Dieta de slăbit pe bază de carne la grătar și legume nu funcționează? Un nutriționist are soluția care accelerează procesul de slăbire
Nutriționista Mihaela Bilic a explicat, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, ce putem face atunci când un regim proteic clasic, bazat pe carne și legume, nu mai aduce rezultatele dorite. Specialista spune că introducerea peștelui în dietă poate fi soluția care „deblochează metabolismul” și accelerează procesul de slăbire. „Ce facem când nu mai slăbim cu carne și legume? Mâncăm pește! Rețeta de slăbit care funcționează pentru toată lumea este regimul proteic! Eliminăm carbohidrații din dietă, reducem aportul de grăsimi și mâncăm multe proteine cu legume”, a scris Mihaela Bilic, pe FB. Ea a subliniat faptul că proteinele sunt esențiale pentru sațietate și pentru controlul apetitului. „Proteinele dau sațietate, reduc pofta de mâncare, accelerează metabolismul și nu pot fi transformate în depozite de grăsime. Și când spunem proteine, spunem carne, pește și ouă”, a explicat nutriționista. În opinia specialistei, atunci când carnea la grătar nu mai are efectul dorit, peștele devine alimentul-cheie deoarece elimină inflamația din organism și intensifică arderile. „Pentru cei care vor să scape de kilogramele în plus, peștele este soluția acolo unde carnea la grătar nu mai dă rezultate. La același număr de calorii consumate, combinația de proteine și grăsimi din pește deblochează metabolismul, elimină inflamația din organism și intensifica arderile- deci slăbim cu pește mai bine/repede decât cu carne”, a concluzionat Mihaela Bilic.
Ploile torențiale îi bagă în ședință pe prefecți și șefii ISU. Cantitățile de precipitații se pot dubla în perioada următoare
Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă anunță că videoconferința a avut loc vineri. „În această după-amiază, la sediul MAI, din dispoziția Vicepremierului, Ministrul Afacerilor Interne, domnul Cătălin Predoiu, Secretarul de Stat, Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, domnul dr. Raed Arafat, împreună cu Subsecretarul de Stat, domnul Adrian Petcu și cu Directorul Administrației Naționale de Meteorologie, doamna Elena Mateescu, au susținut o videoconferință cu Instituțiile Prefectului și inspectoratele județene pentru situații de urgență de la nivel național”, a transmis DSU pe Facebook. Potrivit sursei menționate „videoconferința a fost organizată în contextul posibilelor efecte meteorologice care pot apărea în perioada următoare, caracterizate prin dublarea cantităților de precipitații.” În cadrul întâlnirii, au fost transmise „indicații structurilor operative, astfel încât personalul să fie pregătit pentru gestionarea rapidă a eventualelor situații de urgență, iar tehnica de intervenție să fie menținută în stare optimă de operativitate”. MAI, DSU si IGSU monitorizează permanent evoluția situației meteorologice, pentru a interveni prompt în sprijinul populației, dacă situația o va impune, scrie la finalul mesajului.
Ce a pățit un șofer din București, după ce nu a acordat prioritate pe trecerea de pietoni unei femei și copilului ei. Poate învață să fie mai atenți
Un șofer a fost sancționat dur, după ce nu a acordat prioritate unei femei și copilului ei care doreau să traverseze o trecere de pietoni, în București. Pentru că a văzut că șoferul nu a avut nicio intenție să oprească, pentru a o lăsa să traverseze cu cel mic, femeia a luat decizia de a face o sesizare către poliție. Întreaga situație a fost povestită, ulterior, pe platforma Reddit. Utilizatoarea și-a expus experiența pe care a avut-o odată ce a efectuat o sesizare către poliție. Pentru că nu a fost lăsată să traverseze trecerea de pietoni, fiind alături de copilul ei, l-a reclamat pe conducătorul auto prin platforma pusă la dispoziție de Poliția Română. „Acum o săptămână eram împreună cu copilul, angajați în traversare. Văd că vine un bizon lansat, se uită la noi, ne vede și trece efectiv prin fața noastră. Niciun gând să oprească. În mod normal m-aș enerva (…) și aș trece peste. Dar pentru că eram cu copilul, am decis să fac pentru prima dată în viața mea sesizare la poliție”, a relatat persoana în cauză, pe platforma Reddit. A rămas fără permis și a primit amendă Persoana în cauză a relatat faptul că timpul de completare a datelor a fost unul scurt, fiind notate informații legate de numărul de înmatriculare al mașinii, precum și locul și ora. După o săptămână, a primit soluționarea. Șoferul care nu a acordat prioritate a rămas fără permisul auto pentru 60 de zile. În plus, a fost amendat. Sesizarea a depus-o la https://politiaromana.ro/ro/petitii-online. „Două minute maxim mi-a luat să completez. Am trecut numărul mașinii, locul și ora la care s-a întâmplat. Azi am primit răspuns că cererea a fost soluționată. În urma analizării camerelor din zonă, i s-a reținut permisul pentru 60 de zile și amendă. Nu a fost necesar să vin să dau declarații, să fiu chemat în calitate de martor sau alte bătăi de cap. Agentul a soluționat tot doar în urma petiției mele și a constatării în baza camerelor din zonă. În România anual au loc sute de accidente grave din cauza neacordării de prioritate pe trecere, multe soldate cu decese. E drept, multe sunt și din indisciplina pietonilor, care nu se asigură și «mor cu dreptatea în brațe», practic ce s-ar fi întâmplat și acum dacă nu m-aș fi oprit să îl las să treacă. Dar data viitoare când pățiți și voi ceva de genul, faceți sesizare. Sunt șanse mari să fie camere și să se soluționeze. Poate așa se învață mulți să fie mai atenți în trafic și să fie evitate tragedii”, a mai notat femeia. Autorul recomandă: Semaforul cu săgeată verde și semaforul pietonal: cine are prioritate și când greșesc șoferii. Cum procedăm ca șoferi sau pietoni Reguli stricte pentru șoferi. Cum sunt sancționați cei care întorc și merg înapoi în intersecții sau pe autostradă Greșeala care atrage o amendă de 1.600 lei pentru toți stăpânii de câini. Un botoșănean a fost sancționat pe loc REGULA banală din Codul Rutier 2025 care aduce amenzi uriașe și chiar reținerea certificatului de înmatriculare, dacă este încălcată Sursă foto: Mediafax / Marian Ilie
Refuzul Japoniei de a legaliza căsătoriile între persoane de același sex, considerat constituțional
Curtea Supremă din Tokio a precizat că, în conformitate cu legea, căsătoria este o „uniune între un bărbat și o femeie”, în cadrul unei hotărâri care a infirmat verdictul anterior dat de o instanță inferioară în 2024, potrivit Associated Press. Judecătorul Ayumi Higashi a precizat că definiția legală a familiei ca unitate formată dintr-un cuplu și copiii lor este rațională și că excluderea căsătoriei între persoane de același sex este valabilă. Instanța a respins, de asemenea, cererile de despăgubiri în valoare de 1 milion de yeni (6.400 de dolari) formulate de opt persoane aparținând minorităților sexuale care solicitau drepturi egale pentru căsătorie. Reclamanții, care fac parte din rândul persoanelor LBGTQ+ și avocații acestora au declarat că decizia este injustă. Ei sunt hotărâți să continue la Curtea Supremă lupta. După soluționarea celor șase cazuri de către instanțele superioare, Curtea Supremă din Tokio va gestiona apelurile formulate și va lua o decizie. Japonia este singurul membru al G7 care nu recunoaște căsătoria între persoanele de același sex. De asemenea, nu oferă niciun fel de protecție juridică cuplurilor LGBTQ+. Deși persoanele de același sex din Japonia se confruntă cu discriminare în școli sau la locul de muncă, sprijinul public pentru legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex, dar și sprijinul din partea mediului de business a crescut în ultimii ani, arată sursa citată.
Cum au repetat primarii Capitalei aceleași promisiuni de 35 de ani. Naumovici: Dacă te uiți pe campanii pare că nu s-a făcut nimic în București
Trei decenii și jumătate de campanii electorale au lăsat în urmă aceleași teme recurente: infrastructura, apa caldă, trafic și promisiuni de modernizare. 1992 – Primul duel electoral: Crin Halaicu vs. Cazimir Ionescu Prima competiție electorală post-decembristă i-a adus față în față pe Crin Halaicu, candidatul Convenției Democrate Române, și Cazimir Ionescu, reprezentant al FSN. Ionescu vorbea despre „redarea primăriei oamenilor” și admitea că nu poate schimba orașul peste noapte. Halaicu promitea rezolvarea alimentării cu apă și repararea țevilor RADET. Victoria CDR a avut efecte politice majore. „A conturat ceea ce va deveni sistemul politic românesc”, analizează Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA. Sursă foto – Mediafax Foto 1996 – Victor Ciorbea îl învinge pe Ilie Năstase La alegerile din ’96, Victor Ciorbea câștigă în fața lui Ilie Năstase, candidatul PDSR, promițând un program pe 200 de zile care nu a fost respectat. Năstase venea cu discursul: „Bucureștiul nu poate fi îmbunătățit sau cârpit”. 1998 – Viorel Lis vs. Sorin Oprescu După plecarea lui Ciorbea la Guvern, în 1997, Viorel Lis devine primar interimar și câștigă alegerile din 1998. Este momentul în care Sorin Oprescu intră pentru prima dată în competiție, construindu-și imaginea „medicului salvator” și susținând ideea unei administrații depolitizate. Lis a răspuns cu promisiuni sociale, printre care menținerea gratuităților pentru pensionari. Sursă foto – Mediafax Foto 2000 – Intrarea în scenă a lui Traian Băsescu În 2000, Traian Băsescu intră în cursa pentru Primăria Capitalei cu un discurs tranșant: gropi reparate în trei ani, ordine în haosul urban. În contrast, Sorin Oprescu mizează pe experiența sa administrativă. „Acele confruntări Băsescu vs. Sorin Oprescu chiar au rămas cumva… a fost prima mare dramă politică pe care am văzut-o sub ochii noștri”, afirmă Remus Ștefureac, directorul INSCOP. Publicitarul Bogdan Naumovici amintește umorul acelor campanii: „Unele sloganuri, de-a lungul vremii, cred că au cucerit și au rămas așa in memorie. La Băsescu, mai ales când a candidat împotriva lui Oprescu, rețin mai degrabă glumițele alea: Eu la municipiu, el la municipal. Se făceau tot felul de joculețe, glumințe care cred că la vremea respectivă au funcționat”, spune acesta. Sursa – Ziarul Libertatea din 2000 Mandatul lui Băsescu a fost marcat de conflicte cu Consiliul General. În 2004 câștigă un al doilea mandat, învingându-l pe Mircea Geoană. „Fără alegerea lui la București, probabil Băsescu nu ar fi ajuns niciodată președinte”, afirmă politologul Cristian Pîrvulescu. 2005 – Adriean Videanu vs. Marian Vanghelie După plecarea lui Băsescu la Cotroceni, Adriean Videanu câștigă alegerile din 2005 prezentând proiecte ample: un aeroport în sudul orașului, refacerea centrului istoric, fluidizarea traficului. Marian Vanghelie își construiește campania pe teme sociale – școli bune, canalizare, curățenie, transport. Sursa – Ziarul Libertatea din 2005 2008 – 2012: Epoca Sorin Oprescu În 2008, Sorin Oprescu câștigă Primăria ca independent. Promite autostrada suspendată și rezolvarea problemei câinilor maidanezi. Contracandidatul său, Vasile Blaga, răspunde cu sloganul „Soluții, nu discuții”. Oprescu câștigă și în 2012, în fața lui Silviu Prigoană, dar nu finalizează mandatul, fiind arestat în 2015 pentru luare de mită. Sursă foto – Mediafax Foto 2016 – 2025: Gabriela Firea și ascensiunea lui Nicușor Dan În 2016, Gabriela Firea devine prima femeie primar general a Bucureștiului, cu promisiuni de modernizare a transportului public. Mandatul ei este marcat de conflicte cu Nicușor Dan, pe atunci deputat și lider civic. În 2020, Nicușor Dan câștigă primăria, într-o campanie axată pe trafic, poluare și infrastructură. Se reîntâlnește cu Firea în cursa din 2024, iar un an mai târziu demisionează pentru a deveni președintele României, devenind al doilea primar general care ajunge la Cotroceni. „Alegerile din București și-au pus puternic amprenta asupra scenei politice naționale”, spune Remus Ștefureac. Promisiuni repetate, aceleași probleme Bogdan Naumovici observă că, deși scena politică s-a schimbat, discursul electoral a rămas aproape identic: „ Tot timpul se vorbește despre vom construi, vom face, vom repara. De 30 de ani aceleași probleme”. Sursă foto – Mediafax Foto O altă tendință pe care acesta o remarcă este evitarea siglelor de partid pe afișele electorale. „Înainte puneau mare – cheia, Convenția Democrată, săgeata și așa mai departe. Erau cât se poate de mari siglele pentru că oamenii probabil votau politic, din simpatie politică pentru un partid sau altul. Acum toată lumea vrea să se dea de candidatul antisistem”, spune Naumovici. Ce fel de primar îi trebuie Capitalei? Pe 7 decembrie, bucureștenii se întorc la urne. Un sondaj realizat de Avangarde arată că 68% dintre locuitorii Capitalei sunt nemulțumiți de starea orașului, în timp ce doar 30% se declară mulțumiți de nivelul curățeniei, infrastructurii și transportului. Publicitarul Bogdan Naumovici consideră că Bucureștiul are nevoie de un primar capabil să negocieze și să colaboreze cu toate instituțiile orașului. „Îți trebuie niște oameni care să facă treabă la București, nu să se certe”, spune acesta. Sursă foto – Mediafax Foto Remus Ștefureac, pe de altă parte, consideră că este important ca primarul să fie prezent în comunitate. „Dacă primarul nu împinge lucrurile, nu e prezent în comunitate să discute cu cetățenii, să împinga administrația, lucrurile vor funcționa mai greu”, afirmă directorul INSCOP. Decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA subliniază că Bucureștiul are nevoie de un primar cu o viziune coerentă și capabil să lucreze împreună cu primarii de sector pentru un proiect real de dezvoltare a orașului. „În programele primarilor nu văd discuții serioase despre marile probleme. O adevărată viziune edilitară ar trebui să asigure nu doar confortul transportului, ci și confortul vieții in Bucuresti”, concluzionează Pîrvulescu.
O criză tăcută: Infecțiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa

Un raport comun al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și al biroului european al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a fost publicat joi. Datele arată că infecțiile cu HIV sunt adesea recunoscute și tratate prea târziu în Europa, 54% dintre diagnosticele din 2024 fiind puse prea târziu pentru un tratament optim, scrie DPA. De asemenea, raportul mai arată că aproximativ 48 % dintre persoanele din UE infectate cu HIV au primit un diagnostic tardiv în 2024, ceea ce a întârziat accesul la tratament și a favorizat, astfel, transmiterea ascunsă a virusului, potrivit Euractiv. Hans Kluge, șeful OMS pentru Europa, a avertizat că numărul crescând de persoane care trăiesc cu HIV nediagnosticat reprezintă „o criză tăcută”, în contextul în care cercetarea în domeniul noilor instrumente de diagnosticare și tratament a stagnat în UE. În prezent, UE nu este pe cale să îndeplinească obiectivele ONU privind HIV, care impun ca 95% dintre persoanele care trăiesc cu virusul să fie diagnosticate, tratate și să aibă o încărcătură virală suprimată până în 2030. Agențiile de sănătate afirmă că strategiile actuale de testare HIV trebuie „reconsiderate” inclusiv prin oferirea mai multor opțiuni pentru testarea la domiciliu. Accesul întârziat la îngrijiri medicale poate duce la rezultate mai slabe pentru pacienți Conform Euronews, numărul infecțiilor raportate a scăzut în Europa în ultimul deceniu. Totuși, raportul subliniază faptul că cifrele mai mici pot fi direct legate de întârzierile în diagnosticare. Țările cu cele mai mari procente de diagnostice tardive au fost Bosnia și Herțegovina (80,6%), Macedonia de Nord (74,5%), Croația (68,3 %) și Suedia (66,7%). La polul opus, Finlanda și Cipru au înregistrat cele mai mici proporții de diagnostice tardive, respectiv 27% și 41%.
O criză tăcută: Infecțiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa

Un raport comun al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și al biroului european al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a fost publicat joi. Datele arată că infecțiile cu HIV sunt adesea recunoscute și tratate prea târziu în Europa, 54% dintre diagnosticele din 2024 fiind puse prea târziu pentru un tratament optim, scrie DPA. De asemenea, raportul mai arată că aproximativ 48 % dintre persoanele din UE infectate cu HIV au primit un diagnostic tardiv în 2024, ceea ce a întârziat accesul la tratament și a favorizat, astfel, transmiterea ascunsă a virusului, potrivit Euractiv. Hans Kluge, șeful OMS pentru Europa, a avertizat că numărul crescând de persoane care trăiesc cu HIV nediagnosticat reprezintă „o criză tăcută”, în contextul în care cercetarea în domeniul noilor instrumente de diagnosticare și tratament a stagnat în UE. În prezent, UE nu este pe cale să îndeplinească obiectivele ONU privind HIV, care impun ca 95% dintre persoanele care trăiesc cu virusul să fie diagnosticate, tratate și să aibă o încărcătură virală suprimată până în 2030. Agențiile de sănătate afirmă că strategiile actuale de testare HIV trebuie „reconsiderate” inclusiv prin oferirea mai multor opțiuni pentru testarea la domiciliu. Accesul întârziat la îngrijiri medicale poate duce la rezultate mai slabe pentru pacienți Conform Euronews, numărul infecțiilor raportate a scăzut în Europa în ultimul deceniu. Totuși, raportul subliniază faptul că cifrele mai mici pot fi direct legate de întârzierile în diagnosticare. Țările cu cele mai mari procente de diagnostice tardive au fost Bosnia și Herțegovina (80,6%), Macedonia de Nord (74,5%), Croația (68,3 %) și Suedia (66,7%). La polul opus, Finlanda și Cipru au înregistrat cele mai mici proporții de diagnostice tardive, respectiv 27% și 41%.
Rusia se deconectează. Moscova și mai multe de regiuni au rămas fără comunicații și internet

Joi, utilizatorii din Moscova au raportat lipsa atât a comunicațiilor mobile, cât și a internetului la domiciliu, potrivit Dialog. O situație similară a apărut în regiunile Belgorod, Bryansk și Rostov, precum și în Vladimir și Volgograd. Funcționează doar unele servicii considerate importante, dar și acelea au sincope, mai relatează sursa menționată. Locuitorii anunță că există oportunități de a primi notificări despre bombardamente și atacuri cu drone, deoarece toate canalele regionale de avertizare funcționează prin Telegram. Probleme au apărut și în transportul public: validatoarele de bilete conectate prin internetul mobil nu au funcționat. Internetul mobil a fost oprit în regiunea Belgorod chiar din seara zilei de 26 noiembrie. Guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov, a confirmat deconectarea parțială a internetului mobil, spunând că autoritățile regionale nu știu cine a luat decizia de a-l bloca. Potrivit acestuia, oprirea „crește securitatea”, dar în același timp „perturbă o parte din activități”, inclusiv sistemul de alertă și alte „elemente de protecție”. Deconectarea rețelelor, o măsură de securitate Locuitorii din regiunea Rostov s-au plâns și ei de întreruperile din rețele. Aceasta nu este prima oprire masivă a rețelelor din luna noiembrie. Anterior, dar și la criza de joi, au funcționat sistemele aprobate de autoritățile centrale. În unele regiuni, autoritățile au spus că măsurile reprezintă „lupta împotriva amenințării dronelor”. Aceasta s-a amplificat după operațiunea ucraineană „Web”, când dronele de atac au lovit avioanele strategice ale Federației Ruse. Măsura are și alte dezavantaje. Experții au explicat faptul că internetul mobil este doar una dintre modalitățile de a controla dronele. Totuși, dronele pot naviga și atunci când internetul mobil este oprit, dar își pierd din acuratețe putând lovi alte ținte. Întreruperea comunicării crește probabilitatea apariției unei deviații a rutei dronei: fără corecție, drona se poate deplasa la kilometri distanță de țintă și poate lovi o zonă rezidențială. În plus, întreruperile complică activitatea forțelor de securitate rusești. Fără sisteme de comunicații lor le este dificil să își coordoneze acțiunile, iar sistemele de apărare aeriană funcționează „orbește”.
Coreea de Nord introduce limba rusă ca disciplină obligatorie în școli

Coreea de Nord a decis includerea limbii ruse ca disciplină obligatorie pentru elevii de la clasa a patra. Este o schimbare prin care limba rusă va căpăta mai multă importanță în sistemul lor educațional. La o reuniune a comisiei interguvernamentale de la Moscova, Alexander Kozlov, copreședinte al comisiei dintre Federația Rusă și Coreea de Nord, a anunțat că aproximativ 600 de nord coreeni studiază în prezent limba rusă. Potrivit afirmațiilor sale, aceasta se află între cele trei limbi cel mai des alese în țară. În Rusia, în jur de 3.000 de elevi și 300 de studenți urmează cursuri de limbă coreeană, a spus el. Kozlov a mai precizat că anul trecut, 96 de cetățeni nord coreeni au fost primiți la universități rusești, inclusiv la MGIMO, instituția recunoscută pentru formarea diplomaților. Totodată, alți 29 de nord coreeni au fost acceptați anul acesta la programe de geologie. Oficialul rus a mai declarat că cele două state dezvoltă cooperare educațională în domenii precum bancar, energetic, medical și geologie. Rusia, de asemenea, construiește un centru în Coreea de Nord, un centru care va oferi cursuri în limba rusă la Universitatea Normală Kim Chol Ju. Relațiile dintre Rusia și Coreea de Nord au devenit mai puternice după invazia Ucrainei din 2022. Coreea de Nord a furnizat arme Rusiei și a trimis trupe pentru sprijin pe linia frontului, precum și pentru operațiuni de deminare în regiunea Kursk, ocupată temporar de forțele ucrainene. Două grupuri importante de criminalitate cibernetică asociate celor două state, Gamaredon din Rusia și colectivul Lazarus din Coreea de Nord, au fost observate în timp ce își puneau resursele la comun. În august anul acesta, un număr mare de turiști ruși a ajuns în stațiunile nord coreene, după ce companiile aeriene din Rusia au introdus zboruri directe către Phenian.
Președintele CNAS: 2025 este anul în care încrederea în vaccinuri revine puternic!

Președintele CNAS a transmis printr-un comunicat de presă că românii aleg din nou prevenția prin vaccinare. Astfel datele CNAS confirmă o mobilizare în creștere: „2025 este anul în care încrederea în vaccinuri revine puternic!”, spune Horațiu Moldovan. O analiză comparativă a consumului de vaccinuri eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, pe bază de rețetă, la nivelul primelor nouă luni ale anilor 2024 și 2025, evidențiază tendințe clare de creștere a interesului românilor pentru imunizare, se arată în comunicat. „124.820 doze de vaccin HPV1 au fost administrate în acest an, până în luna septembrie. Este o schimbare pozitivă față de 83.824 cu un an în urmă. O creștere de aproape 49% care arată o schimbare de atitudine și decizii mature pentru sănătatea generațiilor viitoare; 2.695 persoane au primit vaccinul meningococic în 2025, față de 1.218 persoane în 2024. O creștere de 121%; 26.779 persoane au fost imunizate cu vaccinul pneumococic în 2025, față de 21.100 în 2024. O creștere de 27%; 1.806 doze de vaccin hepatitic B administrate în 2025, comparativ cu 1.007 în 2024. O creștere de 80%”, a transmis șeful CNAS. Potrivit oficialului, pentru vaccinurile administrate în primele nouă luni ale acestui an, CNAS a plătit peste 111,1 milioane lei. Din aceștia 87 milioane lei au acoperit costurile pentru vaccinurile care asigură protecția împotriva infecției cu HPV. Decizii bazate pe informații corecte „Toate aceste date reprezintă dovezi clare că, în ciuda zgomotului și a valurilor de dezinformare pe teme medicale, oamenii înțeleg că o comunitate sănătoasă începe cu decizii bazate pe informații corecte. Atunci când tot mai mulți părinți solicită vaccinul HPV pentru copiii lor, când tot mai multe persoane active sau cu afecțiuni cronice aleg să se vaccineze, nu doar că putem vorbi despre o populație mai sănătoasă pe termen mediu și lung, ci și despre un sistem de sănătate care își poate gestiona resursele mai chibzuit, eliberat de povara și presiunea plăților suplimentare generate de bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Îmi doresc ca, împreună cu Ministerul Sănătății, să reușim să extindem serviciile de prevenție și în ceea ce privește vaccinarea, iar acest lucru e posibil odată cu premisele pe care le-am creat pentru sprijinirea medicilor de familie și creșterea plății acestora pentru consultațiile de prevenție”, a declarat Horațiu Moldovan. În calitate de medic, el susține că vaccinarea trebuie făcută în cabinetul medical. „Este singurul profesionist care poate evalua istoricul medical, riscurile, nevoile reale ale fiecărui pacient. El poate face examinarea medicală corectă înaintea administrării vaccinului, precum și supravegherea reacțiilor care pot apărea post-vaccinare. Pentru a consolida creșterea cererii pentru vaccinuri avem nevoie de decizii pragmatice, care să-i apropie pe pacienți de sistemul sanitar și să vindece relația dintre comunitate și profesioniștii din sănătate – o relație care, în ultimii ani cel puțin, a avut de înfruntat provocări imense”, a transmis șeful CNAS.