Cine este muncitorul mort în urma prăbușirii turnului din Roma. Mesajul Georgiei Meloni
Octav Stroici a fost scos în viață din dărâmături după 11 ore de la incidentul din Roma, în plină desfășurare a unei operațiuni complexe, în timp ce alți patru muncitori blocați inițial în vârful turnului au fost salvați aproape imediat. Pompierii din echipa SAF (Salvamont, Speleo și Fluvial) au lucrat toată noaptea pentru a ajunge la el, săpând cu mâinile goale. Românul a rămas conștient și a cooperat cu echipele de salvare. El lucra pentru o firmă de construcții din cartierul Prati. Muncitorul român era din Suceava Românul de 66 de ani, din Suceava, locuia la periferia Romei. Soția sa a asistat la eforturile de salvare ale pompierilor împreună cu ambasadoarea României la Roma, Gabriela Dancău. El a fost internat în stare critică, dar a murit, ulterior, la spital, iar șantierul unde s-a produs prăbușirea a fost pus sub sechestru. Eforturile de resuscitare au durat aproximativ o oră pentru a-l salva pe Stroici, muncitorul extras după 11 ore din molozul prăbușirii unei părți a turnului. Acest lucru a fost anunțat de policlinica Umberto I. Bărbatul a ajuns la camera de urgență la ora 23:05 în stop cardiac, potrivit spitalului. El a fost supus unei resuscitări cardiopulmonare, care, potrivit personalului serviciilor de urgență 118, fusese deja începută la locul prăbușirii. La sosirea la secția de urgență, echipa medicală a continuat eforturile de resuscitare timp de aproximativ o oră. În ciuda acestui fapt, activitatea cardiacă spontană nu a putut fi restabilită. „În ciuda eforturilor depuse”, a concluzionat spitalul, „decesul a fost pronunțat la ora 00:20”. „În numele meu și al guvernului, îmi exprim profunda tristețe și condoleanțe pentru moartea tragică a lui Octay Stroici, muncitorul care a fost victima prăbușirii Torre dei Conti din Roma”. Acestea sunt cuvintele scrise de prim-ministrul Giorgia Meloni pe X. „Suntem alături de familia și colegii săi în acest moment de suferință de nedescris”. „Eram afară, servind la mese, când am auzit zgomotul dărâmăturilor. Am ridicat privirea și am văzut un muncitor căzând”, a spus o chelneriță de la restaurantul din Via del Colosseo, care a asistat la prăbușirea turnului din Via Corrado Ricci, la colțul cu Via dei Fori Imperiali, potrivit Corriere della Sera. Zona este încă complet blocată de poliție. În trecut, structura afectată de prăbușire a făcut obiectul unor evacuări pentru ocuparea ilegală a clădirilor din complex. Noua prăbușire s-a produs luni, în jurul orei locale 13:00. Parchetul din Roma a deschis o anchetă pentru vătămare din neglijență, la care s-a adăugat ulterior infracțiunea de dezastru din neglijență. Procurorul Mario Dovinola a efectuat o inspecție împreună cu poliția judiciară din secția specializată în accidente de muncă. Procurorii Capitoline vor face cercetări pentru a stabili cauza prăbușirii.
Misiune complicată pentru salvarea muncitorului român prins sub dărâmăturile turnului din Roma
Pompierii încearcă luni să salveze un muncitor român prins de ore întregi sub dărâmături în urma prăbușirii parțiale a unui turn medieval din centrul Romei, lângă Colosseum. „Încercăm să-l scoatem cu viață, dar situația este complexă din cauza riscului unor alte prăbușiri”, a declarat purtătorul de cuvânt al departamentului național de pompieri, Luca Cari, pentru Reuters. Părți din Torre dei Conti, de 29 de metri s-au prăbușit luni de cel puțin două ori într-un interval de 90 de minute. Al doilea incident a avut loc în timp ce pompierii se aflau la fața locului. Muncitorul blocat a supraviețuit celei de-a doua prăbușiri, dar operațiunile de salvare „vor fi foarte lungi și dificile din cauza riscului foarte mare”, a explicat șeful poliției din Roma, Lamberto Giannini. „Situația rămâne critică. Avem colegi prezenți pentru a oferi asistență consulară și a comunica cu autoritățile italiene. Munca pompierilor este vitală în acest moment”, a declarat ministrul român de externe, Oana-Silva Țoiu, pe X. Un al doilea muncitor, tot român, a fost scos aproape imediat și spitalizat cu răni grave la cap, dar care nu-i pun viața în pericol. Alți doi muncitori au suferit răni minore și au refuzat transportul la spital.
O mare fabrică din România se închide. Peste 1000 de oameni vor rămâne fărălocdemuncă
Fabrica de componente auto Aptiv, cel mai important angajator din orașul Ineu, județul Arad, urmează să își oprească activitatea începând din luna decembrie. Potrivit autorităților locale, producția ar urma să fie relocată într-o țară din afara Uniunii Europene, iar sute de angajați vor fi afectați, preia Adevărul. Primarul orașului, Călin Abrudan, susține că închiderea fabricii vine după o perioadă în care activitatea s-a redus constant, iar costurile de operare au devenit prea mari. „Din păcate, producția de la Ineu ar urma să se mute în afara Uniunii Europene. Am înțeles că nu mai este rentabil să se păstreze hala la numărul de angajați care mai sunt, pentru că se plătește o chirie foarte mare. Aptiv era cel mai mare angajator din zona Ineu, în ultimul an a avut între 800 și 1.000 de salariați. Înțeleg că o mică parte vor mai rămâne câteva luni, pentru dezinstalarea și mutarea utilajelor”, a declarat primarul Abrudan, pentru Agerpres. Edilul spune că bugetul local va resimți efectele acestei plecări, însă primăria încearcă deja să atragă alți investitori. „Fiind cel mai mare angajator, era și cel mai mare contribuitor la bugetul local. Sperăm, totuși, să compensăm această pierdere prin venirea unor noi investitori, și avem discuții avansate în acest sens. De altfel, este deja sigur că un investitor va crea 500 de locuri de muncă peste aproximativ un an, prin deschiderea unei fabrici de componente electronice”, a adăugat Călin Abrudan. Primarul mai spune că s-au purtat discuții cu instituțiile competente pentru a ajuta muncitorii disponibilizați să fie reintegrați în alte unități din zonă. La rândul său, Alexandru Molnar, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Arad, afirmă că instituția a fost informată despre situație, dar nu a primit încă o notificare oficială privind concedierile colective. Reprezentanții fabricii Aptiv nu au oferit, deocamdată, un punct de vedere oficial. Recomandarea autorului: Bolojan a semnat un contract de cooperare cu cel mai mare fabricant de arme al Germaniei. Ce înseamnă asta pentru România
Este răceală sau gripă: Cum facem diferența? Explicațiile lui Adrian Marinescu
Tema ultimei ediții a podcastului lui Adrian Artene, „Altceva” a fost despre probabilitatea unei noi pandemii: „Vom avea o nouă pandemie? Dr. Adrian Marinescu, predicții medicale pentru următoarele șase luni”. Dr. Adrian Marinescu este Director Medical al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, cu specializare în boli infecțioase. Un „Altceva” care a răspuns multor nedumeriri, printre care și confuzia pe care o facem între răceală și gripă. Care sunt diferențele dintre cele două și ce ar trebui să facem în oricare dintre situațiile acestea: avem gripă sau răceală? Cât de banale sunt, cât de inofensive, când e cazul să ne prezentăm la Camera de Gardă și când să stăm acasă? Când suntem „ademeniți” de gripă Adrian Artene: „Am încercat să găsesc asemănările între gripă și răceală și am inventariat o serie de asemănări. Nasul care curge, nasul înfundat, respirație îngreunată, strănutat, tuse, cu sau fără expectorație, greutate la înghițire, gât inflamat, lipsa poftei de mâncare, dureri musculare, dureri de cap, stare generală proastă, o astenie. Dar, ca să facem diferența, să intrăm și pe tărâmul diferențelor și să știm dacă suntem cumva ademeniți de gripă sau de o banală răceală, cum o numim popular, am găsit următoarele. Răcelile tind să treacă mult mai repede decât gripa, dar gripa adevărată vine la pachet, spune doctor Google, în primul rând cu febră mare, cel puțin 38, cu frisoane și transpirație abundentă, dureri articulare, musculare și oculare. Exact ce spuneați dumneavoastră. Atunci, în momentul în care debutează febra și nu ne dau pace deloc frisoanele, ar trebui să ne îndreptăm către medic”? Doctorul Marinescu avertizează că intensitatea este cea care contează „Înainte de toate, cred că doctor Google a fost întrecut de ChatGPT. Apropo de treaba asta, e interesant că ChatGPT-ul răspunde diferit, în funcție de utilizator. Deci, cumva, știe să aibă grijă să devină prietenul tău. Altfel îmi răspunde mie, altfel îi răspunde altcuiva. El caută până la urmă în internet, unde găsim absolut tot. Dar asta e partea de paranteză, mă întorc la simptome. Sigur că ele pot fi prezente în toate, hai să le numesc răceli, infecții virale, gripă, doar că contează intensitatea. Și contează foarte mult când se întâmplă. Dacă sunt în plin sezon de gripă, în decembrie, în ianuarie, și știu că sunt multe cazuri, am o probabilitate mai mare (să fie gripă, n.red.). Plus că dacă starea se modifică brusc, de la o oră la alta, dacă durerile sunt intense, atunci am o mai mare probabilitate de a face gripă, de a mă gândi la gripă. Răcelile de obicei au și o intensitate mai redusă”, a spus Marinescu. Riscurile unor păcăleli „Treaba cu trecutul e un pic discutabilă, depinde de fiecare în parte. Și atenție că mai e o păcăleală, uneori, poate să nu fie ceva viral. Poate că e mai serios, poate am o pneumonie cu ceva bacterian. Adică să ne gândim la un fumător, la o persoană în vârstă. Deci cumva riscul sau ce vedeam eu în timpul pandemiei și nu numai, faptul că erau extreme. Oamenii care n-ar fi trebuit să ajungă la o cameră de gardă veneau cu drag și spor și cei care aveau urgență nu veneau decât târziu, ori nu e ok. Și vorbim foarte serios, acele persoane care au un risc major, ne gândim la un cardiac care are 80 de ani, acolo orice răceală, nu există răceală banală la cineva care are probleme deosebite. Există o infecție virală și acea persoană ar trebui să ajungă, după părerea mea, repede la Camera de Gardă, din două considerente, că poate avea o formă severă pentru infecția virală sau s-ar putea ca problema lui cardiacă, să agraveze în acel moment. Deci mare atenție, eu nu vreau să intre cineva și să se sperie, dar eu cred că ar trebui să ne cunoaștem fiecare și să știm când înseamnă un risc. Gândiți-vă că la o persoană în vârstă și cu boli cronice este precum oul de găină, adică trebuie să fim extrem de atenți”, a specificat doctorul Marinescu. Discuția integrală poate fi ascultată aici:
O universitate britanică a oprit cercetările în domeniul drepturilor omului la presiunea Chinei
Universitatea Sheffield Hallam, care găzduiește Centrul Helena Kennedy pentru Justiție Internațională (HKC), o instituție de cercetare de top axată pe drepturile omului, a ordonat uneia dintre cele mai cunoscute profesoare ale sale, Laura Murphy, să înceteze cercetările privind lanțurile de aprovizionare și munca forțată în China. Munca lui Murphy se concentrează pe uiguri, o minoritate musulmană persecutată din China, cooptați în programe de muncă forțată. Cercetările sale și ale colegilor de la HKC au fost citate pe scară largă de guvernele occidentale și de ONU și au contribuit la conturarea politicilor menite să elimine bunurile fabricate prin muncă forțată din lanțurile de aprovizionare internaționale. Guvernul chinez respinge acuzațiile de muncă forțată și afirmă că programele de lucru pentru uiguri sunt menite să combată sărăcia. În februarie, lui Murphy i s-a spus că munca sa asupra Chinei, descrisă anterior de universitate drept „revoluționară”, trebuia să se oprească. Site-ul web al Laboratorului de Muncă Forțată, mica echipă de cercetători a lui Murphy de la Hong Kong, a fost închis – deși mai multe dintre rapoarte rămân disponibile în alte părți, mai puțin vizibile, ale arhivei universității. Presiunea autorităților chineze asupra universităților britanice În octombrie, universitatea a anunțat că ridică interdicția asupra lucrărilor lui Murphy despre China și munca forțată și și-a cerut scuze. Însă oprirea de opt luni – și abandonarea cercetărilor anterioare – dezvăluie efectul descurajant pe care presiunea din partea autorităților chineze îl poate avea asupra universităților din Regatul Unit. „Prima mea reacție a fost confuzie”, a spus Murphy. Universitatea i-a spus că o combinație de probleme administrative înseamnă că nu îi mai pot sprijini munca. Însă anchete ulterioare au sugerat că universitatea „îmi schimba în mod explicit libertatea academică pentru accesul la piața studențească chineză”, a spus Murphy, ceea ce a fost „cu adevărat șocant”. Universitatea neagă că decizia s-a bazat pe interese comerciale. Instrucțiunea dată lui Murphy de a-și opri cercetarea a venit la șase luni după ce universitatea a decis să abandoneze un raport planificat privind riscul muncii forțate a uigurilor în lanțul de aprovizionare cu minerale critice și să returneze finanțarea asociată acestei cercetări către finanțatorul inițial, Global Rights Compliance (GRC), o fundație juridică non-profit cu sediul la Haga. GRC a publicat în cele din urmă studiul în iunie anul acesta. „Este o problemă faptul că Sheffield Hallam nu mai publică această cercetare”, a declarat Lara Strangways, șefa departamentului de afaceri și drepturi ale omului de la Global Rights Compliance. „Evident, atunci se vor ridica întrebări cu privire la motivul pentru care am ajuns să o publicăm.” În octombrie, după amenințările cu acțiuni în justiție din partea lui Murphy pentru încălcarea libertății sale academice, Sheffield Hallam a ridicat restricțiile. Însă Murphy a spus că a rămas „prudentă”. „În acest moment nu sunt sigur dacă universitatea este pregătită să ofere la fel de mult sprijin ca înainte”, a spus ea. Decizia de a opri cercetările lui Murphy pare să fi provenit din mai mulți factori. Oficial, universitatea a invocat două motive: îngrijorarea cu privire la siguranța personalului din China și faptul că, după ce a fost dată în judecată de o companie chineză menționată într-unul dintre rapoartele HKC, furnizorul de asigurări al universității a declarat că nu va mai acoperi lucrările produse de HKC pentru riscul de defăimare. Procesul respectiv este în curs de desfășurare.
Directorul Institutului Elie Wiesel, vrea ca instituțiile să se autosesizeze în cazul concertului controversat din Catedrala Națională
Directorul Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a declarat, pentru G4Media, ca așteaptă ca instituțiile abilitate să se autosesizeze, a acuzat că Biserica Ortodoxă Română ar fi trebuit să se delimiteze. „Imn pentru clerul militar al unui înalt militant legionar, în noua Catedrală Națională, acolo unde aflăm și sfinți a căror viață a fost legată de legionarism este un fapt cutremurător de propagandă extremistă, care s-a petrecut joi 30 octombrie. Considerăm că Ministerul Apărării, Familia Regală și BOR ar fi trebuit deja să se delimiteze în mod clar. Faptul că Basilica postează cu mândrie acest eveniment transmite până astăzi un cu totul alt mesaj. Oare violența simbolică a extremismului va face casă bună cu ortodoxia? Așteptăm autosesizarea instituțiilor abilitate să deschidă un dosar de cercetare în baza OUG nr 31/2002”, a directorul Institutului „Elie Wiesel” pentru G4Media. În același timp, Patriarhia Română neagă acuzațiile, susținând că textul poeziei interpretate ar fi atribuit în mod eronat lui Radu Gyr și că „nu promovează în niciun fel elemente ale vreunei doctrine politice totalitare. Prin urmare, contextul redării cântecului exclude orice interpretare tendențioasă. Încercarea de a asocia Biserica Ortodoxă Română cu ideologiile extremiste este una total lipsită de temei, mai ales că Patriarhia Română a exprimat, în repetate rânduri, delimitarea fermă de orice fel de mișcări care promovează ura și violența, xenofobia și rasismul, care sunt contrare învățăturii și credinței creștine”, se arată în comunicatul transmis de Basilica.ro Radu Gyr a fost scriitor, publicist, dar și un activist politic vocal al legionarilor din anii ’30, devenind chiar comandant al Mișcării Legionare în Oltenia, până să fie închis în lagăr. El a avut dese întâlniri cu liderul mișcării, Corneliu Zelea Codreanu, potrivit studiului publicat în revista Arhivele Olteniei.
Sondaj CURS: 35% din români ar vota AUR dacă s-ar organiza alegeri săptămâna viitoare / 49% ar susține posibila suspendare a președintelui Nicușor Dan
Sondajul „ipotetic” a fost realizat pe un eșantion de 1036 de respondenți adulți din toată țara, prin intermediul unor interviuri, desfășurate în perioada 14 – 26 octombrie. Marja de eroare a sondajului este de ±3%, iar nivelul de încredere este de 95%. Dintre toți cei peste 1000 de români chestionați, un procent de 35% dintre ei ar vota AUR dacă ar exista din nou alegeri Parlamentare. Alți 24% din aceștia ar vota cu PSD, iar restul de 15% ar vota cu PNL. Un procent de 10% din voturile presupușilor alegători a obținut USR, iar 7% din intențiile de vot ale cetățenilor chestionați au fost obținute de POT. Dintre susținătorii POT, cei mai mulți sunt tineri și neafiliați politic. Un procent de 4% din intențiile de vot ale electoratului a fost obținut, în egală măsură, de UDMR și SOS România, iar celelalte formațiuni au reușit să obțină un procent de 1% din intențiile de vot ale cetățenilor. Potrivit sondajului „ipotetic” realizat de CURS, „principalele partide au parte de o stabilitate a competiției, iar ascensiunea unei noi formațiuni care atrage votanții nehotărâți și tineri”. Cetățenii au fost întrebați și de președintele Nicușor Dan În contextul discuțiilor recente despre posibila suspendare a președintelui României, Nicușor Dan, 49% dintre respondenți au declarat că ar susține, într-o anumită măsură, această idee, în timp ce 41% dintre ei se opun, iar un procent de 10% nu au o opinie. Mai exact, 22% dintre români declară că susțin puternic suspendarea președintelui Nicușor Dan, un alt procent de 27% o susțin într-o oarecare măsură, 22% se opun într-o oarecare măsură, iar 19% se opun puternic, arată rezultatele sondajului publicat de CURS. Potrivit sondajului, subiectul generează o polarizare semnificativă a electoratului, cu o ușoară predominanță a celor favorabili demersului. Ce cred cetățenii despre anularea alegerilor? Întrebați despre trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu pentru atentat asupra ordinii constituționale, un procent de 22% dintre respondenți cred că există dovezi suficiente pentru aceste acuzații, în timp ce 37% dintre ei consideră că dovezile sunt insuficiente, iar alți 37% spun că nu dețin suficiente informații pentru a se pronunța. Rezultatele sugerează că o mare parte a publicului nu are încă o opinie clară în privința cazului, ceea ce indică incertitudine și prudență în evaluarea informațiilor juridice și mediatice.
Caz revoltător în Argeș: Un bătrân a plătit 1.200 pe o adeverință, în vederea majorării pensiei, dar mărirea a fost cu mult mai mică
Newsweek prezintă cazul revoltător al unui bătrân din Argeș, care a sperat într-o majorare consistentă a pensiei sale după ce a adăugat la dosar mai multe adeverințe pe care a plătit nu mai puțin de 1.200 de lei. În schimb, a primit în plus… doar 80 de lei! „Am primit 80 lei în plus la pensie după Mica Recalculare. Dacă știam că mă vor costa 1.200 lei adeverințele cu vechimea în muncă nu aș mai fi depus acest efort. Sunt bani pe care i-am luat în plus, nu zic, că o să-i recuperez în câteva luni dar mă așteptam la o sumă mai mare, totuși”, a spus pensionarul. Așadar, nu toate adeverințele depuse se traduc în bani în plus la pensie. Până acum, aproape 50.000 de pensionari au beneficiat de plăți majorate, în urma procesului de recalculare, iar drepturile bănești sunt virate în a doua lună de la data primirii deciziei de recalculare. „Am depus acum câteva luni cererea pentru Mica Recalculare. Am primit doar 24 lei în plus la pensie”, a spus o altă pensionară. Există și situații mai fericite, în care pensionarii au primit până la 425 lei în plus la pensie, dar acestea sunt extrem de rare. Mulți pensionari au adus adeverințe care conțin doar detalii despre sporurile încasate, dar nu și salariul de bază avut în perioada respectivă. În aceste cazuri, adeverințele nu pot fi valorificate, ceea ce duce la întârzieri și la reluarea procesului. „Pensionarii care au făcut solicitarea de a li se lua în considerare veniturile nepermanente trebuie să fie foarte atenți. Dacă documentele conțin doar sporurile, fără să se precizeze salariul de bază, atunci nu pot fi luate în considerare”, au explicat reprezentanți de la Casa de Pensii pentru sursa citată. În cele mai bune cazuri, beneficiarii primesc aproximativ 200 de lei, dar sunt situații în care sumele virate sunt chiar sub 10 lei. Începând cu 1 septembrie 2024, veniturile obținute înainte de 1 aprilie 2001 și pentru care s-a plătit contribuția la asigurările sociale trebuie dovedite prin adeverințe emise de angajatori sau arhive autorizate. Nu este necesară depunerea adeverințelor pentru veniturile realizate după această dată, pentru că acestea sunt deja înregistrate în stagiul de cotizare. Adeverințele pentru sporuri nepermanente depuse anterior vor fi luate în calcul automat, dacă sunt legale, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023. Pensionarii care au documente neconforme trebuie să depună adeverințe noi, iar cele deja valorificate prin hotărâri judecătorești definitive nu mai pot fi redepuse.
Radu Marinescu, vizită de lucru la Penitenciarul Botoșani. Imagini din interiorul închisorii
Potrivit Ministerului Justiției, vizita de lucru de la Penitenciarul Botoșani este parte a programului demarat la nivel național ce vizează respectarea „condițiilor de detenție și a cadrului de reintegrare socială din toate unitățile penitenciare din România”. Demersul are scopul de a analiza infrastructura penitenciarelor din România, dar și a condițiilor de detenție. De asemenea, un alt scop este acela de a modul în care modul în care autoritățile din sistemul penitenciar respectă drepturile fundamentale ale deținuților. Planul vizează și evaluarea programelor, dar și a oportunităților de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. Pe parcursul vizitei, ministrul Justiției a discutat atât cu reprezentanții conducerii Penitenciarului Botoșani, cât și cu deținuții, pentru a obține „o imagine completă și realistă asupra situației actuale”, potrivit Ministerului Justiției. „Dialogul s-a concentrat pe identificarea necesităților imediate, a provocărilor specifice unității și a celor mai eficiente soluții pentru îmbunătățirea mediului custodial”, transmite Ministerul Justiției. În cadrul vizitei sale la Penitenciarul Botoșani, Radu Marinescu „a subliniat importanța modernizării infrastructurii întregului sistem și a creșterii calității programelor educaționale și de formare profesională, precum și necesitatea consolidării unui cadru de respectare a drepturilor omului, aliniat standardelor internaționale în materie”. Ministrul Justiției a anunțat că va sprijini Administrația Națională a Penitenciarelor în procesul de reformare instituțională. Radu Marinescu va vizita și alte penitenciare din țară pentru continuarea procesului de evaluare, în vederea unor noi reforme care să reflecte realitatea din teren, potrivit sursei citate.
Daniel David: Pseudoştiinţa şi analfabetismul funcţional reprezintă un virus potenţial mortal al societăţii
Daniel David a reafirmat, sâmbătă, angajamentul României de a rămâne ferm dedicată susţinerii şi promovării agendei UNESCO în toate domeniile de competenţă: educaţie, ştiinţă, cultură şi comunicare. România va continua să se implice activ în domeniile din mandatul UNESCO, inclusiv prin intensificarea colaborării cu organizaţia şi cu statele membre, învăţând din bunele practici pentru a construi un viitor al păcii, securităţii şi sustenabilităţii, şi prin candidatura la alegerile pentru Executive Board. Mesajul a inclus specific şi următoarea viziune asupra educaţiei şi ştiinţei: 1. Societăţile moderne sunt societăţi bazate pe cunoaştere. 2. Cunoaşterea este generată prin cercetare (ştiinţă) şi este diseminată prin educaţie şi cultură, comunicarea având, de asemenea, un rol fundamental în diseminare. 3. Societăţile bazate pe cunoaştere asigură cel mai înalt nivel de bunăstare propriilor cetăţeni. 4. Trei vulnerabilităţi majore ameninţă astăzi societatea bazată pe cunoaştere (vulnerabilităţi diagnosticate şi abordare curativ şi prin Raportul QX): a. Analfabetismul funcţional permite infiltrarea pseudoştiinţei, generând conspiraţii, abordări extremiste care pun la risc ţesutul social şi anulează valoarea de adevăr, devenind astfel virusul potenţial mortal al societăţii bazate pe cunoaştere, un risc de securitate naţională. Analfabetismul funcţional trebuie confruntat atât direct (prin procese remediale), cât şi indirect (prin procese educaţional de calitate). b. Integrarea „fizic-cyber” şi accesibilizarea informaţiilor (ex.: prin internet/reţele de socializare), ca aspecte fundamentale ale celei de-a V-a revoluţii industriale prin care trece în prezent civilizaţia noastră, deschid spaţii atât pentru ştiinţă, cât şi pentru pseudoştiinţă. Este important ca ştiinţa să fie integrată activ în aceste spaţii, odată cu blocarea pseudoştiinţei, atât prin educaţiei formală, cât şi nonformală şi informală. Spre exemplu, informaţiile devin cunoaştere printr-o corectă analiză critică a acestora, astfel că gândirea critică devine un fenomen transversal al educaţiei moderne. c. Oamenii, tot mai emancipaţi astăzi, aşteaptă alt gen de instituţii sociale, în care să aibă un rol în co-crearea deciziilor care îi vor viza/afecta. În acest sens, demersul de „citizen science” şi abordarea educaţiei-ştiinţei în ecosisteme complexe sunt căile de urmat, dar înţelept, fără a reduce rigoarea ştiinţei, ci a aduce cetăţeanul în cultura şţiinţei şi fără a anula rolurile educaţionale distincte (ex.: elev vs. profesor vs. părinte vs. autorităţi locale vs. societate).