Bolojan a depus o coroană de flori la Cimitirul românesc de la Țiganca, în memoria soldaților români
Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Bolojan a subliniat semnificația locului pentru memoria colectivă și pentru cinstirea sacrificiului militarilor români. „Astăzi, la Mănăstirea Eroilor Români de la Țiganca din Republica Moldova, am depus o coroană de flori în memoria soldaților români care și-au dat viața pe aceste meleaguri în vara anului 1941”, a transmis premierul interimar. Potrivit acestuia, cimitirul de la Țiganca reprezintă „un loc al recunoștinței”. „Cimitirul de Onoare Românesc de la Țiganca este un loc al recunoștinței, unde ne plecăm frunțile în fața sacrificiului celor care au luptat pentru țară și pentru idealurile generației lor”, a afirmat Bolojan. Premierul interimar a evidențiat și responsabilitatea generațiilor actuale de a păstra vie memoria celor căzuți pe câmpul de luptă. „Datoria noastră este să păstrăm vie memoria eroilor, să cinstim jertfa lor și să transmitem generațiilor viitoare respectul pentru istorie, adevăr și demnitate națională”, a mai transmis acesta. Mesajul s-a încheiat cu un omagiu adus militarilor români care și-au pierdut viața în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: „Veșnică recunoștință eroilor români!”. Ilie Bolojan se află în Republica Moldova pentru a participa, duminică, la Chișinău, la Congresul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
Pentagonul le-a interzis în mod ilegal soldaților transgender să se înroleze în armata SUA, afirmă o instanță americană
Completul format din trei judecători ai Curții de Apel a SUA din districtul Columbia a concluzionat, luni, că ordinul executiv al președintelui Donald Trump de a exclude soldații transgender din serviciul militar încalcă probabil drepturile lor constituționale, potrivit Associated Press. Administrația a făcut apel după ce judecătoarea federală Ana Reyes a emis o ordonanță preliminară solicitată de avocații a șase persoane transgender care sunt membri activi ai armatei și a altor două persoane care doresc să se înroleze în armată. Majoritatea curții de apel a decis că ordonanța ar trebui să se limiteze la reclamanții care servesc în prezent în armată, dar nu și la cei care doresc să se înroleze. În ianuarie anul trecut, Trump a semnat un ordin executiv care susține că identitatea sexuală a membrilor transgender ai armatei „intră în conflict cu angajamentul unui soldat față de un stil de viață onorabil, sincer și disciplinat, chiar și în viața personală” și susținea că este „dăunătoare pregătirii militare”. Ca răspuns la ordin, secretarul apărării Pete Hegseth a emis o politică care îi descalifică prezumtiv pe cei cu disforie de gen din serviciul militar. Disforia de gen este suferința pe care o simte o persoană deoarece genul atribuit și identitatea de gen nu se potrivesc. Această afecțiune medicală a fost asociată cu depresia și gândurile suicidale. Ce spun judecătorii? Politica „pare să fie motivată de simpla dorință de a face rău unui grup nepopular din punct de vedere politic: persoanele care se identifică ca transgender”, a scris judecătorul Robert Wilkins în numele majorității. Wilkins a fost numit în funcție de președintele democrat Barack Obama. Într-o opinie separată, judecătorul Justin Walker a afirmat că magistrații nu au competența de a pune la îndoială decizia de a exclude soldații transgender. „Nu avem nici expertiza, nici autoritatea necesare pentru a decide dacă armata poate să-i excludă pe reclamanți din rândurile sale. Constituția atribuie această autoritate Congresului și Comandantului Suprem”, a scris Walker, care a fost numit de Trump, un republican. Judecătoarea Judith Rogers, care a fost numită de președintele democrat Bill Clinton, s-a alăturat opiniei lui Wilkins, dar a exprimat și ea o opinie parțial disidentă.
Analiză Bloomberg: statele membre NATO se așteaptă ca Trump să retragă și mai mulți soldați americani din Europa
Dezvăluiri puternice făcute de agenția de știri Bloomberg: statele membre NATO se așteaptă ca președintele american Donald Trump să retragă și mai multe trupe din Europa. Informația a prins contur după anunțul Pentagonului privind relocarea unui număr de aproximativ 5.000 de soldați din Germania. Surse familiarizate cu subiectul au declarat, sub protecția anonimatului, că diplomați de rang înalt din rândul aliaților NATO sunt de părere că Trump va anunța și alte retrageri. Pe listă ar fi inclusiv din Italia, acolo unde americanii operează câteva baze importante. Ce alt scenariu au aliații NATO Din câte se pare, un alt scenariu vizează încetarea participării SUA la anumite exerciții militare. Totodată, ar fi avută în vedere și redirecționarea forțelor din țările față de care Trump este nemulțumit către altele considerate „prietene”. Totul a prins contur după ce președintele SUA a declarat, într-un interviu telefonic pentru publicația italiană Corriere della Sera, că „SUA încă analizează” dacă să retragă trupele americane din bazele italiene. Trump a subliniat că Washingtonul a fost întotdeauna alături de Roma, dar „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”. Retragerea militarilor din unele state NATO reprezintă un semnal suplimentar al nemulțumirii lui Trump față de unii aliați, precum Germania și Spania. Pe aceste două state le acuză că nu oferă suficient sprijin în războiul declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului. „Am avea de suferit la fel de mult sau chiar mai mult decât țările europene pe care le-am identifica ca ținte pentru pedepsire dacă am încerca să ne reducem semnificativ forțele sau prezența”, a declarat, pentru Bloomberg, Gordon Davis, general-maior în rezervă și fost înalt oficial NATO. Încă de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a amenințat de mai multe ori că ar putea retrage SUA din NATO. În plus, el a cerut aliaților să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB. În prezent, în Europa sunt staționați aproximativ 85.000 de soldați americani. Numărul fluctuează pe măsură ce unitățile se întorc acasă sau SUA își consolidează prezența pentru exerciții militare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Soldaţii americani pleacă din România! Șeful MApN „reconfirmă legătura solidă dintre România și SUA, partenerul nostru strategic” Polonia cere mai multe trupe americane. „Nu există o Europă sigură fără soldații americani” Șefa diplomației UE susține că retragerea soldaților americani din Germania a fost „o surpriză“. „Pilonul european al NATO trebuie întărit” Danemarca intră în alertă. Armata a primit ordin să fie pregătită de luptă în cazul unui atac american asupra Groenlandei. Soldați echipați cu muniție de război
Vom reduce mult mai mult de 5000 de soldați din Germania, avertizează Trump
„Vom reduce efectivele mult mai mult și reducem mult mai mult de 5.000”, le-a declarat președintele Statelor Unite jurnaliștilor din West Palm Beach, Florida, în timp ce se pregătea să urce în avion, potrivit LeFigaro. Reducerea efectivelor americane, anunțată vineri de Pentagon, este preconizată în „următoarele șase până la douăsprezece luni” și reprezintă aproximativ 15% din cei 36.000 de soldați staționați în Germania, unde prezența acestora joacă un rol crucial pentru securitate și pentru economia locală. Donald Trump a făcut acest anunț care vizează un stat aliat din NATO după ce cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni că „americanii (în mod clar) nu aveau nicio strategie” în Iran și că Teheranul a „umilit” cea mai mare putere a lumii. „Semnal greșit transmis lui Vladimir Putin” În termeni mai generali, președintele american își acuză aliații europeni tradiționali de lipsă de sprijin în ofensiva lansată la sfârșitul lunii februarie împotriva Republicii Islamice, alături de Israel. De asemenea, el le-a cerut de mult timp să își întărească apărarea, acuzându-i de o dependență excesivă de protecția militară americană. În Statele Unite, cei doi președinți republicani ai comisiilor parlamentare pentru forțele armate din Camera Reprezentanților și Senat, aflați totuși în tabăra lui Donald Trump, s-au declarat „foarte îngrijorați” de decizie și de „semnalul prost transmis lui Vladimir Putin”. „Chiar dacă aliații se îndreaptă spre un nivel al cheltuielilor de apărare de 5% din PIB, realizarea acestor investiții va necesita timp. Reducerea în mod absurd a prezenței SUA în Europa înainte ca aceste mijloace să fie pe deplin operaționale riscă să slăbească descurajarea”, au declarat Mike Rogers și Roger Wicker într-un comunicat. „Faptul că trupele Statelor Unite se retrag din Europa și din Germania era de așteptat”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius, într-un comentariu pentru AFP. „Noi, europenii, trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru securitatea noastră”, a adăugat el.
Trupele SUA ar putea pleca din Europa. Ce spune ministrul Apărării din România
Întrebat despre avertismentul extern că ar fi posibilă o retragerea soldaților americani din Europa, Radu Miruță a spus, joi, la Digi 24, că el crede că „pe noi trebuie să ne preocupe ca România să fie în stare să apere România, Europa să fie în stare să apere Europa, NATO să fie în stare să apere tările membre NATO”. „Unele lucruri pot fi influențate direct, altele pot fi influențate diplomatic, politic, cu o componentă mai puțin directă pe decizii care țin de 32 de țări. Hai să ne concentrăm pe ce influențează absolut direct, adică ce putem face noi. Ce putem noi face? Și facem. Suntem țara care ne creștem constant de vreo 2 ani cheltuielile pe apărare. Suntem țara care ne-am scuturat un pic, de vreo jumătate de an, zic eu, mai degrabă, și vrem să folosim niște bani ca să dezmorțim industria de apărare. Nu se poate doar să aștepți ca cineva să vină să-ți curețe pantofii când tu nu vrei nici să te apleci. României au o industrie de apărare, României au o armată care comandă constant. Armata română emite comenzi pe sume mari. Armata română ia produse, ia echipamente, ia tehnologie. Și nu are cui să dea comenziile astea al industria națională de apărare. E o familie cu un apartament cu două camere. O cameră curățică, curată, Armata română, o cameră care ar trebui să producă pentru camera cealaltă, e cu geamurile sparte. Și noi ne autosabotăm, plătim la întreținere, dublu că colo geamurile sunt sparte și scapă căldura afară. Trebuie să oprim asta, nu o să ne întâmple minune altfel”, spune Miruță, la Digi 24. Ministrul Apărării afirmă că a dat afară 21 de administratori speciali, a făcut documentele pentru a se selecta conducerea în 26 de companii de stat, „cu speranța ca cei care au gând de șurubăreală să se mai dilueze”. Miruță a fost întrebat despre cele două exerciții militare în desfășurare, la care participă și militari americani, la Smârdan și la Cincu. „Poligonul de la Smârdan este foarte potrivit pentru astfel de activități. Înțeleg că vor mai veni, se vor mai roti. Au venit americani, au venit cu aceste tancuri Abrams. E un lucru bun pentru România. Suntem preocupați, avem proiect să extindem acest poligon, să extindem facilitățile în acest poligon. Pentru armata română, în primul rând, pentru interacțiune cu armata altor țări care are nevoie să folosească poligonul ăsta pentru a se antrena, toată lumea are de câștigat din povestea asta și România în principal. Faptul că militarii români se antrenează cot la cot, umăr la umăr, șold la șold, cu militari americani, învăță să foloască tehnologie, atunci când noi cumpărăm tehnologie știm direct să folosim tehnologiea respectivă, pentru că ne-am antrenat cu ea, e un lucru extraordinar de bun de care eu sunt preocupat să-l facem cât de mult putem”, a spus ministrul. Întrebat, în continuare, dacă are vreun indiciu sau vreo informație în legătură cu vreo intenție de retragere a americanilor, Radu Miruță a spus că „pe ce se întâmplă în România, nu am astfel de indici”. „A fost acea rotire la finalul anului trecut, informațiile sunt că nu mai există rotire semnificativă în continuare pentru situația României. Pentru ce se întâmplă în alte țări, nu știu. Din informațiile pe care le avem, chiar am întrebat, mai pleacă șapte, vin opt, o chestie de-asta clasică, în care se mai termină misiunea câte unu, dar venind alții în loc”, a explicat ministrul.
Primele imagini cu ofițerii Forțelor Armate Germane care au ajuns în Groenlanda, în perspectiva unui conflict cu SUA pe tema anexării teritoriului
Germania se alătură inițiativei europene de consolidare a prezenței militare în Groenlanda. O echipă a Bundeswehr, formată din specialiști în logistică și securitate, a ajuns pe insula arctică pentru a evalua posibilitatea organizării unor exerciții militare comune, coordonate de Danemarca. Groenlanda, teritoriu aflat sub controlul Danemarcei, se află în centrul unor tensiuni geopolitice tot mai accentuate cu Statele Unite ale Americii. Regiunea arctică, rol strategic de securitate Grupul german este alcătuit din 15 militari, femei și bărbați. Aceștia au sosit la Nuuk, capitala Groenlandei, cu un avion militar, alături de soldați din alte state europene. După aterizare, delegația s-a deplasat la sediul Comandamentului Arctic al Forțelor Armate daneze, unde urmează să înceapă misiunea de recunoaștere. Potrivit Ministerului Federal al Apărării de la Berlin, echipa germană reunește experți din mai multe domenii, care vor analiza condițiile tehnice și operaționale necesare desfășurării unor exerciții comune în zonă, scrie tagesschau.de. Printre scenariile luate în calcul se numără utilizarea avioanelor de recunoaștere maritimă P-8 Poseidon, dar și implicarea unor nave de luptă, inclusiv fregate. Nu este exclusă nici participarea avioanelor de vânătoare Eurofighter, în funcție de concluziile evaluării. „Discutăm despre securitatea Arcticii și despre rolul pe care Germania și aliații săi din NATO îl pot juca aici”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării. Oficialul a subliniat că există „o amenințare clară”, iar protejarea infrastructurii critice – maritime, terestre și subacvatice – este o prioritate. Germania se alătură altor state europene care participă la această misiune. Danemarca va conduce exercițiile, iar Norvegia, Suedia, Finlanda, Franța, Olanda și Regatul Unit au trimis soldați și specialiști. Generalul-maior Søren Christian Christian Rasmussen Andersen, șeful Comandamentului Arctic danez, a spus că a trimis invitație inclusiv Statelor Unite să se alăture exercițiilor, în calitate de aliat NATO: „Desigur, Statele Unite sunt invitate aici ca stat membru NATO”. El a precizat că, până în prezent, nu există o confirmare oficială privind participarea americană. Groenlanda, în centrul unei dispute Groenlanda, teritoriu autonom care face parte din Regatul Danemarcei, a ajuns în centrul celei mai mari controverse care implică state membre NATO. Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că SUA trebuie să preia controlul asupra insulei, inclusiv prin forță, dacă va fi necesar. Drept argument pentru ce vrea să facă, Trump a vorbit despre securitatea țării sale și creșterea influenței Chinei și Rusiei în Arctica. Atât autoritățile din Groenlanda și Danemarca, cât și partenerii europeni din NATO, au respins categoric afirmațiile liderului de la Casa Albă. Săptămâna trecută, o întâlnire de criză desfășurată la Washington, între miniștrii de Externe ai Danemarcei și Groenlandei, vicepreședintele american JD Vance și secretarul de Stat Marco Rubio, s-a încheiat fără rezultate concrete. În plus, Donald Trump chiar a amenințat că va introduce noi tarife comerciale împotriva oricărui state care se opune planurilor sale legate de Groenlanda. Proteste anunțate în acest weekend Ținând cont de contextul tensionat apărut, în weekend sunt anunțate proteste de amploare atât, cât și în Danemarca. Demonstrațiile vor avea loc în Copenhaga, capitala regatului danez, și Nuuk, iar mii de persoane și-au anunțat deja participarea pe rețelele sociale. Manifestațiile vizează respingerea revendicărilor americane și reafirmarea dreptului Groenlandei de a-și decide singură viitorul. După Ucraina și Orientul Mijlociu, Arctica se prefigurează ca următorul centru de tensiuni globale. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Trebuie să o avem”. Interesele SUA în Groenlanda, dincolo de ambiția lui Trump. „Topirea suplimentară a gheții va încuraja China să extindă liniile de transport maritim în Arctica” „Doar Rusia poate opri asta”. Moscova ironizează Europa și Danemarca din cauza planurilor lui Trump privind Groenlanda Noua rachetă balistică Oreshnik a Rusiei, amenințare directă la adresa NATO și SUA. „Poate lovi Parisul sau Berlinul în mai puțin de 20 de minute”
Represiune brutală în Myanmar: armata ucide civili cu bombe aruncate din paramotoare
Militarii au folosit aparate de zbor ultraușoare motorizate pentru a arunca bombele asupra mulțimii adunate în localitatea Chaung U, din regiunea Sagaing din Myanmar – un bastion al rezistenței împotriva juntei militare, așa cum este numit regimul autoritar condus de generalii care au preluat puterea prin lovitura de stat din 2021. Atacul a avut loc luni seara, în timpul unei sărbători naționale, la care participau aproximativ o sută de persoane. Mulți dintre cei prezenți luau parte și la un protest pașnic împotriva regimului militar și a noilor măsuri de recrutare obligatorie impuse de juntă pentru bărbații cu vârste între 18 și 25 de ani. „Totul s-a întâmplat în șapte minute. Explozia mi-a rănit piciorul, însă oamenii de lângă mine au murit”, a declarat un oficial local al unui grup de rezistență format din civili, citat de BBC. Victimele, „complet sfâșiate” de bombe Sagaing este una dintre cele mai sângeroase zone ale conflictului civil izbucnit după lovitura de stat din 2021, când armata a răsturnat guvernul ales democratic condus de Aung San Suu Kyi. Mii de civili au fost uciși de atunci, iar alte milioane au fost strămutați. Atacul de luni a fost unul dintre cele mai violente din ultimele luni, spun martorii, care descriu scene de o cruzime extremă, identificarea victimelor fiind aproape imposibilă: „Copiii au fost complet sfâșiați. Și încă adunăm fragmente de corpuri la locul atacului”, a povestit o femeie care a participat la organizarea evenimentului și la înmormântările de a doua zi. Amnesty: „Civilii din Myanmar trebuie urgent protejați” Amnesty International a condamnat atacul, descriind utilizarea paramotoarelor de către armată drept „o tendință alarmantă”: „Acest atac ar trebui să fie un semnal de alarmă cumplit. Civilii din Myanmar au nevoie urgentă de protecție”, a declarat analistul Joe Freeman, din cadrul organizației pentru drepturile omului. China și Rusia înarmează regimul Potrivit relatărilor recente, armata recurge tot mai des la paramotoare din cauza lipsei de avioane și elicoptere, cauzată de sancțiunile internaționale care îi limitează accesul la echipamente militare. Însă regimul este alimentat de China și Rusia cu drone și tehnologii avansate de război, sporindu-i capacitatea de atac împotriva grupurilor de rezistență. Alegeri sub control militar Protestul pașnic vizat de atac fusese organizat împotriva recrutării militare obligatorii, dar și pentru a contesta alegerile generale programate pentru decembrie, primele de la lovitura de stat. Manifestanții au cerut și eliberarea liderilor politici întemnițați, printre care și Aung San Suu Kyi. Observatorii politici au avertizat că viitorul scrutin nu va fi nici liber, nici corect, având ca scop legitimarea regimului militar, în condițiile în care multe partide de opoziție au fost interzise, iar votul ar urma să aibă loc doar în regiunile aflate sub controlul armatei.
Soldaţii păzesc Parlamentul din Nepal şi patrulează străzile în urma protestelor violente
Revolta din săraca himalayană a fost declanşată de o interdicţie privind reţelele sociale, care a fost revocată după ce 19 persoane au fost ucise luni, când poliţia a folosit gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc pentru a controla mulţimea. Numărul morţilor în urma protestelor a crescut la 25 până miercuri, a declarat ministerul sănătăţii din Nepal, iar 633 de persoane au fost rănite. Armata Nepalului a declarat că părţile implicate se coordonează pentru a rezolva situaţia după proteste şi a soluţiona problema. Mass-media a afirmat, de asemenea, că se fac pregătiri pentru ca autorităţile şi protestatarii să poarte discuţii, fără a oferi detalii, scrie Reuters. Majoritatea protestatarilor erau tineri care îşi exprimau frustrarea faţă de eşecul guvernului în combaterea corupţiei şi stimularea oportunităţilor economice, ceea ce a dus la denumirea demonstraţiilor drept „protestele Gen Z”. Tinerii o vor pe fosta preşedintă a Curţii Supreme, Sushila Karki, în funcţia de prim-ministru interimar, a declarat Raman Kumar Karna, secretarul Baroului Curţii Supreme, care a fost consultat de protestatari. „Când mi-au cerut-o, am acceptat”, a declarat Karki pentru canalul de ştiri indian CNN-News18. Reprezentanţii Generaţiei Z au declarat reporterilor că s-au întâlnit ulterior cu oficiali ai armatei şi au propus-o pe Karki ca alegerea lor pentru a conduce un guvern interimar.
Venezuela trimite trupe la graniță ca răspuns la desfășurarea de nave de război americane
Venezuela a anunțat luni desfășurarea a 15.000 de soldați la granița cu Columbia pentru a combate traficul de droguri, pe fondul presiunilor crescânde din partea Washingtonului asupra președintelui Nicolas Maduro, lider de stânga. Trei nave de război americane se îndreaptă spre coasta Venezuelei, în timp ce președintele Donald Trump intensifică presiunile asupra lui Maduro, acuzat de Washington că conduce un cartel de trafic de cocaină. Ministrul de Interne, Diosdado Cabello, a anunțat că guvernul desfășoară 15.000 de soldați pentru a consolida securitatea în statele Zulia și Tachira, care se învecinează cu Columbia. „Aici, combatem traficul de droguri, aici, combatem cartelurile drogurilor pe toate fronturile”, a adăugat el, anunțând confiscarea a 53 de tone de droguri de până acum în acest an. Statele Unite îi acuză atât pe Maduro, cât și pe Cabello că sunt membri ai Cartelului de los Soles („Cartelul Soarelor”), pe care Washingtonul l-a desemnat drept organizație teroristă. Pe lângă trimiterea a trei distrugătoare cu rachete ghidate din clasa Aegis în apele internaționale din largul Venezuelei, Washingtonul intenționează să trimită și 4.000 de pușcași marini în regiune, a relatat presa americană. Washingtonul și-a dublat recent recompensa pentru capturarea lui Maduro pentru acuzații de trafic de droguri la 50 de milioane de dolari. Maduro a acuzat Statele Unite că încearcă să producă o schimbare de regim și a lansat o campanie de recrutare a mii de membri ai milițiilor.