Tabel orașe | Câți locuitori vor avea marile orașe din România în anul 2050, 2100, 2500 și în 3000
V-ați gândit vreodată câți locuitori vor avea marile orașe din România în anul 2050, 2100, 2500 și în 3000? Pentru astfel de calcule au fost utilizate ca bază populațiile oficiale, în urma recensământului efectuat în anul 2021. Mai jos, în articol, se găsește un tabel cu 15 orașe din țară. A fost utilizată o rată anuală constantă (r) diferită după dinamica recentă a fiecărui oraș. În acest sens, vor fi trei tipuri de orașe: Orașe dinamice / universitare / cu creștere relativă; Orașe cu trend uşor stabil / uşor negativ; Orașe cu declin observabil în ultimii ani. Pentru astfel de calcule s-a aplicat formula demografică: P(t) = P(0) * (1 + r)^(t − 2021). P(0) = populația actuală Constatări a) orașe dinamice / universitare / cu creştere relativă (Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Oradea, Brașov, Sibiu): +0.20% pe an (r = +0.002) b) orașe cu trend uşor stabil / uşor negativ: −0.10% pe an (r = −0.001) c) orașe cu declin observabil în ultimii ani: −0.20% pe an (r = −0.002) Cluj-Napoca Populație 2025 (recensământ 2021): 286.598 de cetățeni; Populație 2050: 303.695 de cetățeni; Populație 2100: 335.601 cetățeni; Populație 2500: 746.297 de cetățeni; Populație 3000: 2.026.621 de cetățeni. Iași Populație 2025 (recensământ 2021): 271.692 de cetățeni; Populație 2050: 287.899 de cetățeni; Populație 2100: 318.146 de cetățeni; Populație 2500: 707.482 de cetățeni; Populație 3000: 1.921.216 cetățeni. Constanța Populație 2025 (recensământ 2021): 263.688 de cetățeni; Populație 2050: 256.147 de cetățeni; Populație 2100: 243.649 de cetățeni; Populație 2500: 163.290 de cetățeni; Populație 3000: 99.016 cetățeni. Timișoara Populație 2025 (recensământ 250.849 de cetățeni; Populație 2050: 265.813 cetățeni; Populație 2100: 293.740 de cetățeni; Populație 2500: 653.207 cetățeni; Populație 3000: 1.773.829 de cetățeni. Brașov Populație 2025 (recensământ 2021): 237.589 de cetățeni; Populație 2050: 251.762 de cetățeni; Populație 2100: 278.212 cetățeni; Populație 2500: 618.678 de cetățeni; Populație 3000: 1.680.064 de cetățeni. Câți locuitori vor avea marile orașe din România în anul 2050, 2100, 2500 și în 3000 Orașele în care populația va scădea până în anul 3000, potrivit calculelor: Craiova: 32.982 de cetățeni; Galați: 30.687 de cetățeni; Ploiești: 67.793 de cetățeni; Brăila: 21.790 de cetățeni; Arad: 54.477 de cetățeni; Pitești: 53.049 de cetățeni; Bacău: 51.101 cetățeni. Ce se întâmplă în București? În cazul orașului București, trendul ar părea să fie în declin. De la peste 1.7 milioane de locuitori (în urma recensământului din 2021), calculele conduc către o reducere semnificativă a populației până în anul 3000. Populație 2025 (recensământ 2021): 1.716.961 de cetățeni: Populație 2050: 1.667.860 de cetățeni; Populație 2100: 1.586.478 de cetățeni; Populație 2500: 1.063.235 de cetățeni; Populație 3000: 644.723 de cetățeni. Autorul recomandă: Tabel chirii | TOP 15: Orașele din România cu cele mai mici chirii pe final de 2025. Unde e cel mai ieftin + cel mai scump Care este orașul din România, mai sigur decât Zurich, Tokyo sau Praga. România bifează o performanță notabilă în acest top
Nicolae Robu internat de urgență la Terapie Intensivă. Care este starea fostului edil al Timișoarei
Conform unor surse din mediul medical, Nicolae Robu a necesitat transport de urgență cu ambulanța. El a acuzat o stare generală alterată, simptomele sale indicând o posibilă complicație cardiovasculară. La sosirea la unitatea medicală, doctorii au decis internarea sa imediată în secția specializată pentru afecțiuni coronariene, pentru a-i putea efectua investigații complete. „Evoluția pacientului este monitorizată continuu, iar medicii specialiști analizează în acest moment protocolul terapeutic ce trebuie urmat”, a confirmat o sursă din cadrul spitalului. Nicolae Robu și un istoric medical marcat de o operație pe cord din 2012 Vulnerabilitatea cardiacă a lui Nicolae Robu este cunoscută de mai mult timp. În anul 2012, în timpul campaniei electorale pentru primărie, acesta a trecut printr-o intervenție chirurgicală majoră pe cord deschis la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara. Medicii i-au implantat atunci patru bypass-uri, după ce acuzase dureri toracice intense. Acel moment a reprezentat un punct de cotitură, obligându-l să acorde o atenție sporită sănătății inimii. Afecțiunile cardiace, o problemă majoră de sănătate publică în România Cazul lui Nicolae Robu readuce în discuție o realitate statistică sumbră. Datele Ministerului Sănătății din 2024 arată că afecțiunile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România. Acestea sunt responsabile pentru aproape 60% din totalul deceselor anuale. Contextul subliniază importanța vitală a monitorizării atente a pacienților cu antecedente medicale de acest tip. Pe plan public, activitatea lui Nicolae Robu a fost însoțită de controverse. La finalul anului 2024, Tribunalul Timiș l-a achitat, alături de alți foști funcționari, în dosarul legat de restituirea unor imobile în baza Legii 112/1995. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Procesul, care s-a întins pe o perioadă de patru ani și a avut peste 50 de termene, a fost unul dintre cele mai complexe dosare de abuz în serviciu din administrația publică locală. În 2020, la momentul trimiterii în judecată, DNA estimase un prejudiciu de peste 42,7 milioane de lei.
Ce pensie lunară vei încasa în anul 2030, după indexarea lor, în funcție de cele actuale, de 2.500, 3.500 sau 5.000 de lei
Ați luat vreodată în considerare cât ar putea să se mărească pensia actuală în 2030, după indexare? A fost efectuat un calcul în care sunt luate în considerare pensiile încasate la momentul actual, de 2.500, 3.500 sau 5.000 de lei. La baza calculului se află și proiecții viitoare, pe o perioadă de 5 ani, arată CANCAN. În toamna anului trecut, a intrat în vigoare reforma pensiilor, ceea ce a adus, odată cu ea, o schimbare a modului de calcul al veniturilor din sistemul public de pensii. Așa cum arată și CNPP, mecanimul a fost simplificat, seniorii și viitorii pensionari având posibilitatea să își estimeze singuri pensia. Dacă sunt luate în considerare anumite proiecții pentru următorii cinci ani, atunci pensiile cetățenilor pot cunoaște o creștere semnificativă. Ce pensie ar putea fi încasată în 2030 Mecanismul actual este: Numărul total de puncte × Valoarea Punctului de Referință (VPR). Valoarea punctului de referință este de 81 de lei. „Începând cu data de 1 septembrie 2024, punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv”, precizează CNPP. CNPP mai precizează cum se calculează punctajul anual: „Se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic”. Plecând de la acest mecanism de calcul, pot fi estimate pensiile viitoare. Însă, cât ar putea ajunge pensia în 2030, dacă la momentul actual un senior încasează 2.500, 3.500 sau 5.000 de lei? Pentru calcul se iau în considerare câteva proiecții. Printre care: +8% în 2026, +4.9% în 2027, +3.8% în 2028, +3.2% în 2029 și +3.0% în 2030. În acest sens, și pensiile vor cunoaște o majorare. AFLĂ AICI CE PENSIE VEI AVEA ÎN ANUL 2030 ÎN FUNCȚIE DE PENSIA ACTUALĂ: 2.500, 3.500 SAU 5.000 LEI.
Motivul pentru care firmele turcești care lucrează la Magistrala 6 de metrou au fost amendate de Primăria Capitalei
Primăria Capitalei a transmis că asocierea de firme turcești care lucrează la Magistrala 6 de metrou, secțiunea Sud, la Piața Presei, a fost amendată din cauza noroiului adus de camioane din șantier pe stradă. Care a fost sancțiunea PMB. „În urma verificărilor efectuate la șantierul aferent magistralei 6 de metrou din Piața Presei Libere, antreprenorul lucrărilor de construcții a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 5.000 lei pentru nerespectarea prevederilor HCGMB 122/2010! Totodată, i s-a dispus curățarea domeniului public aferent șantierului! Antreprenorul general a susținut ca va interveni cu o cisternă cu apă și perii pentru a spăla domeniul public și nu vor mai ieși autovehicule până la punerea în funcțiune a rampei de spălare!”, a transmis Primăria Capitalei. Lucrările la Magistrala 6, executate de o asociere de trei firme turcești Pe Secțiunea Sud, tronsonul 1 Mai – Tokyo, procentul total de realizare a structurii de rezistență, la 31 octombrie 2025, era de 52%, potrivit ultimei monitorizări realizate de Metrorex, notează Clubferoviar. La interstația Gara Băneasa – Piața Montreal au fost excavați 3.300 metri cubi și au fost betonați 209 metri cubi. Procent de realizare structură de rezistență: 60%. La viitoarea stație de metrou Piața Montreal (acolo unde au fost problemele ce au atras amenda PMB), au fost excavați 15.500 metri cubi și s-au betonat 2.570 metri cubi. Procent de realizare structură de rezistență: 66%. La viitoarea stație Expoziției s-au executat toți cei 222 piloți pentru Accesul A, 608 piloți plastici, s-au excavat cca 44.000 metri cubi și s-au betonat cca 7.900 metri cubi. Procent de realizare structură de rezistență: 68%. Pe 8 martie 2022, Metrorex a semnat cu asocierea Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret A.S. – Makyol Insaat Sanayi Turizm ve Ticaret A.S. contractul pentru săparea tunelurilor la prima secțiune, cea dintre actuala stație 1 Mai de pe Magistrala 4 și Tokyo (Băneasa Shopping City).
Trump, criticat în comentariile unei postări virale ale Ambasadei SUA la București după prezentarea planului de pace pentru Ucraina
O postare recentă a Ambasadei SUA la București a stârnit un val de reacții critice la adresa președintelui american Donald Trump, după ce acesta a prezentat noul său plan de pace pentru Ucraina. Reprezentanții ambasadei au publicat pe Facebook o imagine oficială cu Trump în frac, însoțită de mesajele „Leadershipul american pe scena mondială” și „Vrem să ne ajutăm aliații, vrem să ne remodelăm adversarii”. Postarea a devenit rapid virală, generând peste 3.600 de reacții și peste 2.000 de comentarii la momentul redactării știrii, mulți utilizatori acuzându-l pe Trump că tratează Ucraina ca pe un adversar și că exercită presiuni pentru acceptarea unui plan considerat favorabil Rusiei. Printre comentariile cele mai apreciate s-au numărat critici dure la adresa administrației americane: de la comparații cu URSS și acuzații de „înjunghiere a aliaților pe la spate”, până la remarci despre „cultul personalității”. Unii utilizatori au acuzat Washingtonul că negociază „pe la spatele Europei”, în timp ce alții au pus sub semnul întrebării „leadershipul american”, susținând că SUA nu mai oferă direcție într-un moment critic pentru securitatea regională. Printre comentariile virale se numără replici precum: „USA, nici nu știi cât de URSS ai început să fii!”, „America lui Trump este o rușine și un pericol pentru UE”, „Când un clovn intră într-un palat, palatul devine circ” și „Următoarea postare o veți face în limba rusă?”. Postarea continuă să fie intens distribuită, reflectând tensiunile crescute din spațiul public legate de poziția SUA în războiul din Ucraina.
Ce înseamnă temporar în Olanda / Un angajat în Olanda a lucrat cu contract temporar timp de 13 ani, iar acum instanța spune că asta e un abuz
Unele companii olandeze au nevoie să li se explice pe litere ce înseamnă „temporar”, pentru că au demonstrat că sunt incapabile să înțeleagă că „temporar” înseamnă ceva care durează o anumită perioadă de timp, nu tot timpul. A ieșit, de curând, la suprafață, în toată presa olandeză, cazul unei persoane angajate „temporar” timp de 13 ani și toată țara a luat foc! Curtea Supremă de Justiție, forul cel mai înalt de acest fel din Olanda, spune că „un astfel de contract de muncă temporară pe termen lung poate constitui un abuz al contractului de muncă temporară”. Angajatul a fost, în mod evident, victima unui abuz la locul de muncă Asta înseamnă, mai pe înțelesul companiei olandeze, că nu poți să angajezi pe cineva „temporar” timp de 13 ani. Persoana respectivă a început lucrul pe 2 iulie 2009 cu un contract „temporar” de muncă și a lucrat în producție la Upfield, Rotterdam. În 2022, Upfield a încetat producția și a elaborat un plan social, însă acest plan nu a fost aplicat și angajaților cu contracte temporare, astfel că angajatul s-a adresat instanței, căreia i-a cerut să decidă că are un contract de muncă pe perioadă nedeterminată și că are dreptul să fie inclus în contractul colectiv de muncă al Upfield și, de asemenea, să i se aplice și lui planul social întocmit. Interesant este că Tribunalul Districtual din Rotterdam și Curtea de Apel din Haga nu au fost de acord cu el. Cu toate acestea, Curtea Supremă a anulat deciziile celor două instanțe, iar cazul trebuie, acum, să fie reexaminat. UE trebuie să se asigure că „temporar” e chiar „temporar” Având în vedere Directiva Europeană privind munca prin agent de muncă temporară și hotărârile Curții Europene de Justiție, statele membre ale UE trebuie să se asigure că munca temporară este cu adevărat temporară. Nu contează dacă avem de-a face cu o misiune continuă sau cu o serie de misiuni consecutive, ceea ce este „temporar” trebuie să rămână temporar și nu să se permanentizeze. Curtea Supremă spune că, dacă angajarea unui lucrător temporar durează mai mult decât ceea ce „poate fi considerat în mod rezonabil temporar”, avem de-a face cu un abuz al angajatorului. Angajatul „temporar” – un deschizător de drumuri Cazul lucrătorul angajat „temporar” permanent ar putea avea consecințe și pentru alte persoane angajate „temporar” pe perioade lungi de timp. Lidera Federației Sindicatelor Olandeze spune că „este regretabil că, din cauza sesizării către o altă instanță, încă nu există claritate cu privire la ce este și ce nu este angajarea temporară”, așa cum se întâmplă în Germania. Acolo, un lucrător temporar poate lucra la același angajator maximum optsprezece luni, dar sindicalista olandeză pledează pentru o perioadă încă și mai scurtă.
Două foste capitale comuniste, două direcții diferite. În timp ce Varșovia înflorește și devine un oraș al viitorului, Bucureștiul este blocat în timp, murdar, aglomerat și condamnat la subdezvoltare. Iar în plină campanie electorală, ca ni
Daniel Băluță e în duel cu Ciprian Ciucu. Care se luptă cu Cătălin Drulă. Care se contrează cu Ana Ciceală. Și pe toți îi pune la zid Anca Alexandrescu. Se vorbește doar despre „puterea absolută”, „oamenii sistemului”, „pericol extremist”. Mai sunt aproape 2 săptămâni până la alegerile la Primăria Generală și nu se pomenește în spațiul public despre niciun proiect remarcabil pentru București. Într-o altă capitală a fostului bloc comunist, viitorul vine în viteză. Varșovia dă mai mult de 1 miliard de euro pentru transportul public. Problema aglomerației este prioritatea cetățenilor din toată lumea civilizată. Zohran Mamdani a câștigat alegerile pentru New York cu promisiunea că va decongestiona metropola. Pe când bucureștenilor nu le-au mai rămas nici măcar promisiunile… București, în top 10 al celor mai aglomerate metropole din lume În 2023, producătorul de sisteme GPS Tomtom, clasa Bucureștiul condus de Nicușor Dan pe locul 8 în topul celor mai aglomerate orașe din lume. Fostul primar le câștigase votul bucureștenilor cu promisiuni „gogonate” de fluidizare a traficului, precum trenurile metropolitane sau semafoarele inteligente „ca la New York.” Chiar dacă nu a realizat nimic, măcar a promis. Însă în campania aflată în desfășurare, nici măcar promisiuni nu se mai fac. Primăria Capitalei dă peste 50% din bugetul anual pentru cheltuielile de funcționare și salarii Bugetul Bucureștiului pentru 2025 a fost de 11 miliarde lei, mai mare cu aproximativ 269 milioane de lei față de bugetul din anul precedent. Totuși, din bugetul total, cheltuielile pentru personal și de funcționare au reprezentat 7,14 miliarde de lei (65%), în timp ce 2,35 miliarde de lei (21%) au fost destinați investițiilor. Din banii alocați pentru investițiile din capitala României, o parte semnificativă a mers către reabilitarea unor bulevarde, construcția de parcaje subterane pentru Piața Constituției și Sala Palatului și modernizarea depoului Titan. Pentru una din componentele cele mai importante ale unei capitale europene, transportul public, bugetul total alocat a fost de 1,2 miliarde de lei, pentru extinderea rețelei Metrorex, și 380 de milioane de euro din fonduri europene pentru STB. Primarul interimar, Stelian Bujduveanu, spunea în luna iulie că prin intermediul acestor proiecte „rezolvăm lucruri concrete: mijloace de transport noi, infrastructură modernizată şi legături mai bune între cartiere. Pe bani europeni.” Bugetul alocat Societății de Transport București (STB) a fost de 1,9 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde au venit ca subvenții de la Primăria Capitalei, dar cheltuielile cu personalul au depășit 1,17 miliarde de lei. Directorul general al STB, Daniel Istrate, avea la începutul anului un salariu lunar de 12.000 de euro, în timp ce membrii Consiliului de Administrație ai STB primeau aproximativ 3.000 de euro pentru fiecare ședință. Salariul directorului STB a crescut in doar doi ani de patru ori, de la 3.000 la 12.000 de euro. Măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan au făcut însă ordine și la STB. Astfel, salariul directorului general a scăzut cu 8.000 de euro în timp ce indemnizațiile membrilor CA de la STB au scăzut și ele cu 20%, de la 3.000 de euro la 2.350 de euro. În ultimii ani, transportul public din București a fost dotat cu 100 de tramvaie moderne Astra Imperio Metropolitan, 100 de autobuze full electrice ZTE și 100 de troileibuze Solaris. Nu toate au și ajuns în traficul bucureștean. Cel puțin 40 dintre autobuzele elecrice nu au circulat niciodată pe șosele din Capitală, unde încă fac legea vechile autobuze Euro 3. În plus, în luna februarie a acestui an, STB avea datorii către partenerii comerciali de peste 13 milioane de euro. Primăria Varșoviei alocă peste 1 miliard de euro pentru transport În Varșovia, lucrurile stau cu totul diferit. Cheltuielile primăriei vor depăși pentru prima dată în istorie 30 de miliarde de zloți (7,09 mld. euro), iar capitala Poloniei va acorda cea mai mare parte din buget pentru educație, aproximativ 10 miliarde de zloți (2,365 mld. euro). Locul următor în clasamentul investițiilor va fi ocupat de transport și telecomunicații pentru care vor fi acordate 6 miliarde de zloți (1,419 mld. euro), de 5 ori mai mulți decât alocă Primăria Bucureștiului pentru STB. Restul de bani vor merge către modernizarea sau reconstrucția unor clădiri emblematice ale orașului și pentru companiile municipale. Spre deosebire de Primăria București care cheltuie pentru funcționarea administrației publice 1,428 miliarde de euro, Primăria Varșoviei cheltuie mai puțin de jumătate cu aparatul administrativ, respectiv, 591,24 mil. euro. Capitala poloneză este unul dintre liderii europeni când vine vorba de numărul de autobuze cu emisii zero și are obiectiv ca, până în 2027, jumătate din cele 1.500 de autobuze care circulă pe șoselele orașului să fie cu emisii reduse sau zero. Recent, Primăria Varșoviei a semnat un contract pentru 79 de autobuze electrice cu livrarea planificată până la sfârșitul anului, iar din bugetul pentru 2026 mai există un plan care are în vedere achiziția a încă 120 de autobuze full-electrice noi. Una dintre preocupările principale ale Primăriei din Wroclaw este transportul în comun Nu doar capitala Poloniei are perspective mari când vine vorba de investițiile locale. Primăria orașului Wroclaw își propune un buget record de 9,4 miliarde de zloți (2,223 mld. euro) pentru 2026. Asemenea Varșoviei, cheltuielile pentru educație vor consuma cea mai mare parte din buget, peste 3,5 miliarde de zloți (827 mil. euro). Însă, următoarea componentă prioritară pentru oraș o constituie transportul și conectivitatea, pentru care au fost planificate investiții de 1,72 miliarde de zloți (400 mil. euro), adică aproximativ 18% din toate cheltuielile orașului. Restul investițiilor se vor face pentru construirea unei noi rute de tramvai și reconstrucția unei intersecții importante. De asemenea, orașul va aloca 10% din buget pentru managementul municipal și protecția mediului, iar 8% va merge către asistența socială, politicile sociale și activitățile destinate familiilor. Budapesta vrea să reducă emisiile cu 8.000 de tone/an până în 2027 La Budapesta a început cursa către electrificare a transportului public, iar noile autobuze electrice de la BYD au început deja să fie testate pe drumurile capitalei, urmând să intre în circulație la începutul lunii decembrie. Capitala Ungariei își propune să crească ponderea vehiculelor fără emisii într-un sistem
Ilie Bolojan explică ce se întâmplă cu pensiile magistraților și blocajul tăierilor din administrație
UPDATE: A început conferința de presă a premierului Ilie Bolojan. Știre inițială: Premierul Ilie Bolojan va susține astăzi, 21 noiembrie, o conferință de presă de la ora 16:00. Subiectele principale vizează reforma pensiilor magistraților și problemele legate de tăierile din instituțiile publice. Pe lângă reforma pensiilor și restructurările din administrație, șeful Guvernului va vorbi și despre investițiile din programul SAFE de apărare, conform anunțului oficial al Executivului. Potrivit unor surse politice, liderii coaliției au decis să amâne o decizie privind tăierile din administrație până după alegerile din 7 decembrie. Nu s-a ajuns la un acord între partide dacă bugetul de salarii să fie redus cu 10% sau dacă doar anumite cheltuieli să fie diminuate. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a cerut o excepție pentru militari, în timp ce Kelemen Hunor, președintele UDMR, pentru domeniul educației. În paralel cu aceste opinii, reprezentanții PSD au organizat o ședință de partid și au hotărât că nu vor susține tăieri de salarii. Pensiile magistraților, în așteptarea avizului CSM În ceea ce privește pensiile magistraților, premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu recent pe care l-a susținut la ProTV că noul proiect de lege este finalizat, iar „singura modificare substanțială” constă în creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani „nu în 10 ani, cum era în primul proiect, ci în 15 ani”. Premierul țării dorește să adopte proiectul săptămâna viitoare și a cerut Consiliului Suprem al Magistraturii să ofere avizul rapid, pentru ca reforma să fie finalizată până la termenul stabilit de Comisia Europeană, adică 28 noiembrie.
Deși româncele conduc topul mortalității cauzate de cancerul de col uterin în UE, testul HPV nu s-a inclus încă în analize și decontare
România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave situații de sănătate publică din Europa: o rată a mortalității evitabile de peste 400 de decese la 100.000 de locuitori1, una dintre cele mai scăzute rate de screening pentru cancerul de col uterin din UE – doar 6% în 2023, conform datelor OECD – și o speranță de viață sănătoasă la 60 de ani de 14,4 ani pentru femei3. În plus, prevenția rămâne subfinanțată, fiind alocat doar 1% din totalul cheltuielilor curente de sănătate.4 În acest context, recent, a avut loc Conferința „Sănătatea Femeii – Politici de Prevenție. Screening, Vaccinare și Educație”, organizată la Palatul Parlamentului în cadrul proiectului Inițiativa pentru Sănătatea Femeii – un proiect Point PA&PR, susținut de MSD și Roche, în parteneriat cu Centrul FILIA. Evenimentul a reunit parlamentari, reprezentanți ai autorităților, experți medicali, organizații profesionale și societatea civilă, având ca obiectiv consolidarea politicilor de prevenție și extinderea accesului femeilor la servicii medicale esențiale. Datele prezentate în cadrul conferinței confirmă nevoia urgentă de măsuri coerente și aplicate: În 2024 au fost vaccinate anti-HPV 161.144 de persoane. Deși acoperirea vaccinală împotriva HPV urmează o tendință ascendentă, România încă are mult de recuperat pentru a atinge țintele de vaccinare din Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (30% în 2025 și 40% în 2030) și din Planul European de Combatere a Cancerului (90% în 2030) – ținte necesare pentru atingerea obiectivului de eliminare a cancerului de col uterin (90% rata de vaccinare, 70% rată screening, 90% inițiere tratament în stadiu incipient) În 2024 au fost realizate sub 1000 de testări HPV, iar în primele 9 luni ale anului 2025 numărul a depășit 17006, ceea ce indică o creștere, dar insuficientă pentru a schimba traiectoria actuală. România are cea mai mare incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, conform datelor prezentate în materialul OMS privind eliminarea cancerului cervical până în 2030. Evenimentul reprezintă o continuare a demersurilor începute în 2023 în cadrul Inițiativei pentru Sănătatea Femeii, care a implicat peste 400 de participanți în cele 6 întâlniri regionale și a generat „Pactul pentru Sănătatea Femeii”, lansat la Parlament în octombrie 2024. La finalul conferinței, participanții au adoptat o Declarație Comună, care include recomandări privind: includerea testului HPV în lista analizelor paraclinice decontate; dezvoltarea unui mecanism național de monitorizare a serviciilor de prevenție; extinderea programelor de screening populațional; facilitarea vaccinării în farmacii pentru populația adultă; întărirea comunicării publice privind prevenția primară și secundară; colaborare interinstituțională pentru reducerea inegalităților în accesul la sănătate. Inițiativa pentru Sănătatea Femeii este un demers național lansat în 2023, care promovează accesul femeilor la servicii medicale esențiale, prevenție, educație pentru sănătate și politici publice moderne și sustenabile. Până în prezent, inițiativa a implicat peste 400 de profesioniști, decidenți și reprezentanți ai societății civile din întreaga țară.
Ministrul Sănătății anunță ce medicamente pentru epilepsia severă la copii au fost introduse pe lista tratamentelor compensate și gratuite
Modificările au fost decise în ședința de Guvern de joi. 41 de molecule noi au fost adăugate pe lista medicamentelor compensate și gratuite. Printre acestea, sunt două medicamente folosite pentru tratarea epilepsiei severe la copii. În epilepsia severă, diferența dintre o zi bună și una imposibilă poate fi dată de un singur lucru: controlul crizelor. Pentru copiii care trăiesc cu forme rezistente la tratament, fiecare criză înseamnă risc, teamă și limitări pe care nicio familie nu ar trebui să le trăiască. (…) Este unul dintre cele mai importante pachete de extindere din ultimii ani — iar în această listă mare se află două tratamente medicamentoase esențiale pentru epilepsia severă: fenfluraminum și cannabidiolum”, a explicat ministrul Sănătății pe Facebook. El a mai spus că terapiile menționate sunt destinate „copiilor care nu răspund la schemele clasice de tratament și care, până acum, erau obligați să caute soluții în afara țării sau în afara posibilităților sistemului public.” „Am văzut direct ce poate însemna accesul la un tratament eficient. Povestea unui copil care avea multe crize pe zi, iar astăzi are doar două pe săptămână, spune tot. Un copil care merge din nou la școală, stă în bancă, își vede colegii și își recapătă viața, pas cu pas. Pentru el și pentru familia lui, asta înseamnă speranță în forma ei cea mai concretă”, a adăugat Alexandru Rogobete. Noi terapii moderne în România Ministrul Sănătății a anunțat că ar putea fi făcute și alte modificări ale listei medicamentelor gratuite și compensate. „Nu există soluții minune. Dar există decizii corecte, luate la timp, care schimbă parcursul unei boli și aduc viața mai aproape de normal pentru pacienți. Asta încerc să fac prin fiecare actualizare de listă: să transformăm un document administrativ într-o șansă reală, să aducem terapii moderne în România, să fim corecți cu oamenii care depind de ele zi de zi”, a precizat Alexandru Rogobete.