Dormi 8 ore și tot te trezești obosit? Explicația specialiștilor
Un material publicat de Cleveland Clinic, realizat cu contribuția unui specialist în medicina somnului, explică de ce unele persoane se trezesc obosite după o noapte lungă. Printre factorii care pot influența starea de dimineață se numără tulburările de somn, stresul, mediul în care dormim, alimentația și anumite probleme medicale. Nu contează doar câte ore dormim Pentru majoritatea adulților, recomandarea generală este de aproximativ 7-9 ore de somn pe noapte, însă numărul de ore petrecute în pat nu garantează automat un somn odihnitor. Sleep Foundation explică faptul că o persoană poate sta opt ore în pat, dar să nu beneficieze de opt ore de somn de calitate. Trezirile frecvente, chiar și cele de care nu suntem conștienți, foiala sau dificultatea de a adormi pot fragmenta somnul. În aceste situații, dimineața poate veni cu aceeași senzație de oboseală cu care ne-am culcat. Stresul poate „fura” din calitatea somnului O altă explicație poate fi stresul. Chiar dacă adormim la o oră rezonabilă și respectăm un program aparent normal, stresul și grijile pot afecta calitatea odihnei. Potrivit Sleep Foundation, somnul de slabă calitate poate fi asociat cu stresul, obiceiurile de somn nepotrivite, anumite medicamente, afecțiuni medicale sau tulburări de somn. Unul dintre semnele unui somn de calitate redusă este tocmai trezirea cu senzația că nu ne-am odihnit suficient. Și mediul în care dormim poate avea un rol important. Lumina, zgomotul sau o temperatură nepotrivită pot provoca micro-treziri pe parcursul nopții, fără ca persoana să-și amintească dimineața că s-a trezit. Cleveland Clinic atrage atenția inclusiv asupra meselor consistente luate prea aproape de ora de culcare, care pot afecta procesul de adormire și calitatea somnului. De ce te simți „buimac” imediat după trezire Uneori, problema nu este că ai dormit prost, ci momentul în care te-ai trezit. Inerția somnului este starea de amețeală, dezorientare sau lipsă de energie care poate apărea imediat după trezire. Fenomenul este normal și poate fi mai pronunțat atunci când alarma întrerupe anumite etape ale somnului. De aceea, senzația de oboseală din primele minute după trezire nu înseamnă automat că somnul a fost insuficient. Dacă însă starea persistă și apare constant pe parcursul zilei, situația merită analizată mai atent. Când oboseala poate ascunde o problemă Dacă o persoană se trezește în mod repetat obosită, deși doarme suficient, cauza poate fi uneori o tulburare de somn. Apneea obstructivă de somn, de exemplu, poate împiedica obținerea unui somn cu adevărat odihnitor și este asociată cu somnolență și oboseală în timpul zilei. Insomnia, sindromul picioarelor neliniștite și alte tulburări pot afecta, la rândul lor, continuitatea și calitatea somnului. Mayo Clinic enumeră printre tulburările de somn frecvente insomnia, apneea de somn și sindromul picioarelor neliniștite. Oboseala persistentă nu este însă întotdeauna legată exclusiv de somn. Potrivit Mayo Clinic, aceasta poate fi asociată și cu anumite medicamente, stilul de viață, lipsa activității fizice sau unele afecțiuni medicale. Ce poți face dacă te trezești constant obosit Un program de somn cât mai regulat, un dormitor întunecat, liniștit și confortabil și evitarea obiceiurilor care perturbă somnul pot contribui la îmbunătățirea odihnei. Specialiștii recomandă să fie urmărită nu doar durata somnului, ci și felul în care ne simțim după trezire și pe parcursul zilei. Dacă oboseala sau somnolența se repetă în ciuda unui program suficient de somn și începe să afecteze activitățile de zi cu zi, este recomandată discutarea problemei cu un medic pentru identificarea cauzei.
Există cinci tipuri de somn la oameni. Descoperirea ar putea duce la noi terapii pentru depresie și anxietate
Cercetarea, publicată în revista PLOS Biology, a descoperit că fiecare dintre aceste tipuri de somn era legat de diferiți factori, inclusiv stilul de viață, sănătatea mintală și fizică și performanța cognitivă. „Acest lucru subliniază importanța luării în considerare a imaginii complete a somnului unei persoane pentru a ajuta medicii să facă evaluări mai precise și să ghideze tratamentul”, a spus coautoarea studiului, Aurore Perrault, de la Universitatea Concordia. „Dominanța markerilor de sănătate mentală în majoritatea profilurilor nu este surprinzătoare, deoarece somnul este unul dintre cele cinci domenii cheie ale funcționării umane care pot afecta sănătatea mintală”, a declarat Valeria Kebets, o altă autoare a studiului. Până în prezent, majoritatea studiilor privind somnul s-au concentrat pe un singur aspect, cum ar fi durata, examinând modul în care acesta se raportează la un singur rezultat, cum ar fi sănătatea mintală precară, potrivit Independent. Cu toate acestea, prezicerea rezultatelor somnului pe baza mai multor factori diferiți a fost dificilă. În noul studiu, oamenii de știință au evaluat datele a peste 750 de persoane din setul de date al Proiectului Human Connectome, efectuând o analiză bazată pe date a mai multor factori legați de somn. 5 profiluri de somn Oamenii de știință au putut descoperi în total cinci profiluri de somn. Primul este, în general, somnul de proastă calitate, care era corelat cu o sănătate psihologică precară, inclusiv depresie, anxietate și stres. Al doilea este un tip de somn caracterizat prin reziliență, în care somnul de proastă calitate nu era asociat cu probleme psihologice, cum ar fi dificultăți de atenție. Celelalte trei profiluri sunt mai specifice, unul fiind caracterizat aproape în totalitate de durata somnului, deoarece duratele scurte în aceste cazuri erau asociate cu o cogniție mai slabă. S-a constatat că fiecare dintre aceste tipuri de somn este legat de un model unic de activitate cerebrală. Cercetarea a fost posibilă deoarece setul de date al proiectului conținea multiple detalii despre caracteristicile somnului fiecărei persoane, inclusiv imagini ale creierului, date psihologice și sociale. Folosind această abordare, cercetătorii au putut găsi relații între toți acești factori, ceea ce nu se mai făcuse până atunci. Cercetătorii au dat un exemplu, spunând că persoanele care se încadrau în primul profil prezentau o conectivitate nervoasă ridicată între regiunile subcorticale ale creierului implicate în memorie, emoții și plăcere, precum și între zonele creierului implicate în mișcarea corpului și atenție. Noi tratamente pe baza profilurilor de somn Oamenii de știință speră că identificarea profilurilor fiecărui pacient va permite medicilor să ofere tratamente și sprijin mai bine personalizate. „Somnul are multe dimensiuni, nu doar durata acestuia. Analizând peste 700 de tineri adulți, am descoperit cinci „profiluri de somn” distincte, pe baza rapoartelor privind durata somnului, prezența întreruperilor și utilizarea medicamentelor pentru somn”, au scris cercetătorii. „Fiecare profil avea propria legătură distinctivă cu sănătatea, stilul de viață și cogniția și prezenta chiar și trăsături neuroimagistice unice, utilizând RMN funcțional”, au scris ei în studiu.