Germania, sub presiunea migrației: două treimi dintre solicitanții de azil din 2025 au venit fără documente. De unde au venit?
În 2025, aproximativ două treimi dintre solicitanții de azil adulți, care au depus pentru prima oară o cerere în Germania, nu aveau cu ei pașaport sau acte de identitate. Acest lucru este menționat în răspunsul guvernului federal la solicitarea BILD. În total, au fost înregistrați 113.236 de astfel de solicitanți. Dintre aceștia 74.089 (65,4%) nu au putut prezenta documente. Un an mai devreme, în 2024, această cifră era de 49,9%. Lipsa documentelor îngreunează verificările Dacă analizăm statisticile din 2018, din aproape 898.000 de adulți care au solicitat pentru prima oară azil, mai mult de 462.000 au venit fără acte de identitate (aproximativ 51,5%). Cu toate acestea, în cifre absolute, numărul celor fără documente a fost cel mai mare în 2023, dar atunci numărul total al solicitanților a fost semnificativ mai mare, deci procentul a fost mai mic decât în prezent. Ministerul de interne al Germaniei subliniază că lipsa documentelor îngreunează verificarea identității, în special dacă țările de origine nu cooperează cu autoritățile germane sau nu au consulate funcționale. Cea mai mare proporție de solicitanți fără pașaport în 2025 a fost printre cetățenii Guineei (97,9%), Algeriei (93,9%), Eritreei (91,5%) și Somaliei (91,3%). Rate ridicate au fost înregistrate și în rândul cetățenilor Irakului, Chinei, Turciei și Rusiei.
Somalia condamnă recunoașterea Somalilandului ca stat independent de către Israel
Într-un comunicat al Ministerului de Externe din Somalia, preluat de AFP, decizia Israelului este catalogată drept un „atac deliberat” la adresa suveranității sale. Și riscă să submineze pacea și stabilitatea regională. Mai multe state au condamnat la rândul lor această hotărâre. Uniunea Africană a transmis că „respinge ferm” gestul Israelului. Și avertizează că orice tentativă de a submina „unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Somaliei” creează un precedent periculos pentru întregul continent. Președintele Comisiei UA, Mahamoud Ali Youssouf, a subliniat că Somaliland „rămâne parte integrantă a Republicii Federale Somalia”, stat membru al organizației panafricane. Israel a anunțat vineri recunoașterea oficială a Republicii Somaliland ca stat independent Anterior, biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu anunțase că acesta a decis „recunoașterea oficială a Republicii Somaliland ca stat independent și suveran”. Potrivit comunicatului, decizia se înscrie „în spiritul Acordurilor Abraham”, care au dus la normalizarea relațiilor dintre Israel și mai multe state arabe în timpul primului mandat al lui Donald Trump la președinția SUA. Netanyahu l-a invitat, totodată, pe președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi, într-o vizită oficială. Liderul de la Hargeisa a salutat decizia Israelului, afirmând într-un mesaj publicat pe platforma X că este vorba despre începutul unui „parteneriat strategic” și descriind momentul drept „istoric”. El a adăugat că Somaliland este pregătit să se alăture Acordurilor Abraham. În capitala Somalilandului, Hargeisa, sute de oameni au ieșit în stradă pentru a sărbători, fluturând steagurile regiunii separatiste. Reacții și din partea altor aliați ai Somaliei Reacțiile negative nu au întârziat să apară. Turcia, aliat apropiat al Somaliei, a condamnat inițiativa Israelului. A considerat-o „o ingerință directă în afacerile interne ale Somaliei”, în linie cu o politică „expansionistă”. Și Egipt a anunțat că ministrul său de Externe a discutat cu omologii din Turcia, Somalia și Djibouti. Și-a exprimat sprijinul deplin pentru unitatea și integritatea teritorială a Somaliei. Într-o convorbire telefonică făcută publică, Benjamin Netanyahu i-a transmis lui Abdullahi că noua relație ar putea deschide oportunități economice importante. În plus, a promis că va informa administrația Trump despre dorința Somalilandului de a adera la Acordurile Abraham. Autoproclamat stat independent din 1991, Somaliland are propriile instituții, monedă, pașapoarte și forțe armate și ocupă o poziție strategică la Golful Aden. Totuși, lipsa recunoașterii internaționale a menținut regiunea într-o izolare profundă, cu acces limitat la finanțare, ajutor extern și investiții. Analiștii consideră că motivele Israelului sunt în mare parte strategice. Regiunea Mării Roșii este de interes major pentru securitatea statului israelian, inclusiv în contextul tensiunilor cu rebelii houthi din Yemen.
Un elicopter militar s-a prăbuşit în Somalia. Cinci oameni au murit iar alti trei au fost răniți
Elicopterul Mi-24 avea opt persoane la bord şi sosea de la un aerodrom din regiunea Lower Shabelle. Aparatul aparţinea iniţial Forţelor Aeriene Ugandeze, dar era folosit de misiunea de menţinere a păcii a Uniunii Africane. Armata ugandeză a precizat că elicopterul se afla într-o „misiune de escortă de rutină” când s-a prăbuşit. Pilotul, copilotul şi inginerul de zbor au supravieţuit, dar cu răni grave şi arsuri severe. Un ofiţer de aviaţie care a fost printre primii ajunşi la locul accidentului a povestit că „a văzut elicopterul rotindu-se şi apoi căzând foarte repede”. Un locuitor din zonă a relatat că a văzut „o explozie uriaşă şi fum peste tot”, anunţă AP. Ahmed Moalim Hassan, directorul Autorităţii Aviaţiei Civile din Somalia, a spus că ancheta este în curs. Accidentul a provocat întârzieri minore la aeroportul Aden Adde, dar operaţiunile au fost reluate. Elicopterul făcea parte din misiunea AUSSOM, care ajută autorităţile somaleze să lupte împotriva rebelilor extremişti din gruparea al-Shabab. Această grupare se opune prezenţei trupelor străine în Somalia şi reprezintă o ameninţare constantă în regiunea Cornul Africii. Misiunea de pace include soldaţi din mai multe ţări africane, printre care Uganda şi Kenya.