Le Monde: Neoliberalismul a favorizat ascensiunea valorilor reacționare /Intervenționismul lui Trump semnalează tendințe autoritariste
Intervenționismul accentuat al Administrației Donald Trump în mediile de afaceri americane evidențiază apariția capitalismului post-neoliberal, ceea ce ar putea însemna revenirea statului la un proiect autoritarist, comentează cotidianul francez Le Monde, observând și perturbarea echilibrului instituțional și a relațiilor comerciale cu partenerii Statelor Unite. ”În fiecare săptămână, Donald Trump demontează ceea ce reprezentau, după al II-lea Război Mondial, forța și singularitatea democrației americane. Insultă aliații istorici, începând cu europenii, și le întinde mâna foștilor inamici ai Statelor Unite. Încalcă independența instituțiilor și distruge echilibrul puterilor. În economie, instrumentalizează schimburile comerciale pentru a putea obține taxe vamale de la parteneri. Într-o confuzie brutală și oportunistă, Trump se amestecă în activitățile companiilor într-un mod pe care predecesorii săi nu îndrăzneau să îl aplice”, scrie Marie Charrel, într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde. Trump intervine direct în activitățile economice Pe 22 august, Trump a anunțat că Statele Unite vor avea o participație de 10% din compania Intel, care fabrică microprocesoare, după ce, printr-o altă tranzacție, Washingtonul a devenit principalul acționar în grupul MP Materials, ce exploatează minerale rare. Pe 26 august, secretarul american al Comerțului, Howard Lutnik, a sugerat manevre similare în companii din industria apărării. ”Sigur că tendințele de acest fel existau din perioada Administrației Joe Biden, dar acum apare o certitudine: sub impulsul lui Trump, regimul politic și capitalismul american – două elemente indisociabile – sunt pe cale să se modifice. Dorit Geva, profesor de Științe Politice la Universitatea din Viena, a definit acest moment ca fiind «post-neoliberal». Sensul nu este că neoliberalismul va fi îngropat, ci doar că va fi reconfigurat, cu revenirea la implicarea directă statului, nu doar pentru redistribuirea bunurilor sociale, ci acționând autoritarist, promovând valori conservatoare și etno-naționaliste”, subliniază editorialistul. Populismul autoritarist este un alt element specific noului sistem. Ungaria a fost unul dintre laboratoarele post-neoliberalismului, prin ascensiunea forțelor de extremă-dreapta, conduse de Viktor Orban. Dorin Geva observă tendințe autoritariste și xenofobe în Ungaria, dar și politici nataliste, asociate susținerii consumului privat. Wendy Brown, profesor de Științe Politice la Universitatea Berkley din California, a constatat aceleași specificități în lucrarea ”În ruinele Neoliberalismului. Ascensiunea Politicilor Antidemocratice în Occident” (”In the Ruins of Neoliberalism. The Rise of Antidemocratic Politics in the West”), publicată în 2019. Neoliberalismul nu s-a limitat la politici economice cu elemente precum reducerea reglementărilor, privatizările și fiscalitatea regresivă. În numele libertății individuale, a promovat și un model moral, respingând politicile de redistribuire a resurselor, precum și egalitatea de gen și sprijinul acordat minorităților. Ba chiar a delegitimat ideea de societate, având ca prioritate viața privată și familia. ”Dar, prin aceste idei, neoliberalismul a favorizat ascensiunea valorilor reacționare, deschizând drumul populismului autoritarist. Iar profesorul Wendy Brown a constatat că, prin destructurarea societății, prin dezindustralizarea care a consolidat solidaritatea sindicală, neoliberalismul a promovat nihilismul politic, manifestat prin furia categoriilor populare față de eșecul politicilor economice, ceea ce a favorizat partidele de stânga antidemocratice”, concluzionează editorialistul Marie Charrel. De altfel, autorul notează că și cotidianul Financial Times a punctat recent, prin vocea editorialistului Gillian Tett, că în Statele Unite se conturează o formă de ”capitalism patriotic”, un model economic specific Chinei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Instabilitatea mondială AFECTEAZĂ semnificativ economia UE/ Specialiștii BCE avertizează asupra impactului în materie de politică monetară
Ion Cristoiu: Vreau un partid care să-mi ia APĂRAREA ca individ
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre prioritățile societății în raport cu indivizii. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „La noi, nu individul e în mijloc, ci statul” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre necesitatea unui partid care să se concentreze pe oameni, pe individ și nu pe stat. Aceasta este o problemă fundamentală, spune jurnalistul. Acesta susține că în marxism este că democrațiile sunt pentru burghezi. Mai mult de atât, a învățat că acestea sunt centrate pe individ. O democrație îl are pe individ în mijlocul ei. Aceasta își centrează toate resursele în slujba individului pentru a-i face viața mai ușoară, ba chiar mai plăcută. În opoziție, deci, cu ideologie marxistă care centrează societatea în jurul statului. Deși în România este democrație, spune acesta, statul este în mijloc, și nu individul. Deci întreaga muncă se face pentru bunăstarea statului și nu pentru cea a indivizilor. În fine, acesta susține că înființarea unui partid care să țină cont de individ este esențială. Acesta propune chiar o inițiativă civică, prin care să se creeze un partid care să se ocupe „de noi, de cetățeni”. „Am pus o problemă fundamentală. Eu vreau un partid care să-mi ia apărarea mie ca individ. Așa am învățat eu în marxism că în democrații, pe care noi nu le voiam că erau burgheze, individul este în centru și pentru indivizi se face tot. Tu ai observat că la noi nu e așa. La noi, nu individul e în mijloc, ci statul. În primul rând, eu sunt individ și nu îmi spune cum folosesc taxele și impozitele. Acuma chiar vorbesc serios. Pe bune, hai să propunem un partid care se ocupe și de noi, de cetățeni.”, a explicat jurnalistul.
Studiu. Beția civilizatoare Acolo unde exista producție și consum de alcool fermentat, exista o structură politică mai complexă
Cercetători de la Institutul Max Planck au decis să verifice o ipoteză, anume că alcoolul a fost un catalizator pentru dezvoltarea civilizațiilor, a încurajat legăturile sociale, a încurajat cooperarea și a stimulat creativitatea. Dar poate consumul de alcool să influențeze și formarea sistemelor politice? „Ideea este fascinantă, dar până acum nu fusese testată riguros, pe scară largă și în contexte culturale diverse”, a explicat Václav Hrnčíř, autorul principal al studiului. Echipa sa a analizat 186 de societăți, în special din afara lumii industrializate. Au urmărit dacă aceste comunități produceau băuturi alcoolice fermentate tradiționale și au corelat aceste informații cu nivelul de complexitate politică, definit prin numărul de niveluri administrative. Rezultatele au indicat un tipar clar, deși nu foarte puternic: acolo unde exista producție și consum local de alcool fermentat, societățile prezentau în general o structură politică mai complexă – cu mai multe niveluri de conducere și organizare. Alcoolul nu a fost factorul cel mai puternic, dar a avut ceva importanță. Agricultura a fost mai importantă Acest lucru sugerează o posibilă legătură între consumul de alcool și dezvoltarea unor sisteme de guvernare mai elaborate. Cu toate acestea, alcoolul nu a fost factorul cel mai puternic. Când cercetătorii au inclus în analiză variabile importante, în special agricultura, influența directă a alcoolului s-a diminuat considerabil. Agricultura a avut un impact mai mare asupra complexității politice decât băuturile fermentate. Predicțiile statistice ale modelului au arătat că, în medie, prezența băuturilor alcoolice într-o societate era asociată cu o creștere de aproximativ 0,77 unități în nivelul de complexitate politică. Totuși, atunci când cercetătorii au introdus în ecuație factori precum agricultura și productivitatea mediului, impactul estimat al alcoolului a scăzut semnificativ, ajungând la doar 0,27 unități. Aceste date sugerează că, deși alcoolul ar fi putut influența formarea sistemelor politice timpurii, el a fost probabil doar unul dintre mai mulți factori importanți. Capacitatea unei comunități de a cultiva plante și de a genera surplusuri alimentare a avut un efect mai stabil și mai profund asupra dezvoltării structurilor politice complexe. Așadar, alcoolul a contribuit, într-o anumită măsură, la evoluția socială, dar adevăratul motor al societăților complexe a rămas agricultura. Băuturile fermentate și prietenia dintre popoare În multe culturi, băuturile alcoolice tradiționale nu erau consumate doar pentru efectele lor euforice. Acestea aveau o funcție socială importantă: consolidau identitatea de grup, întăreau legăturile politice și ofereau liderilor un mijloc de a câștiga sprijin și loialitate. Ospețele în care se servea alcool puteau mobiliza forță de muncă, reafirma ierarhiile sociale și menține autoritatea elitelor. Unele teorii sugerează chiar că vânătorii-culegători au început să practice agricultura nu doar pentru hrană, ci și pentru a obține ingrediente necesare producerii alcoolului. Cerealele precum orzul, orezul sau sorgul – esențiale în procesul de fermentare – apar devreme în istoria agricolă. Cu toate acestea, dovezile arheologice arată că, în cele mai multe regiuni, producția de alcool a urmat dezvoltării agriculturii, nu a precedat-o. Influența alcoolului în societate nu a fost aceeași peste tot – impactul său a depins de normele culturale, contextul social și tipurile de băuturi consumate. Alcoolul în societate era factor de coeziune În societățile tradiționale, alcoolul era profund integrat în viața comunității. Se consuma în cadrul adunărilor colective, al ceremoniilor religioase, festivalurilor sezoniere sau altor ritualuri sociale. Astfel de ocazii contribuiau la întărirea valorilor comune, la coeziunea grupului și la marcarea momentelor importante din viața comunității. Consumul avea loc în public, în contexte organizate și conform unor obiceiuri bine stabilite. Tocmai de aceea, comportamentele deviante și efectele negative erau rareori întâlnite. În schimb, acolo unde consumul de alcool a devenit un act individual, departe de controlul social tradițional, consecințele au fost adesea mai severe. Răspândirea băuturilor distilate, cu concentrații ridicate de alcool, și apariția obiceiurilor de consum solitar – mai ales în epoca modernă sau în societăți afectate de colonialism – au dus adesea la fenomene precum violența, dependența și tensiunile sociale. În lipsa cadrelor culturale care reglementau când și cum se bea, consumul a devenit mai imprevizibil și adesea mai periculos. „Nu beția a fost principalul motor al civilizației, dar a făcut procesul mai suportabil” Cercetătorii din spatele ipotezei „beției civilizatoare” au făcut o distincție clară: studiul lor s-a concentrat exclusiv pe băuturile fermentate tradiționale, produse înainte de contactul cu civilizațiile coloniale – cum ar fi berile din cereale, vinurile din fructe sau hidromelul. Alcoolul industrial modern – în special băuturile spirtoase – a fost exclus din analiză, tocmai pentru că se asociază mai frecvent cu efecte sociale distructive și este consumat în afara cadrului cultural originar. „Nu beția a fost principalul motor al civilizației,” afirmă Hrnčíř, „dar este posibil ca ea să fi făcut procesul ceva mai suportabil – și cu siguranță mai sociabil.”
Le Monde: SĂRĂCIE, acesta este bilanțul dezolant al lui Emmanuel Macron /Franța trebuie să combată inegalitățile sociale și abandonul școlar
Rata sărăciei atinge un nivel-record în Franța, ceea ce marchează bilanțul președintelui Emmanuel Macron, comentează cotidianul Le Monde, pledând pentru politici pe termen lung pentru atenuarea inegalităților sociale și a abandonului școlar. ”Începând din 2018, Emmanuel Macron a lansat un plan ambițios de combatere a sărăciei, cu promisiunea de a o eradica pe termen mediu. Și în timp ce se apropie finalul celui de-al doilea mandat, bilanțul rămâne foarte dezolant. Conform cifrelor publicate pe 7 iulie, nivelul sărăciei nu a mai fost atât de ridicat în Franța de 30 de ani, ceea ce evidențiază eșecul unor politici care nu au putut aborda structural un fenomen care erodează coeziunea țării”, comentează cotidianul Le Monde. Rata sărăciei a atins nivelul de 15,4% în Franța, iar 650.000 au intrat în această categorie în ultimul an. Tendința nu se datorează sărăcirii generalizate a țării, ci înrăutățirii situației celor mai fragili, care au suferit impactul inflației. Situația este cu atât mai gravă cu cât Franța are creștere economică Agravarea ratei sărăciei este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Franța menține creșterea economică, deși slabă, iar rata șomajului rămâne sub control. Dar, spre deosebire de perioadele anterioare, îmbunătățirea gradului ocupațional nu a contribuit la reculul sărăciei. Pe 3 iulie, premierul François Bayrou a fixat obiectivul reducerii sărăciei, în virtutea unei legi din februarie 2008. ”Dar un astfel de obiectiv va trebui dublat de o strategie ambițioasă, acționând asupra multiplelor determinante și asumând investiții durabile. Ținând cont de contextul bugetar și de absența majorității în Adunarea Națională, această voință riscă să aibă soarta promisiunilor președintelui Emmanuel Macron, care, la șapte ani după ce au fost formulate, au rămas literă moartă”, concluzionează cotidianul Le Monde. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Mark Rutte avertizează asupra unui atac al Rusiei și Chinei asupra Statelor Unite /De aceea, ”EUROPA trebuie să fie sigură” VIDEO Avion militar german, vizat de un ATAC cu laser al armatei chineze /Ambasadorul Chinei, convocat pentru explicații
Studiu: Fețele mai puțin atractive din jurul tău te fac să arăți mai bine
Oamenii formează impresii mai bune despre un chip atunci când acesta apare înconjurat de alte chipuri, iar impactul emotional al chipurilor din jurul său are un rol important în formarea unor impresii. Este concluzia unei cercetări realizate de neurologi chinezi, publicată în Current Psychology. Potrivit studiului, chiar și fețele care nu sunt foarte atrăgătoare au tendința de a fi considerate mai atrăgătoare dacă ele sunt într-un grup de chipuri, iar lucrurile acestea au fost măsurate prin activitatea electrică a creierului. Cercetătorii au vrut să vadă modul în care oamenii evaluează trăsăturile de personalitate pe baza figurilor pe care le întâlnesc. Majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat pe evaluări izolate ale figurilor, iar acest lucru a dus la alt tip de concluzii – anume că oamenii asociază atractivitatea feței cu bunătatea, încrederea sau inteligența. Ce au testat cercetătorii și cum au testat reacțiile creierului În acest studiu, autorii au vrut să vadă dacă modul în care percepem chipurile dimprejurul nostru este influențat și de chipurile celelalte. Sursa: Pixabay Participanții, studenți cu vârste între 18 și 24 de ani, a trebuit să decidă dacă trăsătura respectivă se potrivește chipului-țintă. Răspunsul creierului a fost măsurat cu accent pe componentele implicate în procesarea emoțională și conflictul semantic. Fiecare participant a parcurs 80 de fotografiii în care a vizualizat perechi de fețe și a decis dacă un cuvânt desemnând o trăsătură se potrivește uneia dintre ele. Cercetătorii s-au concentrat pe fețele de atractivitate medie ca ținte, pe care le-au asociat cu fețe de atractivitate mare sau mică. Important de menționat este că fața-țintă avea întotdeauna atractivitate medie, în timp ce atractivitatea feței-pereche varia. Studiul a utilizat un total de 160 de fotografii cu fețe feminine, evaluate în prealabil pentru atractivitate de un grup independent. Chipul e același, dar impresia nu. Depinde cine e lângă tine Fiecare fotografie a fost editată pentru a elimina trăsăturile externe precum părul sau accesoriile, astfel încât evaluările să se bazeze doar pe structura feței. Cuvintele folosite pentru a descrie trăsături au inclus cinci trăsături pozitive (precum „amabil” și „prietenos”) și cinci negative (precum „rigid” și „indiferent”). Participanții au indicat dacă credeau că trăsătura se potrivește feței. În general, participanții au asociat mai frecvent chipurile-țintă cu trăsături positive decât cu trăsături negative. 66% dintre trăsăturile pozitive au fost considerate potrivite cu fața-țintă, comparativ cu doar 29% dintre cele negative. Dar un model mai interesant a apărut atunci când s-a luat în considerare atractivitatea feței din fundal: diferența între evaluările pozitive și negative a fost semnificativ mai mare atunci când chipul din fundal era neatractiv, comparativ cu situațiile în care era atractiv. Sursa: Pixabay Cu alte cuvinte, participanții au fost mai înclinați să perceapă chipul-țintă ca fiind deosebit de pozitiv atunci când era însoțit de un chip mai puțin atrăgător. Creierul preferă fețele puse în context Interesant a fost și timpul de reacție. Participanții au răspuns mai repede atunci când chipul din fundal nu era atractiv, comparativ cu situațiile în care acestea erau înconjurate de alte chipuri cu atractivitate ridicată, lucru care sugerează că impactul emotional al perechii ar putea fi un factor care facilitează judecata trăsăturilor în anumite contexte. Cu alte cuvinte, atunci când procesăm mai multe chipuri simultan, e posibil să fim influențați atunci când evaluăm pozitiv sau negativ, în funcție de atractivitatea lor. Studiul a fost denumit: „Apropierea de frumusețe te face să arăți mai bine: cum influențează atractivitatea facială trăsăturile de personalitate”.
Mihai Bendeac îi umilește pe votanții lui George Simion: „Părinții unui copil care mănânca doar cartofi trebuie decăzuți din drepturile parentale”
Comediantul Mihai Bendeac nu s-a reținut nici la finalul campaniei electorale pentru Cotorceni din a jignii parte din poporul român, pe cei care sunt votanți ai lui Simion, pe care îi califică “muritori de foame” ce se ridică asupra “ciocoilor”, “pleava societății” este, literalmente, pleava societății”, „această dejecție umană” și multe alte injurii la adresa oamenilor care nu au aceeași opțiune politică. Comentariile sale au percepute ca un reproș direct la adresa oamenilor din mediul rural sau din familiile cu dificultăți financiare, care nu au acces la aceleași oportunități, comentează Cancan. Mai mult, Bendeac consideră că părinții unui copil care mănânca doar cartofi trebuie decăzuți din drepturile parentale. „Mesaj pentru domnul parazit social care sloboade maxime patriotarde și bășini pe gură: Părinții unui copil care mănânca doar cartofi trebuie decăzuți din drepturile parentale. Asta pentru că ăia, prin faptul că nu muncesc, că beau, că joacă la păcănele, pun viața acelor copii în primejdie. Haideți să ne împăcăm cu ideea că trăim, în sfârșit, într-un stat occidental în care o familie în care tatăl face Uber sau Bolt 10 ore pe zi de luni pana vineri și mama coace cozonaci la o patiserie, venitul familie permite o alimentatie complet sănătoasă, permite o îmbrăcăminte decentă, rechizite, cărți și chiar două vacanțe pe an. Sigur, nu la Dubai, dar una la o pensiune în Maramureș și alta de câteva zile în orice capitală europeană. M-am săturat de zăngănitul “muritorilor de foame” ce se ridică asupra “ciocoilor” care și-au permis în nesimțirea lor să muncească, să învețe o meserie și să trăiască bine. Și asta o spun eu, profund socialist fiind. Ba chiar, uneori, cu accente comunistoide pe care mă străduiesc să mi le reprim. Da, “pleava societății” este, literalmente, pleava societății. Iar această dejecție umană, acest fascist cu episoade psihotice, acest voievod de pe Temu, profită cu sânge rece de abilitatea sa unică: aceea de manipulator pentru mințile slabe. Eu nu cred, așa cum alții spun, că Simion este un fan înrăit al cârnatului securist. Simion este doar un tip obsedat să ajungă președinte. Pentru el este doar un mijloc de marketing pe care-l folosește sub promisiunea că-l va grația. Dar nu va fi cazul”, a scris Mihai Bendeac pe Facebook. Mihai Bendeac a atacat frecvent practicile creștine precum pelerinajele, unde oamenii pupau moaștele și aprindeau lumânări. La începutul lunii mai, actorul a publicat o imagine cu George Simion și Călin Georgescu realizată după ce au votat în turul 1, unde o femeie îi săruta mâna fostului candidat la alegerile prezidențiale, publică Cancan.
Mihai Bendeac: „Părinții unui copil care mănânca doar cartofi trebuie decăzuți din drepturile parentale”
Comediantul Mihai Bendeac nu s-a reținut nici la finalul campaniei electorale pentru Cotorceni din a jignii parte din poporul român, pe cei care sunt votanți ai lui Simion, pe care îi califică “muritori de foame” ce se ridică asupra “ciocoilor”, “pleava societății” este, literalmente, pleava societății”, „această dejecție umană” și multe alte injurii la adresa oamenilor care nu au aceeași opțiune politică. Comentariile sale au percepute ca un reproș direct la adresa oamenilor din mediul rural sau din familiile cu dificultăți financiare, care nu au acces la aceleași oportunități, comentează Cancan. Mai mult, Bendeac consideră că părinții unui copil care mănânca doar cartofi trebuie decăzuți din drepturile parentale. Postarea menestrelui needitată „Mesaj pentru domnul parazit social care sloboade maxime patriotarde și bășini pe gură: Părinții unui copil care mănânca doar cartofi trebuie decăzuți din drepturile parentale. Asta pentru că ăia, prin faptul că nu muncesc, că beau, că joacă la păcănele, pun viața acelor copii în primejdie. Haideți să ne împăcăm cu ideea că trăim, în sfârșit, într-un stat occidental în care o familie în care tatăl face Uber sau Bolt 10 ore pe zi de luni pana vineri și mama coace cozonaci la o patiserie, venitul familie permite o alimentatie complet sănătoasă, permite o îmbrăcăminte decentă, rechizite, cărți și chiar două vacanțe pe an. Sigur, nu la Dubai, dar una la o pensiune în Maramureș și alta de câteva zile în orice capitală europeană. M-am săturat de zăngănitul “muritorilor de foame” ce se ridică asupra “ciocoilor” care și-au permis în nesimțirea lor să muncească, să învețe o meserie și să trăiască bine. Și asta o spun eu, profund socialist fiind. Ba chiar, uneori, cu accente comunistoide pe care mă străduiesc să mi le reprim. Da, “pleava societății” este, literalmente, pleava societății. Iar această dejecție umană, acest fascist cu episoade psihotice, acest voievod de pe Temu, profită cu sânge rece de abilitatea sa unică: aceea de manipulator pentru mințile slabe. Eu nu cred, așa cum alții spun, că Simion este un fan înrăit al cârnatului securist. Simion este doar un tip obsedat să ajungă președinte. Pentru el este doar un mijloc de marketing pe care-l folosește sub promisiunea că-l va grația. Dar nu va fi cazul”, a scris Mihai Bendeac pe Facebook. Mihai Bendeac a atacat frecvent practicile creștine precum pelerinajele, unde oamenii pupau moaștele și aprindeau lumânări. La începutul lunii mai, actorul a publicat o imagine cu George Simion și Călin Georgescu realizată după ce au votat în turul 1, unde o femeie îi săruta mâna fostului candidat la alegerile prezidențiale, publică Cancan.