Represiune brutală în Myanmar: armata ucide civili cu bombe aruncate din paramotoare
Militarii au folosit aparate de zbor ultraușoare motorizate pentru a arunca bombele asupra mulțimii adunate în localitatea Chaung U, din regiunea Sagaing din Myanmar – un bastion al rezistenței împotriva juntei militare, așa cum este numit regimul autoritar condus de generalii care au preluat puterea prin lovitura de stat din 2021. Atacul a avut loc luni seara, în timpul unei sărbători naționale, la care participau aproximativ o sută de persoane. Mulți dintre cei prezenți luau parte și la un protest pașnic împotriva regimului militar și a noilor măsuri de recrutare obligatorie impuse de juntă pentru bărbații cu vârste între 18 și 25 de ani. „Totul s-a întâmplat în șapte minute. Explozia mi-a rănit piciorul, însă oamenii de lângă mine au murit”, a declarat un oficial local al unui grup de rezistență format din civili, citat de BBC. Victimele, „complet sfâșiate” de bombe Sagaing este una dintre cele mai sângeroase zone ale conflictului civil izbucnit după lovitura de stat din 2021, când armata a răsturnat guvernul ales democratic condus de Aung San Suu Kyi. Mii de civili au fost uciși de atunci, iar alte milioane au fost strămutați. Atacul de luni a fost unul dintre cele mai violente din ultimele luni, spun martorii, care descriu scene de o cruzime extremă, identificarea victimelor fiind aproape imposibilă: „Copiii au fost complet sfâșiați. Și încă adunăm fragmente de corpuri la locul atacului”, a povestit o femeie care a participat la organizarea evenimentului și la înmormântările de a doua zi. Amnesty: „Civilii din Myanmar trebuie urgent protejați” Amnesty International a condamnat atacul, descriind utilizarea paramotoarelor de către armată drept „o tendință alarmantă”: „Acest atac ar trebui să fie un semnal de alarmă cumplit. Civilii din Myanmar au nevoie urgentă de protecție”, a declarat analistul Joe Freeman, din cadrul organizației pentru drepturile omului. China și Rusia înarmează regimul Potrivit relatărilor recente, armata recurge tot mai des la paramotoare din cauza lipsei de avioane și elicoptere, cauzată de sancțiunile internaționale care îi limitează accesul la echipamente militare. Însă regimul este alimentat de China și Rusia cu drone și tehnologii avansate de război, sporindu-i capacitatea de atac împotriva grupurilor de rezistență. Alegeri sub control militar Protestul pașnic vizat de atac fusese organizat împotriva recrutării militare obligatorii, dar și pentru a contesta alegerile generale programate pentru decembrie, primele de la lovitura de stat. Manifestanții au cerut și eliberarea liderilor politici întemnițați, printre care și Aung San Suu Kyi. Observatorii politici au avertizat că viitorul scrutin nu va fi nici liber, nici corect, având ca scop legitimarea regimului militar, în condițiile în care multe partide de opoziție au fost interzise, iar votul ar urma să aibă loc doar în regiunile aflate sub controlul armatei.
Soldaţii păzesc Parlamentul din Nepal şi patrulează străzile în urma protestelor violente
Revolta din săraca himalayană a fost declanşată de o interdicţie privind reţelele sociale, care a fost revocată după ce 19 persoane au fost ucise luni, când poliţia a folosit gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc pentru a controla mulţimea. Numărul morţilor în urma protestelor a crescut la 25 până miercuri, a declarat ministerul sănătăţii din Nepal, iar 633 de persoane au fost rănite. Armata Nepalului a declarat că părţile implicate se coordonează pentru a rezolva situaţia după proteste şi a soluţiona problema. Mass-media a afirmat, de asemenea, că se fac pregătiri pentru ca autorităţile şi protestatarii să poarte discuţii, fără a oferi detalii, scrie Reuters. Majoritatea protestatarilor erau tineri care îşi exprimau frustrarea faţă de eşecul guvernului în combaterea corupţiei şi stimularea oportunităţilor economice, ceea ce a dus la denumirea demonstraţiilor drept „protestele Gen Z”. Tinerii o vor pe fosta preşedintă a Curţii Supreme, Sushila Karki, în funcţia de prim-ministru interimar, a declarat Raman Kumar Karna, secretarul Baroului Curţii Supreme, care a fost consultat de protestatari. „Când mi-au cerut-o, am acceptat”, a declarat Karki pentru canalul de ştiri indian CNN-News18. Reprezentanţii Generaţiei Z au declarat reporterilor că s-au întâlnit ulterior cu oficiali ai armatei şi au propus-o pe Karki ca alegerea lor pentru a conduce un guvern interimar.
Venezuela trimite trupe la graniță ca răspuns la desfășurarea de nave de război americane
Venezuela a anunțat luni desfășurarea a 15.000 de soldați la granița cu Columbia pentru a combate traficul de droguri, pe fondul presiunilor crescânde din partea Washingtonului asupra președintelui Nicolas Maduro, lider de stânga. Trei nave de război americane se îndreaptă spre coasta Venezuelei, în timp ce președintele Donald Trump intensifică presiunile asupra lui Maduro, acuzat de Washington că conduce un cartel de trafic de cocaină. Ministrul de Interne, Diosdado Cabello, a anunțat că guvernul desfășoară 15.000 de soldați pentru a consolida securitatea în statele Zulia și Tachira, care se învecinează cu Columbia. „Aici, combatem traficul de droguri, aici, combatem cartelurile drogurilor pe toate fronturile”, a adăugat el, anunțând confiscarea a 53 de tone de droguri de până acum în acest an. Statele Unite îi acuză atât pe Maduro, cât și pe Cabello că sunt membri ai Cartelului de los Soles („Cartelul Soarelor”), pe care Washingtonul l-a desemnat drept organizație teroristă. Pe lângă trimiterea a trei distrugătoare cu rachete ghidate din clasa Aegis în apele internaționale din largul Venezuelei, Washingtonul intenționează să trimită și 4.000 de pușcași marini în regiune, a relatat presa americană. Washingtonul și-a dublat recent recompensa pentru capturarea lui Maduro pentru acuzații de trafic de droguri la 50 de milioane de dolari. Maduro a acuzat Statele Unite că încearcă să producă o schimbare de regim și a lansat o campanie de recrutare a mii de membri ai milițiilor.