Uniunea Europeană susține returnarea migranților din Ceuta în Maroc. Printre cei vizați sunt și sute de minori neînsoțiți
Comisia Europeană susține returnarea persoanelor care se află ilegal în Ceuta, inclusiv a minorilor neînsoțiți, după valul mare de migranți care a ajuns în exclava spaniolă la sfârșitul lunii iulie, potrivit Euronews. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert, a declarat marți că autoritățile spaniole și marocane trebuie să gestioneze situația și să se asigure că persoanele care nu au dreptul să rămână în Ceuta sunt returnate cât de rapid. „Prioritatea este acum ca autoritățile spaniole și marocane să mențină controlul situației și să asigure o returnare rapidă a tuturor celor care rămân ilegal în Ceuta”, a declarat Markus Lammert într-o conferință de presă. Acesta a spus că returnările sunt prevăzute de legislația Uniunii Europene și sunt reglementate în prezent de Directiva privind returnarea. În viitor, acestea vor fi reglementate și prin noul regulament european privind returnarea. „Există, de asemenea, prevederi pentru returnarea migranților care se află ilegal pe teritoriu, inclusiv a minorilor neînsoțiți”, a spus Markus Lammert. Potrivit estimărilor prezentate săptămâna trecută de ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, în Ceuta mai sunt aproximativ 5.000 de migranți aflați ilegal pe teritoriu, dintre care 1.898 sunt minori. Autoritățile spaniole au spus că vor să îi returneze pe toți cei aflați ilegal în Ceuta în țările lor de origine, precizând că aceștia nu vor fi transferați în Spania continentală. Marocul a anunțat, la rândul său, că este pregătit să colaboreze cu Spania și cu partenerii europeni pentru returnarea migranților neînsoțiți. Comisia Europeană a spus și că există măsuri de prevenire a unor astfel de situații. Acesta a declarat că, pe viitor, instituția mizează pe prevenire și descurajare, colaborând cu platformele și cu organizațiile de verificare a informațiilor pentru a „contracara rețelele infracționale care răspândesc dezinformare” și pentru a „intensifica lupta împotriva traficului de migranți”. La rândul său, comisarul european Magnus Brunner a declarat luni, într-un mesaj pe X, că Spania desfășoară „o muncă importantă și necesară” pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Valul de migrație din 30 iulie a fost unul dintre cele mai mari înregistrate în Ceuta. Potrivit estimărilor spaniole, aproximativ 72.000 de persoane au trecut atunci în exclavă, aproape toate fiind ulterior returnate în Maroc.
Amputarea părea inevitabilă. Proteza din titan care i-a salvat piciorul
Spitalul a reușit să evite amputarea unui picior grație implantului osos inovator, făcut la comandă pentru pacient în vârstă de 38 de ani, transmite Euronews. Este prima proteză personalizată din metamaterial de acest gen, o tehnologie dezvoltată inițial pentru sectorul aerospațial, care reproduce proprietățile mecanice ale osului printr-o structură din titan fabricată prin imprimare 3D. Proteza este făcută din titan și imită structura osului, permițând păstrarea piciorului și a genunchiului și evitând amputarea. Spre deosebire de protezele convenționale, acest implant nu înlocuiește osul cu o piesă solidă, ci recreează structura și rezistența acestuia printr-o rețea de tije fine din titan care distribuie sarcinile într-un mod similar țesutului osos. Urma să-și piardă piciorul. Medicii au creat o proteză care i l-a salvat Designul său ajută osul pacientului să crească și să integreze proteza, reducând riscul de respingere și complicații. În plus, deoarece este imprimat 3D și adaptat fiecărui pacient, durata operației se reduce aproape la jumătate. Implantul cântărește abia 300 de grame, dar simulările indică faptul că poate suporta peste 500 de kilograme, în comparație cu protezele convenționale, care cântăresc câteva kilograme și pot suporta doar 100-150 de kilograme. La un an după operație, pacientul este deja capabil să meargă. După aproape doi ani în care nu a pus greutate pe picior, el spune că a început în sfârșit să-și recâștige mobilitatea. Spitalul Gregorio Marañón a efectuat deja o a doua procedură similară și pregătește încă două implanturi personalizate, unul pentru încheietura mâinii și altul pentru stern. Obiectivul este de a implementa această tehnologie pentru a oferi medicină hiper-personalizată în cadrul sistemului public de sănătate.
De ce au renunțat britanicii la recuperarea unei comori de aur evaluată la 6,4 miliarde euro
Britanicii au abandonat vânătoarea de comori submarine din cauza tensiunilor cu Spania, potrivit The Telegraph. Operațiunea a fost abandonată în liniște. Este vorba despre operațiunea care viza recuperarea resturilor navei HMS Sussex. Aceasta s-a scufundat în largul coastei Gibraltarului în secolul al XVII-lea în timp ce transporta o comoară în aur, evaluată în prezent la valoarea de 6,4 miliarde de euro. Informația privind renunțarea la operațiune a fost dezvăluită de surse diplomatice. Deși susține că este proprietarul navei scufundate, guvernul britanic și-a retras sprijinul pentru o misiune de recuperare începută în anii 2000. Oficialii au tras concluzia că recuperarea comorii putea avea consecințe diplomatice grave din cauza pretențiilor nerecunoscute ale Spaniei asupra Gibraltarului. Telegramele ambasadei SUA publicate de WikiLeaks confirmă faptul că Londra în acest caz a prioritizat stabilitatea geopolitică în detrimentul eforturilor de recuperare. Epava cu comoară a fost descoperită în 2011 Odyssey Marine Exploration a localizat probabilul loc al epavei în 2001, la o adâncime de 821 de metri în vestul Mării Mediterana. Inițial, Guvernul britanic a semnat un acord pentru a împărți încărcătura care urma să fie recuperată. Totuși, proiectul s-a blocat din cauza interferențelor spaniole. Navele de patrulare ale Gărzii Civile spaniole au interceptat și hărțuit în mod repetat echipele de scufundare care operau în apropierea Gibraltarului. În cele din urmă, operațiunea a eșuat în cele din urmă, deoarece Marea Britanie a refuzat să impună o graniță maritimă mai largă. Dreptul internațional permite statelor de coastă să revendice o rază teritorială de 12 mile marine, însă Londra restricționează zona maritimă a Gibraltarului la doar trei mile. Managerii Odyssey au solicitat oficialilor britanici să extindă granița pentru a-și proteja navele de interdicția spaniolă. Guvernul a refuzat, iar acordul dintre părți a căzut. Cum a ajuns comoara pe fundul mării? Epava, despre care se crede că este HMS Sussex, s-a scufundat în largul coastei Gibraltarului în 1694. Se crede că nava conține până la 10 tone de monede de aur, evaluate astăzi la aproximativ 6,4 miliarde euro. Conform datelor istorice, HMS Sussex s-a scufundat în timpul unei furtuni violente în februarie 1694. 548 de membri ai echipajului au murit. Nava amiral conducea o flotă în Marea Mediterană pentru a-i sprijini pe aliații britanicilor în Războiul de Nouă Ani. De asemenea, nava transporta o comoară formată dintr-o cantitate de până la 10 tone de aur. Regele William al III-lea a trimis aurul pentru a-și asigura sprijinul Ducelui de Savoia împotriva Franței. Va rămâne comoara pe fundul mării? Operațiunea de recuperare a aurului ar putea fi reluată având în vedere valoarea comorii și presiunea pusă pe autoritățile britanice de către foști oficiali. Echipamentele moderne și vehiculele subacvatice autonome reprezintă argumente în plus pentru reluarea căutărilor. Experții cred că o nouă expediție ar putea recupera cu ușurință încărcătura aflată pe fundul mării.
Numele conchistadorului Hernán Cortés, eliminat de pe o trecătoare montană din Mexic
Claudia Sheinbaum a propus schimbarea denumirii în timpul unui eveniment organizat chiar în această zonă, relatează AFP. „Paso de Cortés” este un pas montan situat în centrul Mexicului, între vulcanii Popocatépetl și Iztaccíhuatl. Locul poartă numele conchistadorului spaniol Hernán Cortés, care a trecut prin această zonă în secolul al XVI-lea înainte de cucerirea orașului Tenochtitlán, capitala Imperiului Aztec. „Cu ocazia Zilei Internaționale a Popoarelor Indigene, am propus, în numele dreptății, schimbarea numelui „Paso de Cortés” în „Paso de los Pueblos Indígenas” – origine și sursă a valorilor noastre”, a transmis președinta, printr-un mesaj publicat pe X. En el Día Internacional de los Pueblos Indígenas, propusimos, por justicia, cambiar el nombre de Paso de Cortés por Paso de los Pueblos Indígenas, origen y fuente de nuestros valores. Hoy también realizamos la Jornada Nacional de Reforestación. Recordamos que honrar nuestras… pic.twitter.com/ZjUrsbhGJ4 — Claudia Sheinbaum Pardo (@Claudiashein) August 9, 2026 Sheinbaum a susținut astfel de inițiative și în perioada în care era primar al capitalei mexicane. Atunci, ea a promovat schimbarea denumirii unui arbore cunoscut ca „Arborele Nopții Triste”, în apropierea căruia, potrivit legendei, Hernán Cortés ar fi plâns după o înfrângere. Locul este cunoscut în prezent drept „Arborele Nopții Victorioase”. În ultimii ani, relațiile bilaterale dintre Mexic și Spania au fost caracterizate prin dezbateri despre moștenirea cuceririi spaniole. În 2019, fostul președinte Andrés Manuel López Obrador a trimis o scrisoare Spaniei prin care solicita monarhiei spaniole să prezinte scuze pentru Conchistei spaniolă, care a deschis calea unei perioade de aproximativ 300 de ani de colonizare. Claudia Sheinbaum a reluat ulterior solicitarea, cerând la rândul său scuze oficiale din partea Spaniei, ceea ce a contribuit la tensionarea relațiilor bilaterale. Abia în luna martie a acestui an, regele Felipe al VI-lea a recunoscut existența unor „ abuzuri” comise în timpul cuceririi spaniole a Americilor în secolul al XVI-lea.
MAE, atenționare de călătorie în Spania: Cod Roșu de incendii de vegetație în Valencia
MAE îi atenționează pe românii din Spania care tranzitează, sau intenționează să călătorească în Valencia că autoritățile locale au instituit un cod roșu de risc de incendii de vegetație. „La acest moment, sunt înregistrate incendii de vegetație în localitățile Sierra Engarceran, Culla și Tirig din provincia Castellón”, transmite MAE. Ministerul de Externe le recomandă românilor să evite deplasarea în zonele în care există incendii în desfășurare sau un risc iminent de producere a acestora. Ministerul îi îndeamnă pe români să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale și să consulte în permanență informațiile publice comunicate de către autoritățile spaniole. Atenționările pot fi urmărite pe site-ul Serviciului Public de Urgență al Generalității Valenciene din Spania, Emergencies Comunitat Valenciana. Cetățenii Români pot pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Valencia +34 964.216 171; +34 964.216.172; +34 964.203.331; +34 964.203.234; +34 962.985.644; +34 962.985.278; +34 961.237.364, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, românii din Valencia care se confruntă cu o situație specială, cu caracter urgent, au la dispoziție și telefonul de urgență al Consulatului General al României la Valencia: + +34 677 842 467. Românii din Valencia pot să consulte și pagina MAE dedicată lor. De asemenea, cetățenii care călătoresc în străinătate pot accesa și aplicația MAE, „Călătorește informat”, ce oferă informații și sfaturi de călătorie.
Din cauza temperaturilor extreme, recolta de struguri ar putea începe mai devreme ca niciodată în Spania
Temperaturile extreme și seceta împing podgoriile din Rioja către una din cele mai timpurii recolte din istorie, semn clar al impactului încălzirii globale asupra agriculturii, transmite Mediafax Spania. Căldura doborâtoare din această vară afectează puternic viile din nordul Spaniei, în special din celebra regiune viticolă Rioja. Loading … Producătorii se pregătesc pentru o recoltă de struguri neobișnuit de timpurie, după cum notează presa spaniolă. Temperaturile ridicate, combinate cu lipsa ploilor, încă din luna mai, au accelerat maturarea strugurilor și au redus semnificativ cantitatea estimată a recoltei. Un viticultor experimentat spune că nu a mai trăit asemenea vremuri și ecunoaște că metodele tradiționale de lucru nu mai sunt eficiente în noile condiții climatice. El remarcă însă și capacitatea viței-de-vie de a se adapta la stresul extrem. 2026, anul dezechilibrului pentru viticultorii spanioli În unele zone, primele soiuri ar putea fi recoltate chiar la mijlocul lunii august, iar culesul ar putea fi în plină desfășurare până la finalul lunii. Diferențele dintre regiunile mai calde și cele mai răcoroase s-au redus simțitor, ceea ce indică un ciclu agricol tot mai uniform, dar și mai dezechilibrat. Experții spun că 2026 va fi anul dezechilibrului între nivelul de zahăr și maturitatea fenolică a strugurilor, ceea ce ar putea afecta calitatea vinului. De asemenea, seceta prelungită a compromis așteptările pentru o recoltă bogată. Chiar dacă ploile recente au adus local cantități semnificative de apă, acestea nu sunt suficiente pentru a compensa lunile de secetă extremă. Schimbările climatice devin o realitate tot mai dificilă pentru viticultorii din Spania, care sunt nevoiți să își adapteze rapid practicile pentru a face față unor condiții fără precedent în istoria agriculturii acestei țări.
Pedro Sánchez critică statele UE care cer suspendarea Spaniei din Schengen: Reacția lor este egoistă, polarizantă și ilegală
Prim-ministrul spaniol, Pedro Sánchez, a ripostat la adresa unor țări ale Uniunii Europene pentru ceea ce a descris ca fiind „reacția lor egoistă, polarizantă și ilegală” la trecerile masive ale frontierei de la Ceuta, mulțumind, totodată, Marocului pentru ajutorul acordat în gestionarea crizei, scrie The Guardian. Potrivit publicației spaniole El Pais, Sánchez a transmis Bruxelles-ului o scrisoare în care afirmă că unele state membre au preferat să „atace” Spania și să solicite excluderea temporară a acesteia din spațiul Schengen, determinate de „prejudecăți, știri false, ignoranță sau interese politice” care contravin legislației europene, dreptului umanitar și principiilor solidarității UE. Sánchez a susținut că în mai puțin de 48 de ore, guvernul său a reușit să „restaureze complet controlul frontierei, să ofere asistență umanitară extinsă, să returneze practic toți migranții care au trecut ilegal și să prevină orice mișcare neautorizată către Europa continentală”. „Toate acestea au fost realizate în strânsă coordonare cu autoritățile marocane și cu foarte puțin sprijin din partea altor state europene”, a adăugat el, care a și cerut o reuniune rapidă a miniștrilor de interne ai Uniunii Europene, „de urgență”. El Pais a relatat, totodată, că Ceuta „revine treptat la normal” în timpul dimineții de sâmbătă, magazinele fiind redeschise, traficul fiind reluat, iar rezervele de combustibil fiind restabilite după zile întregi de perturbări. În timp ce grupuri mici de tineri au rămas în anumite părți ale orașului, mulțimile mari observate la începutul acestei săptămâni s-au dispersat în mare parte. Numărul victimelor în criza de la frontiera dintre Spania și Maroc, din Ceuta, a ajuns la 67 Autoritățile spaniole au prezentat și un nou bilanț al crizei de la frontieră, anunțând că numărul persoanelor decedate a ajuns la 67. Guvernul de la Madrid a anunțat că vrea să instaleze o barieră de izolare care să se extindă de la dig în mare, pentru a împiedica noi traversări ilegale dinspre Maroc către enclava spaniolă, informează agenția AP. La rândul său, ministrul spaniol de Externe, José Albares, a declarat că „practic toți cei care au intrat în Ceuta s-au întors deja în Maroc”. Într-o postare publicată pe platforma X, șeful diplomației spaniole a spus că funcționarea spațiului Schengen nu este pusă în pericol. „Nu este posibil să călătorești din Ceuta sau Melilla în Spania continentală fără a prezenta un act de identitate la un punct de control al poliției. Integritatea spațiului Schengen este pe deplin garantată.”, a transmis José Albares.
Ar putea fi exclusă Spania din spațiul Schengen din cauza crizei migranților din Ceuta?
Criza provocată de intrarea a aproximativ 60.000 de migranți în enclava spaniolă Ceuta a reaprins dezbaterea privind funcționarea spațiului Schengen. Mai multe state europene cer măsuri împotriva Spaniei, inclusiv excluderea temporară a țării din zona de liberă circulație, în timp ce Comisia Europeană spune că o astfel de procedură poate fi aplicată doar în situații excepționale, potrivit Euronews. Italia a reintrodus deja controalele la frontierele aeriene și maritime cu Spania, iar Finlanda și Danemarca susțin măsuri chiar mai dure, având în vedere situația. Cu toate acestea, Comisia Europeană ar trebui să inițieze procedura de suspendare, iar în prezent nu există indicii că un astfel de demers ar putea avea loc. Valul de migranți care a ajuns în Ceuta, cea mai mare creștere a intrărilor ilegale înregistrată vreodată pe teritoriul Uniunii Europene într-o singură zi, a stârnit îngrijorare în mai multe capitale europene. Deși enclava spaniolă se află pe continentul african și nu oferă o rută directă către Europa continentală, nivelul atât de mare al fenomenului a determinat reacții în lanț. Prima care a invocat posibilitatea unor măsuri excepționale a fost premierul italian Giorgia Meloni, care joi a anunțat „măsuri extraordinare” pentru protejarea frontierelor Italiei. La o zi distanță, după o reuniune condusă de ministrul de Interne Matteo Piantedosi, autoritățile italiene au decis reintroducerea controalelor la frontierele aeriene și maritime cu Spania. Solicitarea Italiei a fost susținută și de ministrul finlandez de Interne, Mari Rantanen, care a îndemnat și alte state membre să adopte măsuri asemănătoare. Totodată, premierul danez Mette Frederiksen a spus că această opțiune ar trebui să fie analizată. Apelul a fost reluat și de mai mulți lideri politici de centru-dreapta din Europa. În ce condiții poate fi suspendată o țară din Schengen Potrivit Codului Frontierelor Schengen, suspendarea participării unui stat la spațiul de liberă circulație reprezintă o măsură de ultimă instanță, aplicabilă doar în cazul unor „deficiențe grave persistente legate de controlul la frontierele externe”. Într-un astfel de scenariu, Comisia Europeană ar trebui să propună suspendarea, iar decizia ar urma să fie aprobată de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Ulterior, țării vizate i s-ar recomanda reintroducerea controalelor la frontierele interne cu celelalte state Schengen. Deocamdată, oficialii europeni spun că nu există semnale că această procedură ar urma să fie declanșată. „Există evaluări regulate și, în cazul în care sunt detectate deficiențe grave la punctul de trecere a frontierei, emitem un raport care este apoi discutat mai întâi cu statul membru [în cauză]”, a declarat un oficial al Uniunii Europene, fără a face alte comentarii privind situația din Spania. Comisia Europeană a precizat și faptul că, în cadrul sistemului Schengen, enclavele spaniole Ceuta și Melilla beneficiază de un regim special, fiind tratate ca teritorii externe din punct de vedere al liberei circulații. „Există deja controale la frontiere între Ceuta și Melilla și restul spațiului Schengen”, a precizat un oficial european. Mai multe state au introdus deja controale Regulile Schengen permit oricărui stat membru să reintroducă temporar controale la frontierele interne pentru perioade care pot fi prelungite până la șase luni. Italia a aplicat deja această măsură, însă pentru o perioadă de o lună. Franța are deja controale la toate frontierele sale terestre, însă acestea au fost introduse înainte de izbucnirea crizei de la Ceuta. Decizia este motivată de amenințările teroriste și de violențele care vin la pachet cu fenomenul migrației. După declanșarea crizei, ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat intensificarea controalelor la frontieră. Portugalia, de altfel, singurul alt stat membru al Uniunii Europene care împarte o frontieră terestră cu Spania, nu a adoptat până în prezent măsuri similare. Totuși, autoritățile de la Lisabona au transmis într-un comunicat că „integritatea sistemului Schengen depinde de controale stricte la frontierele externe”.
Italia a decis: Suspendă temporar Acordul Schengen cu Spania, ca răspuns la intrarea în masă a migranților în Ceuta
Italia suspendă temporar Acordul Schengen privind libera circulație cu Spania, ca răspuns la intrarea în masă a migranților în Ceuta. Într-o postare pe X, premierul italian Giorgia Meloni a subliniat că măsura este una temporară și a fost adoptată pentru protejarea securității naționale. „Guvernul a decis să suspende temporar regimul de liberă circulație din cadrul spațiului Schengen pentru legăturile maritime și aeriene cu Spania, reinstituind controalele la frontieră. Este vorba de o măsură extraordinară, adoptată pentru a proteja securitatea națională și a preveni eventualele repercusiuni asupra națiunii noastre. Măsura va rămâne în vigoare doar atât timp cât va fi necesar, acordându-se o atenție deosebită limitării oricărui impact asupra fluxurilor turistice de vară”, a scris Meloni într-un mesaj publicat pe X. Il Governo ha deciso di sospendere temporaneamente il regime di libera circolazione previsto da Schengen nei collegamenti marittimi e aerei con la Spagna, reintroducendo i controlli di frontiera. Si tratta di una misura straordinaria, adottata per tutelare la sicurezza nazionale… pic.twitter.com/bpszoG8soX — Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) July 31, 2026 „Italia este pregătită să susțină orice inițiativă europeană menită să sprijine instituțiile spaniole în eforturile necesare pentru restabilirea controlului deplin asupra frontierelor externe ale Uniunii și pentru a face față cu determinare situației actuale”, se mai arată în mesajul publicat de Meloni. Italia nu are o frontieră terestră cu Spania, însă această măsură va afecta persoanele care călătoresc cu avionul sau cu vaporul între cele două ţări. În plus, ministerul italian de Interne a precizat că a convenit cu Parisul să întărească controalele de-a lungul frontierei terestre franco-italiene. Aproximativ 60.000 de migranți au ajuns în Ceuta Președintele administrației locale din Ceuta, Juan Vivas, a anunțat că numărul migranților care au intrat ilegal în exclava spaniolă în ultimele zile a ajuns la aproximativ 60.000. Oamenii au trecut granița fie înot, fie forțând gardul de la frontieră. Oficialul spaniol a avertizat că presiunea asupra orașului este fără precedent și că numărul persoanelor intrate reprezintă aproape 70% din populația Ceutei. Franța înăsprește controalele la granița cu Spania Și Franța a luat măsuri în contextul intrării în masă a migranților în Ceuta. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat vineri intensificarea controalelor la granița cu Spania. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a transmis pe X că la controale vor participa polițiști și militari. Măsura a fost luată de teama că migranții care au intrat în număr mare în Ceuta ar putea circula apoi liber prin spațiul Schengen.
Ana Blandiana primește un nou premiu internațional / Poeta română va fi distinsă la Festivalul Cosmopoética din Spania
Poeta română Ana Blandiana, una dintre cele mai apreciate voci ale literaturii europene contemporane, va primi primul Premiu Cosmopoética Ciudad de Córdoba pentru întreaga carieră, în cadrul prestigiosului Festival Internațional de Poezie Cosmopoética, care va avea loc între 25 septembrie și 3 octombrie în orașul Córdoba, Spania. Organizatorii au anunțat că distincția îi este acordată în semn de recunoaștere a contribuției sale excepționale la poezia contemporană. Primarul orașului Córdoba va înmâna premiile Premiul inaugurează o nouă serie de distincții create de festival pentru a recompensa personalități și instituții cu un rol esențial în promovarea poeziei. În aceeași ediție va fi premiată și emisiunea culturală La Estación Azul a Radioului Național al Spaniei, pentru activitatea dedicată promovării literaturii. Primarul orașului Córdoba, José María Bellido, va înmâna premiile în gala de închidere a festivalului. Creată pentru a recompensa „persoane sau instituțiii care desfășoară o activitate remarcabilă și de neînlocuit” Potrivit acestuia, noile distincții au fost create pentru a recompensa „persoane sau instituții care desfășoară o activitate poetică remarcabilă și de neînlocuit”. Ediția din acest an a festivalului se desfășoară sub tema „Inventarea bucuriei prin cuvânt”, inspirată de opera lui Jorge Luis Borges, la 40 de ani de la moartea scriitorului argentinian. Programul va reuni unele dintre cele mai importante nume ale literaturii mondiale, între care Siri Hustvedt, Leonardo Padura, John Banville și laureatul Premiului Cervantes, Sergio Ramírez. Ana Blandiana își confirmă statutul internațional Premiul confirmă statutul internațional al Anei Blandiana, după ce scriitoarea a primit în ultimii ani unele dintre cele mai importante distincții literare europene, inclusiv Premiul Prințesa de Asturias pentru Litere, acordat pentru întreaga operă. Autoare a peste 30 de volume de poezie, proză și eseu, traduse în numeroase limbi, Ana Blandiana este considerată una dintre cele mai influente figuri ale literaturii române contemporane și un simbol al rezistenței culturale în perioada regimului comunist.