Cum au repetat primarii Capitalei aceleași promisiuni de 35 de ani. Naumovici: Dacă te uiți pe campanii pare că nu s-a făcut nimic în București
Trei decenii și jumătate de campanii electorale au lăsat în urmă aceleași teme recurente: infrastructura, apa caldă, trafic și promisiuni de modernizare. 1992 – Primul duel electoral: Crin Halaicu vs. Cazimir Ionescu Prima competiție electorală post-decembristă i-a adus față în față pe Crin Halaicu, candidatul Convenției Democrate Române, și Cazimir Ionescu, reprezentant al FSN. Ionescu vorbea despre „redarea primăriei oamenilor” și admitea că nu poate schimba orașul peste noapte. Halaicu promitea rezolvarea alimentării cu apă și repararea țevilor RADET. Victoria CDR a avut efecte politice majore. „A conturat ceea ce va deveni sistemul politic românesc”, analizează Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA. Sursă foto – Mediafax Foto 1996 – Victor Ciorbea îl învinge pe Ilie Năstase La alegerile din ’96, Victor Ciorbea câștigă în fața lui Ilie Năstase, candidatul PDSR, promițând un program pe 200 de zile care nu a fost respectat. Năstase venea cu discursul: „Bucureștiul nu poate fi îmbunătățit sau cârpit”. 1998 – Viorel Lis vs. Sorin Oprescu După plecarea lui Ciorbea la Guvern, în 1997, Viorel Lis devine primar interimar și câștigă alegerile din 1998. Este momentul în care Sorin Oprescu intră pentru prima dată în competiție, construindu-și imaginea „medicului salvator” și susținând ideea unei administrații depolitizate. Lis a răspuns cu promisiuni sociale, printre care menținerea gratuităților pentru pensionari. Sursă foto – Mediafax Foto 2000 – Intrarea în scenă a lui Traian Băsescu În 2000, Traian Băsescu intră în cursa pentru Primăria Capitalei cu un discurs tranșant: gropi reparate în trei ani, ordine în haosul urban. În contrast, Sorin Oprescu mizează pe experiența sa administrativă. „Acele confruntări Băsescu vs. Sorin Oprescu chiar au rămas cumva… a fost prima mare dramă politică pe care am văzut-o sub ochii noștri”, afirmă Remus Ștefureac, directorul INSCOP. Publicitarul Bogdan Naumovici amintește umorul acelor campanii: „Unele sloganuri, de-a lungul vremii, cred că au cucerit și au rămas așa in memorie. La Băsescu, mai ales când a candidat împotriva lui Oprescu, rețin mai degrabă glumițele alea: Eu la municipiu, el la municipal. Se făceau tot felul de joculețe, glumințe care cred că la vremea respectivă au funcționat”, spune acesta. Sursa – Ziarul Libertatea din 2000 Mandatul lui Băsescu a fost marcat de conflicte cu Consiliul General. În 2004 câștigă un al doilea mandat, învingându-l pe Mircea Geoană. „Fără alegerea lui la București, probabil Băsescu nu ar fi ajuns niciodată președinte”, afirmă politologul Cristian Pîrvulescu. 2005 – Adriean Videanu vs. Marian Vanghelie După plecarea lui Băsescu la Cotroceni, Adriean Videanu câștigă alegerile din 2005 prezentând proiecte ample: un aeroport în sudul orașului, refacerea centrului istoric, fluidizarea traficului. Marian Vanghelie își construiește campania pe teme sociale – școli bune, canalizare, curățenie, transport. Sursa – Ziarul Libertatea din 2005 2008 – 2012: Epoca Sorin Oprescu În 2008, Sorin Oprescu câștigă Primăria ca independent. Promite autostrada suspendată și rezolvarea problemei câinilor maidanezi. Contracandidatul său, Vasile Blaga, răspunde cu sloganul „Soluții, nu discuții”. Oprescu câștigă și în 2012, în fața lui Silviu Prigoană, dar nu finalizează mandatul, fiind arestat în 2015 pentru luare de mită. Sursă foto – Mediafax Foto 2016 – 2025: Gabriela Firea și ascensiunea lui Nicușor Dan În 2016, Gabriela Firea devine prima femeie primar general a Bucureștiului, cu promisiuni de modernizare a transportului public. Mandatul ei este marcat de conflicte cu Nicușor Dan, pe atunci deputat și lider civic. În 2020, Nicușor Dan câștigă primăria, într-o campanie axată pe trafic, poluare și infrastructură. Se reîntâlnește cu Firea în cursa din 2024, iar un an mai târziu demisionează pentru a deveni președintele României, devenind al doilea primar general care ajunge la Cotroceni. „Alegerile din București și-au pus puternic amprenta asupra scenei politice naționale”, spune Remus Ștefureac. Promisiuni repetate, aceleași probleme Bogdan Naumovici observă că, deși scena politică s-a schimbat, discursul electoral a rămas aproape identic: „ Tot timpul se vorbește despre vom construi, vom face, vom repara. De 30 de ani aceleași probleme”. Sursă foto – Mediafax Foto O altă tendință pe care acesta o remarcă este evitarea siglelor de partid pe afișele electorale. „Înainte puneau mare – cheia, Convenția Democrată, săgeata și așa mai departe. Erau cât se poate de mari siglele pentru că oamenii probabil votau politic, din simpatie politică pentru un partid sau altul. Acum toată lumea vrea să se dea de candidatul antisistem”, spune Naumovici. Ce fel de primar îi trebuie Capitalei? Pe 7 decembrie, bucureștenii se întorc la urne. Un sondaj realizat de Avangarde arată că 68% dintre locuitorii Capitalei sunt nemulțumiți de starea orașului, în timp ce doar 30% se declară mulțumiți de nivelul curățeniei, infrastructurii și transportului. Publicitarul Bogdan Naumovici consideră că Bucureștiul are nevoie de un primar capabil să negocieze și să colaboreze cu toate instituțiile orașului. „Îți trebuie niște oameni care să facă treabă la București, nu să se certe”, spune acesta. Sursă foto – Mediafax Foto Remus Ștefureac, pe de altă parte, consideră că este important ca primarul să fie prezent în comunitate. „Dacă primarul nu împinge lucrurile, nu e prezent în comunitate să discute cu cetățenii, să împinga administrația, lucrurile vor funcționa mai greu”, afirmă directorul INSCOP. Decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA subliniază că Bucureștiul are nevoie de un primar cu o viziune coerentă și capabil să lucreze împreună cu primarii de sector pentru un proiect real de dezvoltare a orașului. „În programele primarilor nu văd discuții serioase despre marile probleme. O adevărată viziune edilitară ar trebui să asigure nu doar confortul transportului, ci și confortul vieții in Bucuresti”, concluzionează Pîrvulescu.
Radu Marinescu: În cazul lui Horațiu Potra se parcurg etapele unei proceduri de extrădare
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus duminică seară la Digi24 că procedura de extrădare a lui Horațiu Potra este în curs și că speră ca demersul să aibă succes. „Ceea ce știm și am împărtășit opiniei publice este faptul că domnul Horațiu Potra împreună cu cei urmăriți împreună cu dânsul sunt privați de libertate și acum se parcurg etapele unei proceduri de extrădare care sperăm noi să aibă ca finalitate prezentarea dânșilor în fața justiției din România pentru a se desfășura un proces penal cu toate garanțiile care sunt stabilite de exercițiul justiției într-un stat de drept și într-un stat democratic. Preocuparea Ministerului Justiției este să realizeze o cooperare judiciară eficace ca aceste persoane să se înfățișeze în fața jurisdicției din România. Faptul că reprezentanți sau pretinși reprezentanții ai dumnealor au comunicat public despre o numită intenție de a nu contesta solicitarea României de extradare ține, mă rog, de o comunicare publică pe care o realizează sau nu persoanele în cauză”, a declarat Radu Marinescu. Ce spune ministrul Justiției despre cazurile Sorin Oprescu și Paul de România Întrebat despre cazul lui Sorin Oprescu, aflat sub control judiciar în Grecia, ministrul Justiției a spus că motivele invocate de acesta pentru a scăpa de pedeapsa din România nu mai sunt de actualitate. „Nu mai poți să repui în discuție chestiunile care țin, de exemplu, de condițiile de deținere, pentru că în cazul domnului Oprescu a fost vorba de condițiile de deținere la primul refuz al autorităților din Grecia, întrucât, în România, condițiile de deținere s-au îmbunătățit substanțial. Suntem optimiști”, a adăugat ministrul. În cazul unui alt fugar celebru, Paul de România, Ministerul Justiției a făcut demersuri la forurile europene. ”Ne-am adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene și am obținut recent, 2024-2025, două decizii foarte importante. Una ne ajută în cazul Prințului Paul de România, acolo procedurile sunt în desfășurare și se va aplica o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care nu mai permite unei jurisdicții să reia elementele de presupusă nelegalitate ale desfășurării procesului în jurisdicția românească”, a spus ministrul Radu Marinescu.
Ministrul Justiției, despre extrădarea lui Sorin Oprescu: Impedimentul invocat anterior a dispărut
Radu Marinescu spune, pentru Digi24, că în acest moment nu ar trebui să mai existe vreun impediment privind extrădarea lui Sorin Oprescu din Grecia. „Procedura mandatului european de arestare presupune examinarea acestuia cu celeritate, ceea ce înseamnă că acum, fiind arestat, va fi prezentat unui magistrat, urmând să își formuleze poziția – fie este de acord cu trimiterea sa în România, fie dacă nu este de acord, urmează a se desfășura o procedură judiciară în acest sens. De la ultima solicitare făcută de România au intervenit două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care, apreciem noi, sunt în sprijinul solicitării noastre actuale de predare a domnului Oprescu”. Ministrul Justiției a mai adăugat că „în esență, apreciindu-se că mandatul de arestare poate fi menținut și solicitarea de predare de asemenea menținută, dacă au intervenit aspecte, diferite, aspecte noi față de cererea anterioară. Noi apreciem că în acest moment condițiile de detenție oferite de România sunt la standarde europene și că acest impediment apreciat anterior de autoritățile elene a dispărut. Urmează, bineînțeles că autoritățile judiciare din Grecia să se pronunțe cu celeritate”. „Vom lua toate măsurile care țin de cooperarea judiciară loială și care țin de statul român pentru a pune la dispoziția autorităților din Grecia toate informațiile relevante. Apreciem, repet, că în ceea ce privește condițiile de deținere s-au făcut progrese semnificative și că acest impediment nu mai există”, adaugă el. Sorin Oprescu, reținut lângă aeroportul din Salonic Fostul primar al Capitalei a fost reţinut sâmbătă lângă aeroportul din Salonic. Motivul este acela că autoritățile elene au primit noi informații de la justiția din România privind condițiile de detenție în penitenciarele românești. Polițiștii greci l-au reținut din nou pe Oprescu pentru că în luna mai a acestui an, Tribunalul București a acceptat o cerere din partea polițiștilor care gestionează cazurile de urmăriți internațional, iar România a transmis un angajament de îmbunătățire a condițiilor de detenție, arată Ministerul de Justiție. Acesta a fost motivul invocat de magistrații eleni atunci când au respins inițial extrădarea fostului primar general al Capitalei: nu ar fi beneficiat de condiții decente de detenție în România, având în vedere vârsta înaintată a acestuia – Oprescu are 73 de ani – afecțiunile de care suferă și pedeapsa pe care o are de executat. Condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, în 13 mai 2022, la zece ani şi opt luni de închisoare, într-un dosar în care este acuzat de mai multe fapte de corupţie, după ce a primit 25.000 de euro la locuinţa sa din Ciolpani, de la Bogdan Popa, fost şef al Administraţiei Cimitirelor, care la rândul său este acuzat că a constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ulterior şi ceilalţi inculpaţi din dosar, şi care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul municipiului Bucureşti. La finalul anului 2013, grupul ar fi fost condus de Sorin Oprescu. În aceeaşi zi, Sorin Oprescu a fost dat în urmărire, fiind reţinut în Grecia în 17 mai. În 31 mai, Oprescu a fost eliberat pe cauţiune, iar Curtea de Apel din Atena a respins cererea României de extrădare a sa.
Sorin Oprescu ajunge mâine în fața unui procuror grec. Va fi întrebat dacă acceptă predarea către România
Fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, va ajunge mâine dimineață în fața unui procuror din Salonic, pentru o audiere în cadrul procedurii privind mandatul european de arestare emis pe numele său. Potrivit unor surse Gândul, procurorul îl va întreba pe Oprescu dacă acceptă să fie predat autorităților române. Dacă fostul edil își dă acordul, acesta va fi trimis direct în România, fără ca dosarul să mai ajungă în fața unei instanțe. Mediafax foto În cazul în care refuză predarea, cazul va fi trimis în fața unei instanțe elene, care va analiza mandatul european. Sursele afirmă că, în acest scenariu, apărarea lui Oprescu ar putea invoca din nou argumentul condițiilor necorespunzătoare din închisorile românești, motiv folosit și în trecut pentru a amâna extrădarea. Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv în România la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție. El a fost prins în Grecia ieri, unde a fugit înainte de pronunțarea sentinței. Surse foto: Mediafax foto AUTORUL RECOMANDĂ: Scandal USR-AUR, izbucnit la Timișoara. USR acuză Consiliul Județean că a permis unui „putinist” să-și lanseze cartea comunistă în Sala Revoluției Polițist antidrog, reținut într-un dosar DIICOT de trafic de DROGURI. 20 de persoane au ajuns în arest După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: „Nu mai trebuie să CREȘTEM taxe”