Tim Cook încă nu este pregătit să se pensioneze, dar sunt patru concurenți care i-ar putea vâna poziția de director al Apple
La vârsta de 65 de ani, majoritatea europenilor (inclusiv românii) se pensionează. Nu și Tim Cook, directorul executiv al companiei gigantice Apple care produce și vinde telefoanele iPhone. Directorul nu dă semne că s-ar pensiona prea curând. Nu are mandat și nici nu este obligat să facă un pas înapoi. După ce a prevenit cu greu taxele vamale impuse de Donald Trump, Tim Cook este preocupat nu doar ca noua generație de iPhone 17 să aducă profit companiei, dar în mod sigur își concentrează atenția și pe producția telefoanelor iPhone 18 care se vor lansa în toamna anului 2026. Între timp, compania se înfruntă acum cu provocările pieței AI. Apple a eșuat să-și împlinească promisiunile în 2024 privind implementarea tehnologiilor AI, informează The Wall Street Journal. Patru oameni de afaceri îi vânează poziția de director acum. Iată-i pe cei patru posibili succesori ai lui Tim Coock: John Ternus, Craig Federighi, Eddy Cue și Greg ‘Joz’ Joswiak. Primul candidat (hardware) John Ternus (50 ani) provine din industria hardware și este cel mai tânăr potențial candidat. A proiectat sistemele hardware a produselor iPad, Mac, iPhone și AirPods. Ternus se asigura de funcționalitatea acestora. El și echipa sa au înlocuit cipurile Intel de la computerele Mac cu cipuri proiectate de Apple. Al doilea candidat (software) Al doilea candidat este Craig Federighi (56 ani) și a lucrat pe partea de software. Ca șef al departamentului de inginerie software a companiei Apple, el a introdus noi versiuni ale sistemelor de operare și aplicații. El este răspunzător pentru funcționarea aplicațiilor și a sistemelor de operare rulate la peste 1 miliard de dispozitive Apple din întreaga lume. Al treilea candidat (servicii) Eddy Cue (61 de ani) este al treilea candidat, fiind în serviciul companiei din anii 1980. El s-a preocupat de serviciile companiei. Fiind iubitor de mașini Ferrari și sporturi, s-a ocupat de jocurile video, abonamente, iCloud, spațiul de stocare și de modul de căutare. A fost printre puținii directori care l-au întâlnit pe Steve Jobs înainte să moară. Al patrulea candidat (marketing) Greg Joswiak (61 de ani) lucrează de 40 de ani la Apple. El conduce un alt nucleu important al companiei – departamentul de marketing. Având în vedere că produsele Apple nu sunt tocmai ieftine, ‘Joz’ trebuie să capteze interesul publicului și să convingă cât mai mulți oameni să cumpere iPhone-uri. Are un rol major la fiecare lansare anuală a unui nou iPhone și în trenduri. S-a ocupat și cu situații dificile, precum comunicarea cu presa. El trebuie să gestioneze și așteptările clienților la fiecare produs. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: iPhone 17, un smartphone „subțire” de criză. Cât costă și ce noutăți tehnice aduce | Au fost anunțate și AirPods Pro 3 și Apple Watch Series 11
O actualizare software a oprit în mers motorul mașinii. Cum e cu fenomenul soft brick manifestat pe autoturisme conectate la internet
De când cu moda „tabletelor” instalate pe bordul aproape oricărui autoturism nou ieșit pe linia de fabricație am început să ne obișnuim și cu „nevoia” pentru actualizare software la mașină. La modul că… trebuie să ai cea mai recentă versiune de software instalată pentru ca mașina ta să funcționeze cât de cât normal, fără să „moară ecranul” consolei de navigație sau doamne ferește, să descoperi că ai rămas cu climatizarea blocată la maxim pe căldură în timp ce afară termometrul împinge spre 40°C. Faptul că vehiculele de nouă generație au devenit „mai inteligente” nu înseamnă că ai doar avantaje, această dependență de software venind la pachet și cu o problemă specifică software-ului: bug-urile. Cam greu să ai bug-uri software într-un autoturism din anii ”90 sau un pic peste, dar când întregul autoturism devine un veritabil computer pe roți începi să ai mai multă nevoie de programatori, decât de mecanic. Un astfel de incident s-a întâmplat recent în Statele Unite, când o actualizare oficială (OTA) a lăsat toate mașinile Jeep Wrangler 4xe în starea de „soft brick”, necesitând o vizită la cel mai apropiat centru de service (transportat pe platformă) pentru resoftare. Iar pentru că în producătorul auto nu a luat în considerare posibilitatea ca o actualizare defectuoasă de firmware să defecteze pe loc mașinile clienților, nu a trasat nici măcar o regulă de bun simț. Cum ar fi aceea ca actualizările software să nu fie aplicate atunci când mașina este pornită, eventual în mers. Așa că posesorii de autoturisme Jeep Wrangler 4xe care și-au a configurat sistemul de infotainment Uconnect pentru acces la internet mobil (spre exemplu pentru actualizarea în timp real a rutei de navigare GPS) au aflat în timp real și despre funcția automată de actualizare software. Odată primită, respectiva actualizare a fost aplicată pe loc computerului de bord, fără a lua în considerare riscurile potențiale pentru siguranța pasagerilor unui vehicul aflat deja în mișcare, eventual pe autostradă. Și aproape la unison, vehiculele actualizate au înregistrat rapid o pierdere a puterii motorului, ceea ce a dus la opriri neplanificate în timpul călătoriilor. Proprietarii de Jeep-uri afectate au folosit diverse platforme online pentru a-și povesti experiențele , descoperind în cele din urmă că defectul este unul software, dar cu efecte la fel de imediate și grave ca unul de natură mecanică. Punând sare pe rana programatorilor care s-au ocupat de respectivul firmware, bug-ul se manifestă doar atunci când mașina este deja în mișcare, ceea ce face ca pierderea de putere să fie și mai periculoasă. Unii clienți raportează că defecțiunea sistemului de propulsie s-a produs în timp ce se întorceau spre casă la viteze reduse, în timp ce pentru alții pierderea bruscă de putere pe autostradă a atras înjurăturile și frustrarea celorlalți participanți la trafic. Jeep a oprit între timp mecanismul de actualizare software , dar nu înainte ca mii de mașini să fie lăsate inutilizabile până la remedierea defectului de soft-brick.
Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, sincer la conferință: AI-ul scrie cod în locul programatorilor
Într-o lume în care inteligența artificială pătrunde rapid în tot mai multe domenii, Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a făcut o declarație care atrage atenția oricărui dezvoltator: până la 30% din codul nou introdus în produsele software ale companiei este generat de AI. Afirmația a fost făcută în cadrul unei conferințe la care a participat și Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, și ridică o întrebare esențială: încotro se îndreaptă programarea clasică? Potrivit lui Nadella, AI-ul este deja un actor activ în procesele creative ale companiei, în special atunci când vine vorba de dezvoltare în Python. Codul generat automat permite obținerea de rezultate rapide și eficiente, reducând semnificativ timpul necesar dezvoltării anumitor componente. Cu toate acestea, în cazul aplicațiilor complexe scrise în C++, unde precizia, viteza și optimizarea sunt esențiale, AI-ul încă are de învățat. În această zonă, contribuția umană rămâne crucială, cel puțin pentru moment. Declarația lui Nadella nu este un simplu enunț de PR. Ea reflectă o transformare reală în modul în care giganții tech dezvoltă produse. Folosirea modelelor AI pentru a scrie cod nu mai este o curiozitate, ci o practică frecventă, care schimbă fundamental echilibrul dintre efortul uman și cel automatizat în software development. Viitorul codului este scris de AI, cu oameni doar la butoane Când CEO-ul Microsoft a fost întrebat despre perspectivele pe termen lung, a citat o estimare îndrăzneață venită de la Kevin Scott, CTO-ul companiei: până în anul 2030, 95% din codul software al Microsoft ar putea fi generat de AI. Nu complet autonom, ci asistat de instrumente avansate care înțeleg cerințele umane și le transformă în soluții concrete. Comparând această tendință cu evoluția industriei microprocesoarelor, unde AI-ul a ajuns să proiecteze arhitecturi mai eficiente decât cele dezvoltate de ingineri veterani, Nadella subliniază același potențial disruptiv și în programare. Codul „scris de alt software” nu e doar o alternativă mai ieftină, ci una care ar putea deveni mai sigură, mai fiabilă și mai performantă decât cel scris de om. În acest scenariu, rolul dezvoltatorului nu dispare, ci se transformă. Oamenii vor rămâne responsabili cu ideile, cu specificarea cerințelor și cu verificarea rezultatelor, dar liniile de cod vor fi tot mai mult produsul unor modele AI antrenate pe miliarde de exemple. Programatorii devin arhitecți de idei, nu de instrucțiuni. Desigur, această tranziție nu va fi lipsită de provocări. Problemele etice, securitatea, păstrarea controlului asupra codului generat automat și riscul de a pierde expertiza umană în dezvoltare sunt aspecte majore care vor necesita reglementare și prudență. Meta, Google și Microsoft – cursa pentru software autonom e în plină desfășurare În cadrul aceleiași conferințe, Satya Nadella i-a întors întrebarea lui Mark Zuckerberg: cât din codul Meta este generat cu ajutorul AI? Răspunsul lui Zuckerberg a fost evaziv, dar realitatea este că Meta, la fel ca Google și Microsoft, investește masiv în dezvoltarea de instrumente AI care pot contribui activ la scrierea de cod. Deja există semne că platforme ca Facebook sau Instagram beneficiază de componente generate cu sprijinul AI, mai ales în ceea ce privește testarea, monitorizarea traficului, personalizarea reclamelor sau îmbunătățirea algoritmilor de recomandare. Dacă Microsoft vorbește deschis despre automatizarea scrierii de cod, este probabil ca și ceilalți giganți din industrie să facă același lucru, dar mai discret. Această cursă spre automatizare nu este doar despre eficiență, ci despre scalabilitate. Pe măsură ce aplicațiile devin tot mai complexe și utilizatorii cer răspunsuri instantanee, dezvoltarea software-ului nu mai poate rămâne la nivelul metodei clasice, cu echipe care scriu fiecare linie de cod. AI-ul devine astfel un aliat indispensabil în menținerea competitivității. Industria software trece printr-o transformare profundă, în care AI-ul nu doar asistă programatorii, ci începe să-i înlocuiască în tot mai multe etape ale procesului. Ce urmează? O lume în care programarea se va face prin comenzi vocale sau descrieri textuale, iar codul final va fi generat, optimizat și testat în timp real de algoritmi inteligenți. Ești pregătit pentru această revoluție?