persoanelor care locuiesc în imobilele administrate de regie. La rândul său, deputata USR și ministra Mediului, Diana Buzoianu, a deschis o acțiune în instanță împotriva RA-APPS pentru publicarea aceleiași liste și a câștigat procesul în primă instanță. Regia a formulat recurs. „Ce nu s-a putut obține prin acțiuni individuale ani la rând, din opoziție, se obține astăzi prin decizia Guvernului”, a declarat Dan Reșitnec. Hotărârea de Guvern urmează să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Potrivit proiectului, RA-APPS va avea obligația să publice listele complete pe site-ul oficial, într-un format accesibil publicului și în termenele stabilite prin actul normativ.

500 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează și care este condiția

500 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează și care este condiția. Sunt vizați pensionarii din Ilfov care ar avea pensia mai mică decât pensia minimă garantată (1.281 lei). Care pensionari beneficiază de sume între 480 și 630 lei în plus la pensie? Peste 850.000 de pensionari primesc lunar sume suplimentare de la stat, cuprinse între 400 și 600 de lei, pentru a ajunge la nivelul pensiei minime garantate, scrie newsweek.ro. Pensiile din România sunt printre cele mai mici din UE. Doar bulgarii au pensii mai mici decât românii. Potrivit informațiilor de la Casa de Pensii, pensia medie este de 2.821 de lei. Pensia medie pentru limită de vârstă a ajuns la 3.200 de lei și ajunge la 3.600.000 de pensionari. În România, există însă peste 850.000 de penionari care primesc doar 1.281 de lei, pensia minimă. Oricine a muncit minim 15 ani și are vârsta de pensionare primește măcar această pensie minimă. Chiar dacă pe baza contributivității i-ar ieși o pensie mai mică statul completează pensia până la 1.281 de lei. Situația pensionarilor din România este una dificilă. În prezent, 842.773 de pensionari beneficiază de sume suplimentare acordate lunar de stat. Ei nu au reușit, din punct de vedere al contribuțiilor acumulate, să atingă nivelul pensiei minime sociale, stabilit la 1.281 de lei. În medie, suma acordată în plus acestor pensionari este de 537 de lei. Unde se acordă cele mai mari sume Diferențele între județe sunt semnificative. În Alba, 13.816 pensionari primesc lunar în medie 545 lei pentru a ajunge la pensia socială de 1.281 lei. În Bihor, numărul beneficiarilor crește la 23.627 de persoane, care primesc în medie 483 de lei lunar pentru același scop. În Buzău, 25.471 de pensionari beneficiază de o completare medie de 575 de lei pe lună, una dintre valorile mai ridicate din țară. În Maramureș, 28.631 de pensionari primesc în medie chiar 630 de lei lunar, una dintre cele mai mari sume acordate la nivel național. În județul Dolj, 30.222 de pensionari primesc în medie 501 lei lunar, pentru a atinge pragul minim garantat. În Suceava, numărul beneficiarilor este și mai mare, respectiv 35.745 de persoane, care primesc în medie 552 de lei lunar, ceea ce confirmă presiunea ridicată asupra sistemului de pensii din această zonă. În Vaslui, 21.562 de pensionari beneficiază de aproximativ 548 de lei lunar în plus, valori apropiate de media națională pentru acest tip de sprijin. În Ilfov, deși județul este unul dintre cele mai dezvoltate economic, există totuși 13.623 de pensionari care primesc în medie 500 de lei lunar pentru completarea pensiei până la nivelul minim. Nemulțumiri în rândul pensionarilor Mulți pensionari consideră că diferența de pensie dintre cei care au muncit peste 25-30 de ani și cei care au realizat doar stagiul minim de cotizare este prea mică. Problema veniturilor mici este arhicunoscută. 1.900.000 de pensionari din țara noastră trăiesc la limita subzistenței, cu pensii sub 2.000 de lei. Autorul recomandă:

Amenzi de peste 8 milioane de lei și sute de nereguli descoperite de Inspecția Muncii, în ultima săptămână

Inspectorii de muncă au descoperit sute de nereguli în cadrul controalelor desfășurate la nivel național din ultima săptămână și au aplicat amenzi de peste 8 milioane de lei. Mihai-Nicolae Ucă, Inspector General de Stat Adjunct în Inspecția Muncii, a vorbit pentru Gândul despre combaterea muncii nedeclarate și despre neregulile privind siguranța la locul de muncă.  Oficialul a transmis că ultimele controale efectuate de inspectorii de muncă au scos la iveală abateri grave precum: munca nedeclarată și ignorarea normelor de siguranță. Potrivit acestuia, în doar cinci zile de controale, Inspecția Muncii a aplicat amenzi de peste 8,2 milioane de lei și a identificat sute de persoane care lucrau fără forme legale. Mihai-Nicolae Ucă. Sursa foto: Facebook „În contextul intensificării eforturilor de monitorizare a pieței muncii, concluziile acestei săptămâni de activitate intensă vizează, în special, cele mai grave derapaje: munca nedeclarată și ignorarea normelor de siguranță. Cifrele vorbesc de la sine despre amploarea fenomenului: în doar cinci zile, am aplicat amenzi care depășesc 8,2 milioane de lei. Dincolo de aceste sume, îngrijorător este faptul că am identificat peste 500 de persoane care lucrau fără forme legale”, a transmis Mihai-Nicolae Ucă, pentru Gândul.  Mai multe echipamente de muncă au fost oprite pentru a preveni accidentele Oficialul a vorbit și despre vulnerabilitățile la care sunt expuși angajații și a explicat că, pe lângă aspectele contractuale, inspectorii de muncă au intervenit acolo unde viețile omenești erau puse în pericol. Una dintre măsurile luate a fost oprirea imediată a mai multor echipamente de lucru care ar fi putut provoca posibile tragedii. „Acești oameni sunt vulnerabili în fața oricărui incident, fiind lipsiți de orice protecție socială sau medicală. Pe lângă aspectele contractuale, am intervenit drastic acolo unde viața angajaților era pusă în pericol. Am dispus oprirea imediată a unor echipamente de lucru care nu aveau ce căuta în funcțiune, prevenind astfel posibile tragedii”, a mai spus Mihai-Nicolae Ucă. În final, Inspectorul General de Stat Adjunct în Inspecția Muncii a transmis un mesaj pentru toți angajatorii din România. Acesta a subliniat că succesul unei afaceri nu se construiește pe riscul angajatului și nici pe sfidarea legii. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Inspecția Muncii a dat AMENZI de peste două milioane de lei pentru neregulile descoperite la angajarea cetățenilor străini. Câți lucrează în România Specialiștii în imigrare denunță proiectul de OUG a guvernului Bolojan și spun că vor fi sancționați dacă muncitorii pleacă ilegal din România, deși nu ei îi recrutează

Povestea cusătoresei din Mărginimea Sibiului care a vândut straie populare în America și Japonia

În toamnă va împlini 80 de ani, iar primul lucru pe care îl face femeia, deosebit de vioaie la vorbă și cusut, este să lămurească proveniența numelui: „Mă cheamă Maria Ciucă, însă lumea mă știe după numele de copilă: ‘Oara lu’ Pușcășel. Bunicii și străbunicii din partea mamei au fost  polițiști cu pușcă și, cum erau mai mici de statură, lumea le-a spus «Pușcășel».” Meșteșugul acului, al aței negre și al pânzei de nea l-a deprins de la cea care i-a dat viață: „Mama și-a cusut prima ie când era în clasa întâi. Eu, la șapte ani, am cusut un fileu (dantelă – n.r.) de lampă, pe care l-am vândut. Atunci am început să fac și eu un ban în casă, deși se plătea foarte puțin. Îmi amintesc că lucrai cu acul o săptămână întreagă și primeai cât pentru o feldără de cucuruz.” În Poiana Sibiului este liniște, iar în fața casei Mariei Ciucă un câine masiv stă de strajă. Îi este recunoscător noii sale stăpâne că l-a luat de pe stradă și l-a hrănit. În casa celei devenite „tezaur uman viu” înveți cuvinte vechi, însă foarte noi pentru majoritatea celor ce-i trec pragul. „Ciupag”, „pupejoare”, „cipcă cu suveică”, „floare de 13 muscuță”, „ciocănel” sau „beată” sunt termeni care fac referire la cusăturile de pe ia de Mărginime, cea care a traversat lumea aceasta mare. „Am cusături din America până în Japonia. Mult am cusut, mult am și umblat”, mai spune Maria Ciucă, devenită în anul 2022 tezaur uman viu prin susținerea Muzeului ASTRA. „M-au sunat să-mi spună că dosarul mi-a fost aprobat la București. Erau bucuroși că am fost singura care a obținut voturile tuturor.” Nu-ți trebuie doar răbdare și talent să coși straie populare Să coși o ie, o șurță, o fustă sau o chimeșă nu-i de ici-colo. Nu-ți trebuie doar răbdare și talent, ci și ajutor de Sus. „Io vă spui drept: când cos, mă rog. Zic de 33 de ori o rugăciune către Maica Domnului, de 24 de ori pe cea către Domnul Iisus și de 14 ori pe cea către Sfânta Cruce. Și tot așa, iar câteodată mă prinde noaptea, pe la unu sau doi, cu acul în mână.” Cusăturile ‘Oarei, admirate chiar și de Petre Roman Alături are un album cu imagini de la numeroasele festivaluri și târguri meșteșugărești la care a participat. Sunt amestecate cu cele în care îi apar copiii și nepoții. Chiar și Petre Roman: „Aici e copila mea, Roxana, cu Petre Roman și Corneliu Bucur, fostul director de la Muzeul ASTRA. Doamne, ce se mai minuna domnul Roman de straiele copilei!” Cunoscuta cusătoreasă din Mărginimea Sibiului se lasă ușor descusută. Vorbește despre primele amintiri pe acest pământ: „Pe mama o știu cu acul în mână, iar pe tata, tot pe fugă. În 1948, comuniștii l-au condamnat la închisoare pentru că era chiabur și i-au confiscat casa din Turda. Avea magazine și autobuze, era un om priceput în afaceri. A evadat de la Penitenciarul Aiud; câteva luni nimeni nu a știut de el. Mai apărea rar pe la o soră de-a lui din Rod, unde primea mâncare și haine. Până la urmă, l-au prins și a făcut 11 ani de închisoare.” În acele vremuri, un părinte în pușcărie era un stigmat pentru oricine dorea să facă școală sau să se angajeze. „M-au primit doar la școala de cooperație din Alba Iulia, după ce am fost refuzată de liceul din Deva din cauza «originii nesănătoase». Până la urmă, școala am terminat-o la Orăștie, cu ajutorul unei rude îndepărtate care m-a înscris într-o clasă formată din 30 de fete crescute la orfelinat.” Trăia din cusut, iar salariile de la cooperativă le punea la CEC Studiile în domeniul cooperației o ajută să ajungă vânzătoare la Daia Română. Aici îl cunoaște pe fiul primarului, care avea să-i devină soț. „Amândoi am ajuns să lucrăm la Cooperativa de consum din Poiana Sibiului, pe partea de achiziții și evidență a mărfii. Trăiam doar din ce coseam, iar salariile le puneam la CEC. Așa am strâns bani de casă.” La pensie a ajuns din poziția de contabil-șef al Primăriei Poiana Sibiului. Soțul i s-a prăpădit, însă i-au rămas alături cei trei copii și șapte nepoți. Pe toți îi iubește egal și îi îmbracă în strai românesc la fiecare sărbătoare. „Încă nu le-am pus la locul lor, le mai las să respire”, spune femeia, arătând spre o duzină de costume populare așternute în camera de dinainte. Au fost purtate nu demult de cei pe care-i iubește și le duce dorul. Cetățean de Onoare al comunei Poiana Sibiului În urmă cu câteva săptămâni, Maria Ciucă a primit titlul de „Cetățean de onoare al comunei Poiana Sibiului”, în fața a sute de oameni, mulți dintre ei tineri. Lor le trimite un gând: „Să aibă ambiție și să lucreze. Munca-i sfântă!” În casa aflată nu departe de vechea biserică din lemn, Oara lu’ Pușcășel își coase nemurirea cu ață neagră și aurie. Împunge pânza albă, murmurând rugăciuni în care cuvintele „familie” și „copiii” apar cel mai des. Poartă în gând seninul omului are împrumută din răbdarea sfinților la care se roagă. Mi-a spus că nu cere nimic de la Dumnezeu, pentru că deja fiecare a primit pe acest pământ ceea ce i-a fost hărăzit. Știe că va sta cu acul în mână până când Cel de Sus va decide că vrea să o cunoască personal. ‘Oara lu’ Pușcășel umple o altă filă din seria „Oameni și Locuri de Poveste”, campanie inițiată de Consiliul Județean Sibiu. Povestea Mariei Ciucă a fost împărtășită pe rețelele sociale de Daniela Câmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.

De la concertul Metallica, Oana Gheorghiu se răfuiește cu PSD și insistă că nu a făcut trafic de influență când a trimis mailuri pentru grupul Schwarz

Oana Gheorghiu a publicat o primă reacție publică la dezvăluirile exclusive Gândul conform cărora a trimis emailuri la instituțiile statului pentre a se interesa dacă acestea doresc să cumpere produse ale gigantului german Schwartz. Mesajul vine tocmai de la concertul Metallica din București și vicepremierul demis se războiește cu PSD și folosește lozinca de campanie uzitată și de Ilie Bolojan legată de aprins lumina pentru a speria șobolanii. Reacția vine la dezvăluirile Gândul că a trimis emailuri să întrebe instituții ale statului dacă sunt interesate de produsele grupului german Schwarz. „Când aprinzi lumina, sistemul vine să te atace. După 4 ani de „performanță”, Guvernul l-a demis pe șeful Autorității pentru Digitalizarea României, susținut de PSD. Dumnealui vine astăzi în spațiul public cu acuzații privind un trafic de influență pe care l-aș fi făcut în favoarea unei firme, prin niște întâlniri publice și mail-uri date de pe adresele oficiale. „Faptele” s-ar fi petrecut în ianuarie, însă dumnealui abia acum, după ce a fost demis, a decis să dezvăluie public aceste situații reprobabile. Să ne înțelegem: persoana în cauză n-a mers să depună vreo plângere penală, așa cum legea ar fi impus-o dacă era vorba cu adevărat de vreo faptă ilegală. În schimb, a dat presei „pe surse” un e-mail. Și de aici, un mare, mare scandal, bazat, în fapt, pe absolut nimic. Ce nu înțeleg toți acești băieți deștepți este că oamenii nu pot fi prostiți cu fake news-uri. După zeci de ani de combinații, Ilie Bolojan a început curățenia în cămară. Gata cu sinecurile, gata cu privilegiile, gata cu risipa. Nothing Else Matters”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook. Trupa Metallica a donat, de asemenea, 250.000 de euro pentru ONG-ul Oanei Gheorghiu. AUTORUL RECOMANDĂ:

Sorin Grindeanu revine asupra comparației între Ilie Bolojan și Liviu Dragnea: E o diferență majoră

Grindeanu a revenit miercuri asupra declarației în care a transmis că Bolojan seamănă cu Dragnea. Ei diferă deoarece atunci am avut cea mai mare creștere economică din Europa, a explicat președintele PSD. „La o emisiune, cred că în urmă cu vreo săptămână sau două, am fost întrebat de o situație similară pe care am trăit-o eu în 2017, când a fost o moțiune de cenzură care a demis guvernul pe care îl conduceam. Și am spus că se aseamănă Ilie Bolojan cu Liviu Dragnea. Să știți că și diferă foarte mult. În acea perioadă și în perioada anului 2017, în cele două trimestre cât am fost prim-ministru, am avut cea mai mare creștere economică din Europa. Cea mai mare creștere economică din Europa. E o diferență majoră”, a explicat Sorin Grindeanu. Declarația a fost făcută în timpul unei conferințe de presă în cadrul căreia Sorin Grindeanu a analizat datele INS privind inflația.

Grindeanu pune tunurile pe Bolojan: un reformat de rit nou cu un plan de sărăcire națională

Acuzațiile au fost lansate miercuri în timpul unei conferințe de presă. „Lasă România într-un deșert economic și de aceea trebuie să plece (…) România este astăzi în criză economică (…) a dus țara pe locul doi la scădere economică (…) avem inflație mai mare decât în Ucraina, o țară aflată în război de patru ani de zile (…) Nici în pandemie nu a fost așa de grav”, a declarat președintele PSD. Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că a avut „un plan de sărăcire națională” referindu-se la inflația mare, criza economică și prăbușirea puterii de cumpărare. Totodată, liderul PSD s-a întrebat „ce ar mai însemna încă un an de guvernare de același tip” având în frunte „un reformat de rit nou care se ascunde și tace dacă îi spui de apropiații domniei sale”. „Probabil vreo 300.000 de șomeri, vreo 100.000 de IMM-uri care pun lacătul pe o ușă”, a răspuns tot el. Sorin Grindeanu s-a referit și la datele prezentate miercuri de INS. „Regret și regretăm că nu am fost mai fermi mai devreme și nu l-am oprit mai devreme. (…) Pe Ilie Bolojan nu l-a demis Parlamentul, l-a demis INS astăzi”, a precizat Sorin Grindeanu. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%, potrivit Institutului Național de Statistică. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%.

Schengen Shuffle: Cum reușesc americanii să trăiască aproape tot anul în Europa fără rezidență permanentă

Fenomenul a devenit tot mai popular în ultimii ani, în special în rândul pensionarilor, nomazilor digitali și expaților care vor să trăiască în Europa fără să obțină rezidență permanentă sau vize pe termen lung, arată CNN. Ce este „Schengen Shuffle” Spațiul Spațiul Schengen reunește în prezent 29 de state europene între care circulația se face fără controale la frontieră. Pentru cetățenii multor state non-UE, inclusiv ai Statele Unite, regula generală permite șederi de maximum 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Asta înseamnă că, după trei luni petrecute în țări precum Italia, Franța sau Spania, vizitatorii trebuie să părăsească spațiul Schengen pentru aproximativ alte trei luni. Pentru mulți, soluția este „shuffle-ul”: mutarea temporară în state din afara zonei Schengen, precum Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Turcia sau Cipru. Pensionari americani care trăiesc jumătate de an în Italia Printre cei care practică acest stil de viață se află Christina și Eric Schwendeman, doi pensionari americani care și-au stabilit baza în Italia în 2022. După expirarea permiselor lor de rezidență, cei doi au decis să nu le mai reînnoiască și să alterneze perioadele petrecute în Italia cu călătorii în alte state. În ultimele luni, traseul lor a inclus Regatul Unit, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Turcia, Iordania și Cipru, înainte de a reveni în Italia. „Iubim Italia, dar am realizat că vrem să continuăm să călătorim cea mai mare parte a anului”, a explicat Christina Schwendeman pentru CNN. Comunități online dedicate „shuffle-ului” Fenomenul a dus la apariția unor grupuri online dedicate exclusiv acestor călători. Pe rețelele sociale, mii de oameni schimbă informații despre vize, chirii, trasee și calculul exact al zilelor petrecute în spațiul Schengen. Una dintre cele mai cunoscute comunități este grupul „Schengen Shuffle Expats”, creat de Cindy Wilhelm, o americancă stabilită ulterior în Franța după trei ani de călătorii continue. Pentru mulți participanți, provocarea principală nu este doar respectarea regulilor, ci și găsirea unui echilibru între mobilitate, costuri și viață socială. Regula de 90 de zile poate deveni complicată Deși regula pare simplă, calculul exact al zilelor poate deveni dificil. Sistemul funcționează pe baza unei perioade „mobile” de 180 de zile, iar autoritățile verifică retrospectiv fiecare intrare în spațiul Schengen. O singură eroare poate duce la amenzi consistente sau chiar la interdicții de intrare de până la cinci ani. Pentru a evita problemele, mulți folosesc aplicații speciale precum „Schengen Calculator 90/180” sau „Schengen Simple”. În plus, apar noi schimbări tehnologice. Uniunea Europeană pregătește implementarea sistemelor electronice EES și ETIAS, care vor înlocui treptat ștampilele din pașaport și vor monitoriza digital intrările și ieșirile din spațiul Schengen. De ce aleg oamenii acest stil de viață Pentru unii, „Schengen Shuffle” este o soluție birocratică. Pentru alții, a devenit un stil de viață. Mulți spun că preferă flexibilitatea și costurile mai reduse comparativ cu viața din Statele Unite. Orașele europene accesibile pietonal și transportul public eficient reduc nevoia unei mașini, iar în unele cazuri costurile totale sunt mai mici decât acasă. În același timp, restricțiile îi împing pe călători să descopere destinații mai puțin cunoscute. „Dacă nu existau limitele Schengen, probabil nu am fi ajuns niciodată în Albania sau Turcia. Au devenit unele dintre cele mai memorabile experiențe”, a spus Emily Wilson, o altă americancă intervievată de CNN. Fenomenul reflectă și o schimbare mai amplă în stilul de viață al unor pensionari și lucrători la distanță, care aleg mobilitatea permanentă în locul unei rezidențe fixe.