Noul ministru al Educației, despre introducerea sistemului japonez în școlile din România: În secunda doi, toți părinții o să sară
Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat postului Digi 24. Ministrul Educației a analizat rezultatele testelor PISA. „Și testele PISA ne arată că copiii noștri știu tabla înmulțirii sau adunării sau ce tablă este nevoie, dar nu știu să o aplice în viața reală. Și atunci apare întrebarea, într-un mod firesc, dar pentru ce facem noi educație? Care-i rolul învățământului, a educației formale? (…) Măsura și cum poți să o faci asta, cum ajungi la mintea copiilor, schimbând sau îmbunătățind și ajutându-i pe colegii noștri profesori. Adică prin cursuri de formare”, a declarat Sorin Costreie. Ministrul Educației, despre modelele din Estonia și Japonia Ministrul Educației a fost întrebat dacă preluarea modelelor educaționale de succes din Estonia și Japonia ar fi o idee bună. „Nu, nu, nu. Pentru că… haideți să ne uităm. Ce alte țări au rezultate bune? Japonia. Credeți că dacă luăm modelul japonez și-l implementăm mot-à-mot în România, vom avea rezultate?”, a răspuns ministrul. Ministrul Educației a analizat și rezultatele școlilor japoneze din România. „Nu doar metoda japoneză de acolo cred că explică rezultatele bune. Deci, acele școli japoneze cred că au un anumit tip de profesori, de părinți cu anumite resurse. Dați-mi voie să vă explic. Eu nu pot să iau pur și simplu un model care nu este doar educațional, e socio-educațional și să-l Implantez în România. (..) În școlile japoneze nu există femei de serviciu. În clipa în care… Gândiți-vă că facem chestia asta în școala noastră. În secunda doi, toți părinții o să sară și o să spună, dar cum, copiii mei să facă curat? Toate-s legate”, a precizat Costreie. Cine este Sorin Costreie Sorin Costreie este profesor la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Anterior numirii în poziția de ministru, el a fost consilier prezidenţial pentru educaţie şi cercetare. În trecut, Costreie a mai lucrat ca secretar de stat în Guvernul Cioloș și drept consilier pentru premierii Orban, Cîțu și Ciucă. România la testele PISA Rezultatele României la testele PISA 2025, publicate pe 8 septembrie 2026, arată o scădere accentuată de puncte la științe, la matematică și la citire. România se situează printre ultimele din UE, depășind doar țări precum Bulgaria sau Cipru, și sub media globală. Performanțele elevilor români sunt similare cu cele din state precum Serbia, Georgia, Moldova sau Thailanda. Testele PISA sunt evaluări internaționale standardizate, organizate de OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) din trei în trei ani. Acestea măsoară competențele și capacitatea elevilor în vârstă de 15 ani de a aplica cunoștințele acumulate la școală în situații reale din viața de zi cu zi, testând mai degrabă gândirea critică și rezolvarea de probleme decât simpla memorare a materiei.
Ministrul Educației include concursul pentru directorii de școli pe lista priorităților: Dorința de a deveni director, din ce în ce mai mică
Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat miercuri, la Digi24, că rezultatele și modul de desfășurare a concursului pentru directorii de școli trebuie analizate înainte de a fi luate viitoarele măsuri. El a inclus această măsură pe lista priorităților a acestui mandat. Au existat mai multe aspecte care trebuie verificate, a spus Costreie, inclusiv timpul acordat candidaților și lipsa foilor de ciornă, deși în cerințe se preciza că unele probleme puteau fi rezolvate și pe hârtie. Întrebat ce părere are despre subiectele de la concurs, Sorin Costreie a spus că, deocamdată, nu vrea să tragă concluzii. „Concursul pentru directori, deocamdată nu cred nimic. Le-am văzut și eu [subiectele]. Ele sunt niște subiecte standard de logică, de gândire logică. Pe alocuri erau și de gramatică, chiar unele de matematică. Ce mie personal, dar aici luați-o strict ca pe opinie personală, a rămas că vom analiza împreună și vom lua toate măsurile care se impun”, a declarat ministrul Educației. Ministrul Educației vrea o analiză a concursului Acesta a declarat că, înainte de a fi luate măsuri, trebuie verificat dacă examenul s-a desfășurat în condiții legale, mai ales că au fost depuse contestații. Ministrul a spus că obiectivul pe termen lung este formarea unui corp de directori și inspectori bine pregătiți, care să poată conduce școlile în mod profesionist. „Întâi trebuie să vedem dacă el s-a desfășurat și dacă din punct de vedere legal e vreo problemă, că avem niște contestații. După care tragem concluziile ce putem îmbunătăți. Ținta finală, din punctul meu de vedere, este să avem un corp managerial de directori, inspectori, profesionist și profesionalizat”, a explicat Sorin Costreie. Costreie a precizat că interesul pentru funcțiile de director este tot mai scăzut. Potrivit acestuia, „dorința de a deveni director a devenit din ce în ce mai mică. Și pot să-i înțeleg. Ai același salariu, dar cu mult mai multe responsabilități. Nu ai degrevare de normă decât minimală și așa mai departe”. „Eu cred că trebuie să avem un corp profesional managerial profesionist, dublat de o creștere a autonomiei școlare”, a afirmat acesta. Ce spune ministrul despre subiectele de la examen Întrebat dacă un astfel de examen îi ajută pe directori să se pregătească pentru responsabilitățile pe care le au, oferindu-le mai multă libertate în conducerea școlilor, Sorin Costreie a spus că testul urmărește în principal capacitatea de analiză. „Genul acesta de examen răspunde testării cognitive, de a vedea capacitatea lor de analiză. Acolo cred că a fost o problemă: timpul alocat, faptul că nu a avut ciornă, deși acolo m-am uitat și eu, scria că problemele se rezolvă în cap sau pe ciornă”, a declarat ministrul Educației. Sorin Costreie a precizat că acestea sunt doar câteva dintre aspectele care vor fi analizate înainte de a fi luată o decizie. „Deci sunt niște mici detalii pe care le vom analiza și vom vedea de unde au ajuns așa, de ce sunt așa și ce implicații au avut asupra desfășurării”, a mai spus ministrul, la Digi24.
Ministrul Educației vrea să dubleze pedepsele pentru agresiunile asupra profesorilor și elevilor, după atacul de la Bistrița
Ministrul Educației, Sorin Costreie, a spus, într-o intervenție la Digi24, că își propune să modifice legislația pentru a asigura protecția atât a elevilor, cât și a cadrelor didactice în fața potențialilor agresori. Inițiativa vine în urma incidentului petrecut la Bistrița, unde un elev a atacat o profesoară și un alt elev de 12 ani cu un cuțit. Sorin Costreie a susținut că prevenția trebuie să devină o prioritate în școlile din România și că autoritățile analizează inclusiv posibilitatea verificării ghiozdanelor la intrarea în școli și instalarea unor detectoare de metale. Loading … Referitor la cazul din Bistrița, ministrul Educației a punctat că atacul trebuie analizat pornind de la succesiunea faptelor. Acesta a precizat și faptul că elevul ar fi urmărit în mod deliberat un alt copil. „Eu cred că trebuie să prezentăm firul faptelor. Vorbim de un copil de clasa a VII-a care a atacat cu premeditare pe o doamnă profesoară care preda matematică la clasa a VI-a și un copil. Însă ținta era «indianul», un copil din clasa a VI-a, rom, și care el era ținta finală. Vă dați seama că dacă i-a înjunghiat pe cei care s-au interpus, cred că ținta era acest băiat. Cazul e cutremurător”, a spus ministrul Educației, la Digi24. De asemenea, Costreie a spus că a discutat cu directorul unității de învățământ, cu inspectorul școlar, dar și cu primarul, pentru a obține informații legate de cele două victime. „Am sunat, am vorbit cu doamna director, inspectorul și primarul. În primul rând, m-au asigurat că doamna profesoară e ok și copilul e ok”. Ministrul Educației a mai spus că autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente și a subliniat că violența și consumul de substanțe interzise sunt probleme care nu mai pot fi ignorate. „Ce facem în astfel de situații? Astfel de lucruri în alte părți ale lumii sunt la ordinea zilei. Dar la fel spuneam și de droguri, că la noi nu o să ajungă așa ceva și iată că au ajuns. Am discutat azi dimineață foarte scurt și cu domnul premier. Ce am vrea să facem? Pentru protecția profesorilor, a copiilor, a personalului din școală să întărim legea”. Sorin Costreie a notat faptul că modelul avut în vedere este cel al măsurilor de protecție pentru personalul medical implicat. Potrivit acestuia, schimbările legislative ar trebui adoptate într-un timp cât mai scurt, cu sprijinul tuturor partidelor. „Acest lucru s-a făcut pentru personalul medical. La fel vrem să procedăm și pentru personalul didactic. Concret, pedeapsa pentru faptă să fie dublată. Dublăm cu o campanie de mediatizare și să spunem că nu trebuie să se ajungă la așa ceva. E context agravant, cred că se numește în lege. Aici, în acest caz particular, e vorba de un copil, dar am avut cazuri de copii peste 14 ani și de profesori bătuți. Noi vrem cât de repede să fie făcută schimbarea în lege și sperăm să avem susținerea tuturor partidelor și să avem un climat mai sigur. Vrem să întărim statutul profesorului și elevului și să prindem și astfel de lucruri acolo”.
Premierul Luca Niculescu anunță măsuri împotriva violenței în școli: Toleranță zero față de armele albe
Școala din România trebuie să redevină un spațiu al siguranței și al respectului, a declarat miercuri premierul Luca Niculescu. Șeful Guvernului a anunțat că are în vedere un plan concret de acţiune realizat împreună cu Ministerul de Interne, reprezentanţii părinţilor, asociaţiile de psihologi şi cadrele didactice, care prevede prezenţă activă şi preventivă în zonele şcolare, toleranţă zero faţă de violenţă şi de portul de arme albe şi sprijin psihologic real în fiecare şcoală unde este nevoie. „Am participat astăzi, la Ministerul Educaţiei, la preluarea mandatului de către noul ministru, Sorin Costreie, şi de către ministrul delegat pentru învăţământul preuniversitar, Sorin-Gabriel Ionescu. Îi mulţumesc ministrului Mihai Dimian pentru efortul depus şi le doresc mult succes noilor miniştri, pentru că avem nevoie de o echipă puternică pentru a gestiona acest domeniu vital”, a scris Luca Niculescu pe Facebook. Loading … Șeful Executivului precizează că, dincolo de predarea ştafetei, a pus pe masă urgenţele care nu mai suportă amânare, în special măsurile necesare în faţa recentelor drame din şcoli. „Siguranţa elevilor şi a profesorilor este linia roşie de la care nu ne abatem. Avem în vedere un plan concret de acţiune, realizat împreună cu Ministerul de Interne, reprezentanţii părinţilor, asociaţiile de psihologi şi cadrele didactice: prezenţă activă şi preventivă în zonele şcolare, toleranţă zero faţă de violenţă şi de portul de arme albe şi sprijin psihologic real în fiecare şcoală unde este nevoie”, a explică premierul Niculescu. Foto: Facebook / Luca Niculescu Luca Niculescu: „Școala din România trebuie să redevină un spațiu al siguranței și al respectului” Niculescu subliniază că şcoala din România trebuie să redevină un spaţiu al siguranţei şi al respectului. El a mai anunţat că în paralel, merg înainte pe direcţiile majore de sprijin şi reformă: protejarea şi extinderea programelor pentru elevii vulnerabili („Masă sănătoasă”, „Şcoală după şcoală”) şi corectarea graduală a neajunsurilor legislative din trecut, în dialog deschis cu profesorii şi sindicatele. Foto: Facebook / Luca Niculescu „De asemenea, digitalizarea educaţiei este o componentă esenţială pentru reducerea decalajelor, pentru debirocratizare şi pentru pregătirea elevilor pentru economia viitorului. Tranziţia digitală din şcoli este legată direct de implementarea RO Wallet (portofelul digital), care va facilita accesul la documentele şcolare şi va simplifica relaţia dintre părinţi, elevi şi instituţiile de învăţământ”, mai spune Luca Niculescu.
Guvernul Tomac tot mai aproape de realitate
Premierul desemnat Eugen Tomac a confirmat o parte dintre numele pe care intenționează să le propună Parlamentului pentru viitorul Guvern. Negocierile pentru definitivarea echipei guvernamentale continuă. Lista include mai multe nume de consilieri prezidențiali, diplomați, foști demnitari, funcționari publici. Potrivit premierului desemnat Eugen Tomac, viitorul Executiv ar urma să aibă 3 vicepremieri. Unul dintre aceștia va fi ministrul Educației, urmând ca ceilalți doi să coordoneze domeniile economiei și digitalizării. Iată cum va arăta guvernul propus de premierul desemnat, potrivit Mediafax. Miniștrii confirmați și cei cu care încă se poartă negocieri. Sorin Costreie, propus la Educație și pentru funcția de vicepremier în Cabinetul Tomac Sorin Costreie este propunerea anunțată pentru Ministerul Educației. Ar urma să ocupe și una dintre cele 3 funcții de vicepremier din viitorul Executiv. Premierul desemnat a declarat că acesta a acceptat să preia portofoliul Educației și funcția de vicepremier, urmând să aibă atribuții care nu se vor limita strict la domeniul educației. Sorin Costreie, propus ca ministru al Educației în guvernul Tomac. Foto: Evz.ro Costreie este consilier prezidențial pentru educație și cercetare din 17 noiembrie 2025. Potrivit Administrației Prezidențiale, este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Are specializări în filosofia matematicii, filosofia limbajului și filosofia științei. Înainte de numirea la Cotroceni, Costreie a avut o activitate îndelungată în mediul universitar. Potrivit CV-ului publicat de Universitatea din București, el este cadru didactic la Facultatea de Filosofie, unde lucrează din 1997. A fost implicat în diferite structuri universitare și rețele academice europene. CV-ul său mai menționează calitatea de președinte al UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe – și rolul de coordonator al alianței CIVIS la nivelul Universității din București. Luca Niculescu, propus ministru al Afacerilor Externe Luca Niculescu este propunerea confirmată pentru Ministerul Afacerilor Externe. Premierul desemnat a invocat, în declarațiile publice, rolul lui Niculescu în dosarul aderării României la OCDE, precizând că acesta a acceptat să facă parte din viitorul guvern. Luca Niculescu, ambasadorul român la Paris / Sursa: Facebook – Luca Niculescu Niculescu este în prezent secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Potrivit MAE, între 2016 și 2022 a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Înainte de intrarea în diplomație, Luca Niculescu a avut o carieră prolifică în mass-media. A fost redactor-șef al RFI România și corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze. Dacă va fi validat de Parlament, Niculescu ar prelua Externele într-o perioadă în care dosarele principale ale României vizează aderarea la OCDE, relația cu partenerii europeni și euroatlantici, sprijinul pentru Republica Moldova și coordonarea pozițiilor de politică externă în contextul războiului din Ucraina. Dan Neculăescu, propus ministru al Apărării Dan Neculăescu este propunerea anunțată pentru Ministerul Apărării. Este reprezentant permanent al României la NATO din februarie 2022. Înainte de această funcție a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe. El este diplomat de carieră și lucrează în MAE din octombrie 2002, având rang diplomatic de ambasador. Biografia sa diplomatică include funcții legate de securitate, afaceri strategice, OSCE, neproliferare și controlul armamentelor. Potrivit NATO, Neculăescu a contribuit, în cariera sa diplomatică, la pregătirea unor summituri NATO și la dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României cu Statele Unite, Polonia și Turcia, în special pe dimensiunea de securitate. Teodor Dulceață, propus ministru al Mediului Teodor Dulceață este propunerea anunțată pentru Ministerul Mediului. Premierul desemnat a subliniat că Dulceață lucrează de mai mult de 10 ani în minister și că ocupă funcția de secretar general adjunct. Pagina Ministerului Mediului îl citează pe Teodor Dulceață drept secretar general adjunct. Potrivit CV-ului public, acesta a ocupat funcții în administrația publică și în structuri aflate în zona mediului, inclusiv la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Vladimir Ionaș, propus ministru al Dezvoltării Vladimir Ionaș (foto) este propunerea anunțată de Tomac pentru Ministerul Dezvoltării. Premierul desemnat a declarat că Ionaș a acceptat să facă parte din echipa pe care o va prezenta Parlamentului. Eugen Tomac a legat această propunere de tema reformei administrației și de relația cu autoritățile locale. Ionaș este de profesie sociolog și are o vastă experiență în sondaje de opinie, metodologie, comportament electoral, marketing și consultanță politică. Potrivit profilului publicat de Aspen Institute România, el a lucrat în cadrul Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde. A coordonat peste 1.000 de sondaje naționale și locale și a participat la proiectarea unor exit-polluri pentru alegeri prezidențiale, locale și parlamentare. Ionaș a fost consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului, unde s-a ocupat de teme de politică externă, relația cu societatea civilă, mediul academic și administrația publică. Este și președinte al organizației Roundtable on Ethnic Relations. Nicolae Istudor, propus ministru al Agriculturii Nicolae Istudor este propunerea anunțată de Eugen Tomac pentru Ministerul Agriculturii. Istudor este rector al ASE din martie 2016. A fost și prorector și profesor universitar doctor, cu activitate didactică în domenii precum logistica întreprinderilor agroalimentare, dezvoltare regională și rurală și burse de mărfuri agroalimentare. Între aprilie 2004 și ianuarie 2005, el a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu responsabilități în zona dezvoltării rurale și politicilor agricole. În perioada 2001–2004, a fost director general în același minister, cu atribuții privind managementul unităților agroalimentare, evaluarea, monitorizarea și controlul. Diana Morar, variantă pentru Ministerul Muncii La Ministerul Muncii poziția va fi ocupată de Diana Morar, avocată și fost deputat PNL în legislatura 2020–2024. Diana Morar a fost aleasă deputat în circumscripția Bistrița-Năsăud, pe listele PNL, mandatul său fiind validat în decembrie 2020. Activitatea sa politică a fost legată inițial de Partidul Național Liberal, iar în 2024 a trecut la Forța Dreptei, formațiunea condusă de Ludovic Orban, candidând ulterior din partea alianței Dreapta Unită. Înainte de mandatul parlamentar, Morar a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, în ianuarie 2020, în perioada Guvernului Orban. La acel moment, presa consemna că era avocat și că deținuse anterior funcția de consilier municipal PNL la Bistrița. Miniștri vehiculați / portofolii neconfirmate Ministerul Culturii –