Etichetă: Social

10 Mai, Ziua Independenței Naționale a României. Cele trei momente istorice care au marcat evoluția statului modern

România sărbătorește, pe 10 mai 2026, Ziua Independenței Naționale, una dintre cele mai importante date din istoria modernă a țării. Ziua are o puternică încărcătură simbolică și istorică, pentru că reunește trei evenimente fundamentale pentru formarea și consolidarea statului român modern: sosirea principelui Carol I în România, proclamarea și oficializarea Independenței de Stat, dar și proclamarea Regatului României. Totodată, ziua de 10 mai este asociată cu Ziua Regalității, având o importanță aparte în evoluția politică și instituțională a țării. Potrivit Legii nr. 189/2021, promulgată și publicată în Monitorul Oficial în anul 2021, data de 10 mai a fost declarată oficial Ziua Independenței Naționale a României. Conform actului normativ adoptat de Parlament, această zi este sărbătoare națională, însă nu este considerată zi liberă legală. 10 Mai, o zi cu triplă semnificație istorică Semnificația zilei de 10 mai este strâns legată de unele dintre cele mai importante momente din istoria modernă a României. Primul dintre acestea a avut loc în anul 1866, când Carol I a venit în România și a depus jurământul ca domnitor al Principatelor Unite. Evenimentul a reprezentat începutul dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și debutul unei bune perioade de modernizare administrativă, militară și politică a statului român. A doua mare semnificație este legată de anul 1877. În contextul războiului ruso-turc, România a decis să își afirme independența față de Imperiul Otoman. La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a proclamat în Parlament independența de stat a României, iar pe 10 mai actul a fost promulgat oficial de domnitorul Carol I, dobândind astfel valoare juridică și simbolică drept act fundamental al statului român. Cea de-a treia semnificație istorică este legată de anul 1881, moment în care România a fost proclamată Regat, iar Carol I a devenit primul rege al României. În perioada monarhiei, 10 mai a devenit Ziua Națională a României și una dintre cele mai importante sărbători oficiale ale statului. Cum și-a câștigat România independența Independența României nu a fost doar rezultatul unui act politic, dar mai ales consecința unei confruntări militare care a rămas în istoria țării. În timpul Războiului de Independență din 1877-1878, armata română a luptat alături de trupele ruse împotriva Imperiului Otoman. Printre cele mai importante confruntări s-au numărat Asediul Plevnei, luptele de la Grivița și operațiunile militare desfășurate pe linia Dunării. Implicarea armatei române a avut un mare rol în desfășurarea campaniei militare și a arătat cât de puternică este capacitatea statului român de a-și apăra independența prin organizare proprie și forță militară. Victoria din război a fost urmată de recunoașterea internațională a independenței României în cadrul Congresului de la Berlin din 1878. Prin Tratatul de la Berlin, marile puteri europene au recunoscut oficial România ca stat independent și suveran, consfințind, deci, pe plan internațional, procesul început prin proclamarea independenței și susținut ulterior pe câmpul de luptă. Ceremonie militară organizată în București de Ziua Independenței Ceremonia militară organizată la București cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României, a Zilei Victoriei în Europa și a Zilei Europei/Zilei Uniunii Europene va avea loc duminică, 10 mai, începând cu ora 10.00, la Monumentul Eroilor Patriei, amplasat în fața Universității Naționale de Apărare „Carol I”. Astfel de activități vor fi organizate, în colaborare cu autoritățile locale, și în municipiile reședință de județ, dar și în alte localități din țară unde sunt amplasate monumente dedicate acestor evenimente istorice

Un bucovinean a dat lovitura cu o afacere cu sparanghel

Mulți români care vin în contact direct cu piața muncii din Occident se întorc în țară cu o anumită filosofie de business, pe care ajung să o implementeze cu succes. Un astfel de exemplu este un bucovinean care a trudit ani buni la fermele din Germania, iar apoi și-a creat propria plantație de sparanghel, cultură considerată încă de nișă în România. Iată povestea unei afaceri inedite în Bucovina, regiunea cunoscută mai ales pentru patrimoniul cultural și turistic și gastronomia tradițională.  Sparanghelul este considerat o legumă premium în multe țări europene, fiind apreciat pentru conținutul ridicat de vitamine, fibre și antioxidanți. În România, însă, consumul este modest. Totuși, în ultimii ani, interesul pentru planta considerată aristocratică a început să crească. O familie de români care lucrează de 16 ani în Germania, în diferite ferme de sparanghel, a decis să se lanseze în propria afacere în Bucovina. După 4 ani de muncă, cultura sa a ajuns deja la 3,5 hectare. Momentan, investiția nu a fost recuperată, însă Ionuț Câmpanu și familia lui sunt convinși că acest lucru va veni la un moment dat. Prima recoltă din acest an a venit mai târziu decât anul trecut din cauza frigului. În prezent, recoltarea se face de pe două hectare, iar familia speră ca în următorii ani afacerea să devină profitabilă și să le permită întoarcerea definitivă în România. S-a inspirat din „hrana regilor” și a pus-o pe mesele românilor Sparanghelul este cunoscut drept „hrana regilor”, faimă câștigată la curțile aristocratice europene, când era considerat o trufanda. Sparanghelul a devenit celebru în Franța, în vremea regelui Ludovic al XIV-lea. Regele Soare iubea atât de mult sparanghelul încât a vrut construirea unor sere speciale la Versailles pentru a putea fi servit aproape tot timpul anului. Grădinarul regal, Jean-Baptiste de La Quintinie, este cel care a perfecționat metodele de cultivare. De atunci, sparanghelul a rămas direct asociat cu gastronomia sofisticată. Un bucovinean are o afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro O plantă de lux care implică multă muncă O particularitate a acestei plante regale e aceea că, după plantare, fermierii trebuie să aștepte aproximativ 2–3 ani până la prima recoltă. În toată această perioadă, planta trebuie îngrijită constant, fără să aducă încă venituri. În plus, sezonul de recoltare este foarte scurt, circa 6 – 8 săptămâni pe an. Mai trebuie spus că sparanghelul se culege manual, fir cu fir, de obicei dimineața devreme, atunci când tulpinile sunt fragede și își păstrează perfect calitatea.  „Am început cu 4 rânduri de 200 de metri. Acum am ajuns la 3 hectare și jumătate” Inspirată de această plantă specială și de faima ei gastronomică, o familie de români originară din zona Bucovinei a dezvoltat una dintre puținele afaceri locale bazate pe cultivarea sparanghelului. Experiența acumulată timp de 16 ani în Germania, unde au lucrat în firme specializate în producția de sparanghel, i-a inspirat pe români să investească în propria plantație acasă. Bucovinenii nutresc speranța că, în timp, afacerea va deveni profitabilă și le va permite să revină definitiv în țară. Afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro ”De 4 ani avem cultura. Acum lucrăm în Germania tot, la sparanghel. De 16 ani, eu și soția lucrăm în Germania la firme de sparanghel și asta ne-a influențat să alegem să facem o astfel de investiție”, a declarat Ionuț Câmpanu, proprietarul culturii din Vadul Moldovei, pentru G4food.ro. Spectaculoasa cultură de sparanghel din inima Bucovinei Familia Câmpanu a început cultura cu sparanghel în urmă cu 4 ani. Astfel, au plantat 4 rânduri de sparanghel de aproximativ 200 de metri. Ulterior au plantat un hectar, iar astăzi exploatația a ajuns la o suprafață semnificativă, de 3,5 hectare. ”Am început cu 4 rânduri de 200 de metri. După aceea am pus un hectar. Acum am ajuns la 3 hectare și jumătate de culturi de sparanghel. (…) Până anul ăsta, recoltam de pe un hectar. Momentan, recoltăm de pe două hectare. Restul, mai lăsăm un an. De la anul, o să începem să recoltăm de pe 3 hectare jumătate”, explică proprietarul plantației pentru sursa citată. Sparanghel made in Bucovina. Foto: G4food.ro O cultură foarte scumpă. Numai materialul săditor pentru un hectar costă 15.000 de euro Însă, investiția este una foarte costisitoare, deocamdată nefiind recuperată. Numai materialul săditor pentru un hectar costă aproximativ 15.000 de euro. La care se adaugă costurile de întreținere, lucrările agricole sau forța de muncă. ”Cultura este foarte costisitoare. Doar plantele pentru un hectar ajung la vreo 15.000 de euro. Momentan, nu am reușit să ne amortizăm cheltuielile. Sper, nu știu, poate în 2-3 ani să spunem, că acoperim ce am investit”, mai spune bucovineanul. Mai trebuie spus că sparanghelul este o plantă foarte sensibilă la temperatură, dezvoltarea lăstarilor depinzând mult de încălzirea solului. Cum 2026 a venit cu o iarnă severă și o primăvară rece, recolta a întârziat. ”Nu a fost o recoltă mai bogată, ci la fel ca anul trecut, doar că a fost mult mai întârziată față de anul trecut. Totul din cauza frigului. De acum o să culegem în fiecare zi până pe la jumătatea lunii iunie”, a declarat Ionuț Câmpanu, proprietarul plantației, pentru sursa citată. O legătură de 500 grame costă 20 lei Din fericire, are parte de mare ajutor de la tatăl său. În perioada aceasta este cel care se ocupă de recoltat. Ionuț Câmpanu cultivă două soiuri de sparanghel verde: unul cu o nuanță mai deschisă și aspect comercial foarte decorativ, iar celălalt cu o culoare verde mai închisă, apreciat pentru faptul că crește mai drept, fiind mai potrivit pentru comercializare. Bucovineanul care are o afacere de succes cu sparanghel. Foto: G4food.ro Familia vinde în prezent producția în piețele din Suceava, băcănii și mici magazine din județele Suceava și Neamț. Până acum, cererea avută i-a încurajat să continue extinderea culturii. ”Vindeam în piață, avem băcănii, unde ducem tot în zona Sucevei. Mai ducem în Neamț, la Român. Distribuim aproape zilnic în Fălticeni”, mai spune proprietarul culturii. Deși costurile de întreținere și de recoltare au crescut, producătorul a decis să mențină prețul de anul trecut: 20

Ilie Bolojan, în vizită la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Tg.Mureș / Mesajul premierului interimar

UPDATE Mesajul lui Ilie Bolojan Premierul interimar, Ilie Bolojan, a transmis sâmbătă un mesaj pe pagina sa de Facebook despre deplasarea sa la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș. El a anunțat că lucrările la noul Centru Chirurgical Cardiovascular al Institutului Inimii au depășit 80% și că proiectul trebuie finalizat până la sfârșitul lunii august pentru ca finanțarea europeană să nu fie pierdută. Investiția este una dintre cele mai importante din sistemul medical românesc, iar autoritățile încearcă să accelereze lucrările și plățile pentru respectarea termenelor, a spus Bolojan. „Astăzi am fost la Târgu Mureș, la Institutul Inimii, un centru de excelență al medicinei din România, unde se realizează una dintre cele mai importante investiții din sănătate din țară. Pentru a ne asigura finanțarea europeană, trebuie să terminăm lucrările până la sfârșitul lunii august. Cu toată mobilizarea constructorilor, nu va fi o sarcină ușoară”, a transmis Ilie Bolojan pe Facebook. Premierul interimar a precizat că, în urma discuțiilor purtate la fața locului, au fost stabilite măsuri pentru reducerea întârzierilor în derularea plăților și pentru acoperirea costurilor suplimentare care nu sunt eligibile prin finanțarea europeană. „Am stabilit că vom reduce întârzierile în derularea plăților. De asemenea, va trebui să alocăm fonduri pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile: contribuția de 5% a Institutului, TVA-ul și ajustările în valoare de peste 15 milioane de euro”, a explicat acesta. Știrea inițială Premierul Ilie Bolojan a vizitat sâmbătă Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș – Institutul Inimii – unde va fi construită o nouă clădire de spital pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave, adulți și copii, au transmis reprezentanții Guvernului. Potrivit sursei menționate „prim-ministrul a discutat cu managementul Institutului despre stadiul derulării proiectului și a asigurat că nu vor fi probleme din perspectiva efectuării plății lucrărilor.” Investiția în valoare de peste 770 de milioane de lei, din care aproape 500 de milioane de lei provin din finanțare PNRR, are stadiu fizic de realizare de aproximativ 80% și va fi finalizată la finalul lunii august 2026. Noua clădire de spital va avea 214 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților și 5 paturi pentru spitalizare de zi, săli noi de operație, precum și pentru investigații și tratament. Contractul de finanțare a fost semnat pe 17 martie 2023, iar lucrările au avansat în ritm susținut, potrivit graficului asumat de constructor. „Obiectivul proiectului este edificarea unei noi clădiri de spital pentru relocarea totală și gruparea secțiilor, structurilor și compartimentelor întregului Institut într-o nouă clădire, eficientă din punct de vedere funcțional și constructiv, conform standardelor și cerințelor actuale administrative, medicale și de calitate, facilitând abordarea integrată a serviciilor de sănătate”, a precizat Guvernul.

Femeia internată într-un spital din Alicante din cauza suspiciunii de hantavirus a ieșit negativă la testul PCR. Ce urmează

Femeia în vârstă în 32 de ani, internată într-un spital din Alicante, Spania, din cauza suspiciunii de hantavirus, care s-a aflat în același avion cu femeia decedată la Johannesburg (Africa de Sud), a ieșit negativă la testul PCR efectuat de Centrul Național de Microbiologie. Acest lucru a fost confirmat pentru El Economista de surse din cadrul Ministerului Sănătății din Spania. În continuare, „în conformitate cu protocolul stabilit”, ea va fi supusă unui al doilea test PCR în următoarele 24 de ore. În cazul în care acest test iese pozitiv, ea ar urma să fie transferată la Spitalul Gómez Ulla din Madrid. Femeia din Spania prezintă simptome respiratorii ușoare, iar vineri, secretarul de stat pentru sănătate din Spania, Javier Padilla, a precizat că aceasta stătea cu două rânduri în spatele pasagerului infectat în timpul zborului. Contactul dintre cei doi a fost scurt, pasagerul aflându-se la bord pentru o perioadă limitată, conform Reuters. Între timp, autoritățile regionale din Valencia urmăresc persoanele cu care femeia a intrat în contact în ultimele zile.

Manifestație pro-UE în centrul Capitalei de Ziua Europei, cu tema Un singur drum Europa. Mesajul lui Tudor Chirilă

UPDATE 20:00 Câteva sute de persoane se află, la această oră, în Piața Victoriei. Participanții la manifestație scandează „Europa, Europa!”. UPDATE 19:30 Manifestanții au ajuns la Piața Victoriei. UPDATE 19:05 Peste 100 de persoane s-au adunat până la această oră în fața Teatrului Național București, la marșul pentru Europa, iar numărul participanților este în creștere. Jandarmeria a restricționat o parte din bulevardul „Nicolae Bălcescu”, iar manifestanții s-au mutat pe carosabil în pregătirea deplasării. Mulțimea a pornit deja în marș, urmând să ajungă, în cele din urmă, în Piața Victoriei. UPDATE 18:33 La manifestație participă și ministra de Externe Oana Țoiu, alături de europarlamentarul Dan Barna și de Cristian Seidler. UPDATE 18:31 La această oră, manifestanții au început să sosească în zona Teatrului Național, unde organizatorii împart baloane cu steagul Uniunii Europene, legate cu banderole tricolore. La fața locului s-au adunat deja câteva zeci de persoane. Între orele 19:30 și 20:30 aceștia vor merge pe traseul: Bulevardul Nicolae Bălcescu; Bulevardul Magheru; Piața Romană; Bulevardul Lascăr Catargiu; Piața Victoriei. Știrea inițială O manifestație cu tema „Un singur drum – Europa” are loc în această seară în centrul Capitalei, organizată cu ocazia Zilei Europei. La eveniment și-a anunțat participarea și artistul Tudor Chirilă. Organizatorii evenimentului au transmis pe Facebook că „Uniunea Europeană este vocea noastră – o voce a libertății, a drepturilor egale și a unei societăți în care fiecare individ are șansa de a trăi cu demnitate”. Aceștia au mai declarat că „statul de drept rămâne o necesitate fundamentală”. În mesajele publice, organizatorii au făcut precizări despre importanței valorilor democratice, afirmând că „fără adevăr, fără respectarea legii, fără o justiție independentă și fără investiții în educație, cercetare și cultură, nu poate exista un viitor democratic. Apartenența la Europa este cea mai sigură garanție a transparenței și a dreptății. Acum este momentul să susținem vocea comună a Europei – împotriva slăbiciunilor interne și a amenințărilor externe, împotriva injustiției, a minciunii, a corupției și dezbinării!”. Evenimentul cu aceeași temă a inclus o mobilizare foarte mare și în anii precedenți, inclusiv la marșul pro-UE din 2025, organizat înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale dintre Nicușor Dan și George Simion. Participanții se vor aduna în Piața Universității începând cu ora 17:00, de unde vor porni în marș spre Piața Victoriei la ora 19:30. Jandarmeria Capitalei a anunțat că va asigura ordinea publică și protecția participanților pe durata evenimentului. De asemenea, manifestația a fost avizată de Comisia de Avizare a Cererilor de Organizare a Adunărilor Publice din cadrul Primăriei Municipiului București, cu următorul program: între 17:30 – 18:00, adunarea participanților în Piața Universității, zona Pieței 21 Decembrie 1989 și trotuarul din fața Teatrului Național București între 18:00 – 19:30, adunare publică și alocuțiuni între 19:30 – 20:30, marș pe traseul Piața Universității – Bd. Nicolae Bălcescu – Bd. Gheorghe Magheru – Piața Romană – Bd. Lascăr Catargiu – Piața Victoriei între 20:30 – 22:30, adunare în Piața Victoriei între 22:30 – 23:00, plecarea participanților Autoritățile române au precizat că, în funcție de numărul participanților, traficul din zona Pieței Victoriei ar putea fi restricționat. La eveniment participă și artistul Tudor Chirilă, care a transmis pe Facebook că „cei care vor sǎ se bucure de faptul cǎ aparținem de UE o pot face azi de la 17 în Piața Universitǎții. Cicǎ algoritmii nu prea ajutǎ evenimentul sǎ se distribuie aşa cǎ las linkul în comentarii. Se va porni în marş cätre Piața Victoriiei”. „PS. Euroscepticii se pot bucura astǎzi de marşul dictatorului Putin, de la Moscova, i-a dat voie Zelenski sǎ-l facǎ. Celebreazǎ victoria URSS în al doilea rãzboi mondial, dar nu reuşesc sǎ celebreze victoria asupra Ucrainiei, stat pe care Rusia l-a invadat în 2022. PS2. Sǎ ciocnim un pǎhǎrel pentru Románia în Europa. PS 3. Pe 10 mai Carol 1 a promulgat prin lege independența României, dar declarația s-a consemnat cu o zi înainte în Parlament. O coincidențǎ frumoasǎ”, a mai transmis Tudor Chirilă. Jandarmeria Română a transmis și recomandarea ca șoferii să evite zona centrală pe durata desfășurării manifestației.

Ilie Bolojan în vizită la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Tg.Mureș

Premierul Ilie Bolojan a vizitat sâmbătă Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș – Institutul Inimii – unde va fi construită o nouă clădire de spital pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave, adulți și copii, au transmis reprezentanții Guvernului. Potrivit sursei menționate „prim-ministrul a discutat cu managementul Institutului despre stadiul derulării proiectului și a asigurat că nu vor fi probleme din perspectiva efectuării plății lucrărilor.” Investiția în valoare de peste 770 de milioane de lei, din care aproape 500 de milioane de lei provin din finanțare PNRR, are stadiu fizic de realizare de aproximativ 80% și va fi finalizată la finalul lunii august 2026. Noua clădire de spital va avea 214 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților și 5 paturi pentru spitalizare de zi, săli noi de operație, precum și pentru investigații și tratament. Contractul de finanțare a fost semnat pe 17 martie 2023, iar lucrările au avansat în ritm susținut, potrivit graficului asumat de constructor. „Obiectivul proiectului este edificarea unei noi clădiri de spital pentru relocarea totală și gruparea secțiilor, structurilor și compartimentelor întregului Institut într-o nouă clădire, eficientă din punct de vedere funcțional și constructiv, conform standardelor și cerințelor actuale administrative, medicale și de calitate, facilitând abordarea integrată a serviciilor de sănătate”, a precizat Guvernul.

Unde este cea mai sigură și cea mai poluată apă de la robinet din Europa. România, printre ultimele locuri în UE

În același timp, state precum Finlanda, Olanda sau Elveția au obținut scoruri maxime pentru siguranța apei și sistemele de sanitație. Conform Environmental Performance Index, România a obținut un scor de 56 de puncte privind protecția populației față de apa nesigură și problemele de sanitație. Doar Moldova, Georgia, Albania, Letonia și Lituania au avut rezultate comparabile sau mai slabe în Europa. La polul opus, Finlanda, Islanda, Olanda, Norvegia, Elveția și Marea Britanie au primit scorul maxim de 100 de puncte. Experții spun că diferențele sunt influențate de investițiile în infrastructură, tratarea apei și gradul de poluare a apelor subterane, mai scrie Euronews. Poluarea apelor subterane rămâne o problemă majoră Agenția Europeană de Mediu avertizează că peste 20% din apele subterane din UE sunt într-o stare chimică slabă. Printre substanțele identificate se numără mercurul, cadmiul, pesticidele și așa-numitele „forever chemicals” (PFAS), compuși extrem de rezistenți care persistă în mediu ani la rând. În Luxemburg, 79% dintre corpurile de apă subterană analizate nu au atins standardele europene de calitate în 2025. Probleme importante au fost raportate și în Cehia, Belgia și Germania. Fertilizatorii și pesticidele cresc costurile pentru apă potabilă Nitrații proveniți din agricultură reprezintă una dintre cele mai mari surse de contaminare. Comisia Europeană estimează că tratarea nitraților din apă ajunge să coste Uniunea Europeană până la 320 de miliarde de euro anual. Limita europeană este de 50 mg de nitrați pe litru, însă această valoare a fost depășită în 14% dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane din Europa. Autoritățile europene au introdus din 2022 o listă specială de monitorizare pentru compuși considerați disruptori endocrini, precum beta-estradiolul și nonilfenolul. Aceste substanțe pot afecta sistemul hormonal și sunt tot mai frecvent detectate în sursele de apă. Potrivit Water Atlas, acidul trifluoroacetic (TFA), asociat pesticidelor moderne, a fost identificat în 94% dintre probele de apă de la robinet analizate în 11 state UE. În plus, cercetătorii au detectat PFAS în aproximativ 23.000 de locații din Europa. Apa subterană, resursă esențială pentru Europa Apa subterană furnizează aproximativ 65% din apa potabilă din Uniunea Europeană și aproape un sfert din necesarul pentru irigații agricole. Specialiștii avertizează că presiunea asupra acestei resurse crește constant, pe fondul poluării industriale, agriculturii intensive și schimbărilor climatice. „Ideea că râurile și lacurile se pot curăța singure s-a dovedit a fi o iluzie”, au transmis autorii Water Atlas.

Peste 70% dintre români vor unirea cu Moldova, dar o treime nu crede că se va realiza vreodată

Dacă mâine s-ar organiza un referendum pentru unirea României cu Republica Moldova, 7 din 10 români ar vota „DA”, arată dateșe sondajului de opinie „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” realizat în cadrul proiectului „Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”. Totuși, mai bine de o treime dintre români nu cred că acest deziderat se va realiza vreodată. Remus Ștefureac: „Existența unui realism pronunțat” Remus Ștefureac, director INSCOP Research, declară că „tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric”. „Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”, mai afirmă Remus Ștefureac. Referendum pentru unirea cu Republica Moldova Dacă mâine s-ar realiza un referendum pentru unirea cu Republica Moldova, 71,9% dintre români spun că ar vota „DA”, în timp ce 21,4% susțin că ar vota „NU”. Doar 2,1% nu sunt hotărâți, 3,2% nu ar merge la vot, iar 1,4% nu știu sau nu răspund. În privința orizontului de timp acordat unirii, 8,4% dintre români consideră că se va realiza în următorii 3 ani, 13,3% – în următorii 5 ani, iar 29,3% – în următorii 10 ani sau mai mult. Pe de altă parte, 34,7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. 13,7% nu știu, iar 0,6% nu răspund. Bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare cred în procente mai ridicate decât media că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult. Femeile, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat sunt de părere într-o proporție mai mare decât restul populației că unirea dintre Republica Moldova și România nu se va realiza niciodată. În același sondaj, 67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părere contrarie. 6,1% nu știu sau nu răspund. Moldoveni sau români În privința identității locuitorilor din Republica Moldova, 70,6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25,5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3,9% nu știu sau nu răspund. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR: „Când AUR va ajunge la putere, reunirea României cu Republica Moldova va fi pe masă” Maia Sandu afirmă că în Republica Moldova nu există sprijin majoritar pentru unirea cu România: „Mergem strict după decizia cetățenilor” Tăriceanu, supărat pe autoritățile din Republica Moldova: ”Fug ca dracu de tămâie de Unirea cu România”

Cinema Marconi, monument Art Deco din București, intră în restaurare cu echipa care a refăcut Notre-Dame de Paris

Una dintre cele mai valoroase clădiri Art Deco din București intră în restaurare cu o echipă franceză de excepție, potrivit cinemamarconi.ro. ARCEN a anunțat lansarea oficială a campaniei pentru salvarea Cinema Marconi – o bijuterie arhitecturală din 1930, situată pe Calea Griviței – și deschiderea platformei cinemamarconi.ro, prin care proiectul poate fi susținut de publicul larg și de mediul de afaceri. Un proiect cu nași uriași Proiectul se desfășoară în parteneriat cu o echipă franceză coordonată de arhitectul Fabien Drubigny, care a participat în ultimul deceniu la unele dintre cele mai importante șantiere de patrimoniu din Europa: restaurarea catedralei Notre-Dame de Paris, a picturilor din Palatul Versailles și a Panthéonului. Firma Aurige a contribuit la reconstrucția săgeții Notre-Dame, ridicată din nou în iarna 2024–2025, iar Atelier Roland Nonnotte își trage genealogia direct din restauratorii plafoanelor de la Versailles din secolul al XVIII-lea. „… fără să mai îndrăznim că poate fi salvată” Bugetul estimat pentru restaurare depășește 10–12 milioane de euro, iar redeschiderea este prevăzută pentru 2030–2031, la centenarul clădirii. „Acum un an, treceam pe lângă această ruină fără să mai îndrăznim să credem că poate fi salvată. Astăzi, împreună cu echipa care a refăcut Notre-Dame și Panthéonul, intrăm în linie dreaptă”, a declarat Edmond Niculușcă, fondatorul ARCEN și coordonatorul proiectului. În viziunea echipei, Cinema Marconi nu va redeveni doar un cinematograf. Proiectul prevede trei săli de cinema, un centru de arte vizuale pentru tineri, spații pentru cursuri, expoziții și dezbateri, dar și restaurant, bar, club și o cafenea cu librărie. „Bucureștiul are cea mai mare densitate de arhitectură Art Deco din Europa” Modelul de inspirație este Le CENTQUATRE din Paris – fostul antrepozit municipal transformat într-un centru cultural care primește 600.000 de vizitatori pe an. O atenție specială va fi acordată copiilor și adolescenților din cartier, cărora, după cum notează inițiatorii proiectului, „de zeci de ani nu li s-a mai oferit nimic”. Miza este, în ochii organizatorilor, una care depășește granițele Bucureștiului. „Bucureștiul are cea mai mare densitate de arhitectură Art Deco din Europa. Ce am moștenit aici aparține și Europei”, a subliniat Niculușcă. Campania de strângere de fonduri este deschisă atât persoanelor fizice – care pot redirecționa 3,5% din impozitul pe venit prin Formularul 230, fără niciun cost – cât și companiilor, care pot redirecționa până la 20% din impozitul pe profit printr-un contract de sponsorizare. Mai multe detalii sunt disponibile pe cinemamarconi.ro.

Primele didactice, în cursă contracronometru. Pîslaru: Avem banii, ne lipsește doar avizul de la Consiliul Legislativ pentru a adopta OUG

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a vorbit detalii luni seara, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, despre actul normativ care stabileşte acordarea primei de carieră didactică din fonduri europene. Acesta a precizat că Executivul este pregătit să adopte ordonanța de urgență privind acordarea primelor didactice, însă lipsește avizul Consiliului Legislativ. Pîslaru a adăugat faptul că Guvernul ar putea adopta chiar marți dimineață, într-o ședință extraordinară de Guvern, ordonanța de urgență care permite acordarea primelor didactice de 1.500 de lei, dacă va primi la timp avizul Consiliului Legislativ. „Vă rog să îmi permiteți să-mi exprim speranța că până mâine dimineața la ora 8.30 […] Consiliul Legislativ ne va da avizarea necesară și care nu a fost dată astăzi, ca să putem adopta acest proiect”, a declarat oficialul. Potrivit lui Pîslaru, proiectul este pregătit de mai mult timp și vizează modificarea Ordonanței 58 pentru a permite utilizarea fondurilor europene în acest scop. „Avem modificare de program, avem banii puși la o parte, avem tot ce ne trebuie ca să putem da profesorilor cei 1.500 de lei. Ce ne lipsește în acest moment este avizul Consiliului Legislativ”, a explicat Pîslaru. Ministrul a precizat că solicitarea de aviz a fost transmisă luni după-amiază, după obținerea avizului Consiliului Economic și Social (CES). Pîslaru a adăugat că o situație similară există și în cazul unei alte ordonanțe de urgență considerate jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are toate avizele necesare, cu excepția celui de la Consiliul Legislativ. „Are toate avizele în afară de Consiliul Legislativ. Sperăm în înțelepciunea și sprijinul colegilor […] să ne poată acorda aceste două avize până mâine dimineața la 8:30”, a conchis ministrul.