Ce trebuie să știe românii care-și caută de lucru în Spania. Salariile sunt mai mari decât la noi, dar și costurile vieții sunt mai ridicate
Salariul unui muncitor în Spania este mai mai mare decât în România, dar și costurile vieții sunt mai ridicate, mai ales pentru cei care aleg să se stabilească în orașele mai mari. Un muncitor obișnuit din Spania, câștigă, în medie, în Spania, aproximativ 1.500 – 1.600 de euro pe lună și a fost stabilit la finalul anului 2024, potrivit B1 TV. Oficial, conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INE), salariul mediu este de 1.987 de euro pe lună, dar aceste venituri diferă de la o regiune la alta, de impozite plătite și de orele muncite. Astfel, în regiunile mai bogate, salariile sunt mai mari, dar și traiul de zi cu zi este mai scump în astfel de zone. Potrivit sursei citate, salariul este mai mare în regiunile bogate precum Madrid, Țara Bascilor sau Catalonia, unde veniturile depășesc media națională. În schimb, în comunitățile autonome sudice sau insulare, precum Andaluzia, Canare sau Baleare, veniturile sunt mai mici. De multe ori acestea sunt aproapiate de salariul minim. Deci, pentru românii care doresc să lucreze ca muncitori în Spania este de preferat să se stabilească în localități de mărime medie sau în zone rurale, având ca opțiune naveta de la domiciliu la locul de muncă. Salariile în alte domenii de activitate Salariul minim interprofesional (SMI) care se aplică în domenii precum HORECA, comerț sau servicii a fost stabilit la 1.184 de euro brut pe lună. Salarii mai mari sunt plătite în sistemul public, unde există o mai mare stabilitate, dar un astfel de job este mai dificil de accesat de către un migrant. Conform datelor statistice, un funcționar câștigă cu 20-25% mai mult decât un lucrător din servicii. În medie, însă, un lucrător câștigă, în Spania, cam 1.500 de euro pe lună. Suma acoperă nevoile unui trai decent într-un oraș de mărime medie sau într-o zonă rurală, dar – pe de altă parte -, suma este insuficientă pentru a acoperi costurile într-un oraș mai mare. Doar chiria ajunge la 900 – 1.000 de euro și, din acest motiv, mulți spanioli își suplimentează veniturile lucrând în plus. De asemenea, în familiile tinere este obligatoriu ca ambii parteneri să lucreze.
Țara europeană în care un instalator poate să câștige un salariu lunar de peste 4.000 de euro
Deși locurile de muncă din domeniile tehnice nu sunt atractive fiindcă presupune muncă fizică și rezistență la stres, sunt foarte bine plătite în zilele noastre. De exemplu, meseria de instalator este esențială și nu poate fi efectuată de roboți pentru mult timp. Salariul unui instalator în țările vest-europene poate asigura un nivel de trai decent. Tot ce trebuie să facă instalatorul este să verifice și să schimbe instalațiile tehnico-sanitare, potrivit CANCAN. Printre țările vest-europene în care instalatorii sunt bine recompensați se numără Spania. Un instalator spaniol în vârstă de 37 ani, Santi Villafruela, care a lucrat de la doar 14 ani, spune că la început câștiga 1.200 de euro. Acum câștigă mult mai mult, astfel că-i rămân 4.000 de euro după ce-și achită taxele de la stat. „Am trecut de la a câștiga 1.200 de euro pe lună la un salariu demn, care îmi permite să trăiesc, să călătoresc și să-mi fac mici plăceri. Este o muncă grea, fizică, și trebuie să-ți asumi toate riscurile și responsabilitățile. Salariul nu compensează întotdeauna munca depusă. Ești mereu pe teren, te lovești, te murdărești, stai ore întregi în poziții incomode. Un bun instalator ar trebui să câștige cel puțin 3.000 de euro pe lună”, a povestit bărbatul pentru platforma NoticiasTrabajo. „Diferența este că acum lucrez pentru mine, decid ce proiecte iau și cât timp îmi dedic familiei. Nu este ușor, dar merită”, a mai spus instalatorul. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Cât câștigă acest indian, din cele două joburi din România: instalator și livrator: „Vreau să fiu român în câțiva ani”
Salariu minim comun pentru toți muncitorii din Uniunea Europeană, propus de Președintele Guvernului spaniol
Pedro Sánchez a prezentat această propunere la închiderea congresului socialiștilor europeni, îndemnând participanții să se mobilizeze pentru a contracara extrema dreaptă prin politici care să rezolve problemele reale ale cetățenilor. În acest context, el a susținut necesitatea stabilirii unui salariu minim pentru toți lucrătorii din Europa comunitară, scrie EFE. „Depinde de noi să garantăm că Uniunea Europeană oferă o viață mai bună cetățenilor noștri, inclusiv printr-un salariu minim comun în întreaga Uniune Europeană”, a afirmat Sánchez, adresându-se sutelor de reprezentanți ai partidelor din familia social-democrată europeană. Pentru Sánchez, este necesară consolidarea pilonului social european, avertizând că drepturile muncitorilor și ale claselor de mijloc, câștigate de-a lungul decadelor, sunt în prezent amenințate. În consecință, el a pledat pentru crearea de locuri de muncă decente și, în acest cadru, a lansat propunerea unui salariu minim comun pentru toți lucrătorii celor 27 de state membre. Totodată, Sánchez a subliniat importanța apărării sănătății și educației publice, adoptării de măsuri pentru facilitarea accesului la locuințe, asigurarea unui aer curat prin tranziția energetică și reducerea inegalităților.
Moartea fondatorului Mango investigată de poliția spaniolă. Fiul miliardarului, suspect de omucidere
Andic, în vârstă de 71 de ani, a murit în decembrie 2024, după ce a căzut de la o înălțime de peste 100 de metri în timp ce făcea drumeții cu fiul său mai mare, Jonathan, în munții Montserrat, lângă Barcelona. Poliția a considerat inițial că moartea a fost accidentală, dar acum îl investighează pe Jonathan pentru o posibilă omucidere, a raportat joi seara cotidianul El Pais, citând „diferite surse cu cunoștințe despre anchetă”. Jonathan, care era singura persoană care se afla alături de tatăl său în momentul incidentului, a dat mărturii „incoerente” în două declarații, ceea ce „a alimentat suspiciunile”, a afirmat cotidianul. Ziarul La Vanguardia din Barcelona, citând și el surse cu cunoștințe despre anchetă, a afirmat că judecătorul de instrucție a schimbat oficial statutul lui Jonathan de la martor la suspect la sfârșitul lunii septembrie și că poliția a verificat conținutul telefonului său mobil. Ziarele au afirmat că poliția a citat și mărturia partenerei lui Isak Andic, jucătoarea profesionistă de golf Estefania Knuth, care a descris relațiile tensionate dintre tată și fiu. Contactate de AFP, surse din poliția regională catalană au confirmat că ancheta este în curs, fără a oferi detalii suplimentare, deoarece cazul rămâne sub secret judiciar. Familia Andic „este încrezătoare că acest proces se va încheia cât mai curând posibil și că nevinovăția lui Jonathan Andic va fi demonstrată”, potrivit purtătorilor de cuvânt ai acesteia citați de El Pais. Traseul pe care Isak Andic și fiul său îl parcurgeau, care leagă peșterile Salnitre din Collbato de mănăstirea Montserrat, este un traseu simplu, popular în rândul familiilor în weekenduri. Născut la Istanbul, Isak Andic era unul dintre cei mai bogați oameni din Spania, Forbes estimând averea sa și a familiei sale la 4,5 miliarde de dolari. Andic a deschis primul său magazin în Barcelona în 1984. Brandul său Mango s-a extins rapid în toată Spania și a devenit unul dintre cele mai importante grupuri de modă din lume, oferind atât stiluri profesionale, cât și casual, cu o prezență în peste 120 de piețe și peste 16.400 de angajați în întreaga lume.
Poate Donald Trump să elimine Spania din NATO? Motivul tensiunilor dintre Sanchez și președintele SUA
„Ar trebui să-i sune (n.r. Spania) și să afle de ce sunt în urmă. Și se descurcă bine, datorită multor lucruri pe care le-am făcut”, a declarat președintele SUA din Biroul Oval. Președintele și-a amintit că le-a cerut membrilor alianței să își mărească bugetul de apărare la 5% din PIB, dar că Spania nu a făcut acest lucru: „Cred că va trebui să începeți să discutați cu Spania”, i-a spus Trump lui Stubb, scrie Huffpost. „Majoritatea a crezut că nu se va întâmpla, iar acest lucru s-a întâmplat practic în unanimitate”, a spus Trump, care a afirmat în repetate rânduri că Spania este singurul membru rămas în urmă în ceea ce privește angajamentele de cheltuieli pentru apărare. În urma summitului Aliaților din vara aceasta, Spania a ajuns la un acord cu Alianța pentru a aloca maximum 2,1% bugetului său militar și a convenit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, să aibă flexibilitate în îndeplinirea angajamentului de 5%. Acest lucru l-a nemulțumit pe Trump, care a anunțat posibile tarife vamale drept pedeapsă. Dar pot Statele Unite să forțeze retragerea Spaniei din NATO? Avem vești proaste pentru Trump. Regulamentul Tratatului Nord-Atlantic nu include un protocol de expulzare în niciunul dintre articolele sale. În plus, nici măcar nu ia în considerare posibilitatea unei sancțiuni propuse dacă unele dintre mandatele sale nu sunt respectate. Singura modalitate de a părăsi organizația este voluntară. Acest lucru este stipulat în Articolul 13. Pentru ca o țară să părăsească alianța, trebuie să fi trecut cel puțin 20 de ani de la aderarea la blocul militar și trebuie să notifice Statele Unite cu privire la retragerea sa. După notificarea oficială, trebuie să treacă un an înainte ca decizia să intre în vigoare. O procedură pe care nicio țară nu a urmat-o în cei aproape 80 de ani de existență ai săi. Spania a început procesul de aderare la NATO pe 25 februarie 1981, la doar cinci ani după sfârșitul dictaturii franquiste. A devenit membră un an mai târziu, deși Felipe González a organizat ulterior un referendum privind continuarea calității de membru al Spaniei în cadrul organizației. Pe 12 martie 1986, 52,24% dintre spanioli au aprobat în cele din urmă aderarea sa. Motivul tensiunilor dintre Sanchez și Trump În ultimele luni, relația dintre Pedro Sánchez și Donald Trump a devenit tot mai tensionată, după ce fostul președinte american a criticat public decizia guvernului spaniol de a nu majora bugetul apărării până la 5% din PIB. În timpul și după summitul NATO din iunie, Trump a acuzat Spania că „nu își respectă angajamentele” și a sugerat chiar excluderea țării din Alianță, o declarație care a provocat ample reacții în presa spaniolă. Pedro Sánchez a răspuns că Spania își menține angajamentul față de NATO, dar într-un mod „realist și responsabil”, stabilind plafonul cheltuielilor de apărare la 2,1% din PIB. Premierul a invocat nevoia de a echilibra investițiile în securitate cu cele destinate statului de bunăstare, respingând presiunile externe care ar putea afecta prioritățile sociale ale guvernului. În plan intern, opoziția l-a acuzat pe Sánchez de ipocrizie și de lipsă de credibilitate, susținând că semnătura sa pe acordurile NATO nu este urmată de fapte. În schimb, partenerii de guvernare au respins atacurile, afirmând că Spania „nu acceptă amenințări” și că deciziile bugetare țin exclusiv de suveranitatea națională. Conflictul a fost interpretat în presa spaniolă drept o combinație între retorică electorală din partea lui Trump și diferențe reale de viziune privind prioritățile strategice. Deși scenariul unei excluderi din NATO este considerat puțin probabil, disputa a lăsat urme vizibile în relațiile bilaterale și a reaprins dezbaterea despre rolul Spaniei în alianța atlantică.
Ce înseamnă, de fapt, noul semn de circulație din imagine. Peste 300.000 de șoferi români au de-a face cu el
Voi știați ce înseamnă noul semn de circulație care apare în imaginea de mai sus? Peste 300.000 de șoferi români au de-a face cu el, într-un stat european, iar semnul rutier este parte a unui catalog de indicatoare rutiere al Direcției Generale de Circulație. Un nou indicator rutier ar părea că le dă bătăi de cap șoferilor. Este vorba despre un semn de circulație care este parte a unui catalog de indicatoare rutiere al Direcției Generale de Circulație din Spania. Odată cu actualizarea acestui catalog în 2025, conducătorii auto au parte de noutăți. Printre acestea se numără și integrarea pe anumite drumuri a unui semn rutier – un indicator triunghiular roșu și alb în care apar pictograme cu mașini și 2 săgeți încrucișate. Indicator triunghiular roși și alb – semnul rutier (p-35) care apare în Spania Ce semnifică noul semn de circulație din Spania? Astfel de indicatoare, de obicei, avertizează asupra unui posibil pericol. În situația de față, este voba despre un indicator rutier (denumit p-35) care poartă denumirea de „Împletit”. El indică „pericol din cauza proximității unei secțiuni dintr-o intersecție. Plus, o bifurcație unde vehiculele schimbă benzile, traversând căile și crescând astfel riscul de coliziuni”. Datele indică faptul că un asemenea indicator este amplasat înainte de zona în care se îmbină străzile, avertizând asupra unei secțiuni de până la 1.500 de metri. În cazul în care nu este respectat indicatorul rutier, provocându-se chiar un accident, amenda este de până la 100 de euro. Amenda crește în funcție de gravitatea încălcării faptelor, cea mai mare fiind de peste 500 de euro, arată Ziarulromanesc.de. Potrivit statisticilor estimative, în Spania există aproximativ 300.000 șoferi români. Autorul recomandă: Cât timp are voie să sune alarma mașinii. Greșeala care îți poate aduce o amendă de peste 4.000 de lei, potrivit Codului Rutier Codul Rutier 2025. Cine plătește dacă lovești un PIETON care traversează neregulamentar. Ce spune legea Un primar din București propune un nou INDICATOR rutier pentru drumurile din Capitală. Ce presupune acesta și unde ar urma să fie amplasat O nouă regulă pentru șoferi în intersecțiile aglomerate. Ce trebuie să facă aceștia
Scade turismul în a doua țară UE preferată de călători, pentru prima dată de la debutul pandemiei
Conform Raportului Exceltur privind Perspectivele Turismului, prezentat marți, PIB-ul turismului a crescut doar cu 2,8% în trimestrul al treilea al anului 2025, față de 3,3% în al doilea. Această rată este apropiată de cea a economiei spaniole în ansamblu (2,6%, potrivit Băncii Spaniei, și 2,7%, conform Guvernului) și marchează, în cuvintele asociației patronale, „o perioadă de normalizare” după ciclul expansionist care a urmat scăderii accentuate cauzate de pandemie, scrie BusinessInsider. „Turismul a reprezentat 52,6% din creșterea economiei spaniole între 2021 și 2024 și avansează acum în același ritm ca economia în ansamblu”, a remarcat Óscar Perelli, vicepreședinte executiv al Exceltur, în timpul prezentării raportului. „Încheiem o vară pozitivă, dar sectorul nu mai funcționează la viteza maximă pe care a avut-o în ultimii ani și acum crește în ritmuri normale ”, a rezumat el, menționând că sectorul a încetat să mai fie o forță motrice majoră pentru economia spaniolă. Încetinirea este evidentă atât în ceea ce privește veniturile, cât și ocuparea forței de muncă. Vânzările din acest sector au crescut cu 2,8% în trimestrul al treilea (față de 4,5% în trimestrul precedent), iar crearea de locuri de muncă a fost sub media națională, cu o creștere de 2,1% în sectoarele turistice, comparativ cu 2,7% în alte sectoare. Aceasta este prima dată de la începutul pandemiei când turismul nu a condus în ceea ce privește afilierea la asigurările sociale. Exceltur subliniază însă că s-a îmbunătățit calitatea locurilor de muncă. Dintre cele peste 48.000 de noi locuri de muncă create în această vară, 92,6% au fost contracte permanente, iar 65% au fost cu normă întreagă. Salariile contractuale au crescut cu 3,7%, cu un punct procentual peste rata medie a inflației de 2,7%. „Ritmul de creare a locurilor de muncă a încetinit, dar s-a atins stabilitatea locurilor de muncă”, a remarcat Perelli. Raportul Exceltur avertizează însă asupra unei probleme tot mai mari: absenteismul. Rata în acest sector este de aproximativ 8%, conform datelor Randstad, cu un impact deosebit asupra hotelurilor (7,7%) și restaurantelor (6,1%). „Este o provocare extraordinară care ne îngrijorează enorm. Crește costurile, suprasolicită echipele și afectează mediul de lucru”, a avertizat Perelli. Vara frânelor Raportul Exceltur reflectă performanțe inegale între destinații. Enclavele de coastă, insulele și unele comunități nordice (cum ar fi Cantabria, Țara Bascilor și La Rioja) au condus creșterea veniturilor din turism, în timp ce orașele mari au înregistrat o vară mai slabă. „Valurile de căldură au afectat și ele negativ turismul urban”, a declarat Perelli. Potrivit asociației patronale, veniturile din turismul urban au crescut doar cu 1,5% între iunie și august, comparativ cu 8,9% pentru turismul de vacanță. Orașe precum Valencia (-6,5%), Malaga (-6,2%) și Las Palmas (-14,3%) au încheiat vara cu cifre negative. Pe piețe, turismul străin continuă să fie principalul motor al sectorului, deși într-un ritm mai mic decât în anii precedenți. Cheltuielile vizitatorilor internaționali au crescut cu 5,6% față de anul precedent în această vară, dar numărul de nopți de cazare a crescut abia cu 0,5%. Germania, Italia, Franța și mai multe piețe din Europa Centrală și-au redus călătoriile în Spania, în timp ce Regatul Unit, Polonia, Portugalia și piețele pe distanțe lungi, cum ar fi Asia, America Latină și Statele Unite (deși dinamismul lor încetinește), au compensat o parte din declin. De asemenea, aceștia observă că competitori precum Turcia suferă din cauza conflictelor geopolitice.
Spania pledează pentru aderarea Palestinei la ONU
Premierul spaniol Pedro Sanchez, critic fervent al atacurilor israeliene din Fâșia Gaza, a lansat, luni, un apel la aderarea cu drepturi depline a statului palestinian la ONU, unde palestinienii au statut de observator. Conferința asupra soluției cu două state, în cursul căreia Franța și alte țări au recunoscut statul Palestina, „nu este sfârșitul drumului, ci doar începutul”, a subliniat Sanchez. „Statul Palestina trebuie să fie membru al ONU” „Statul Palestina trebuie să fie membru al ONU”, a pledat prim-ministrul spaniol, în contextul în care această aderare cu drepturi depline a fost blocată de SUA. Pe de altă parte, premierul canadian Mark Carney a afirmat că „nu își face nicio iluzie” cu privire la impactul concret pe care îl va avea recunoașterea statului Palestina, dar a considerat-o „necesară” pentru a contracara un guvern israelian care se opune existenței sale. Canada se numără printre statele occidentale, inclusiv Regatul Unit al Marii Britanii, Australia, Franța și Portugalia, care au recunoscut Palestina. „Nu ne face nicio iluzie: acesta nu este un panaceu”, a declarat Carney la un forum organizat de un think-tank american la New York, arătându-se conștient de faptului că anunțul recunoașterii va avea un efect limitat, mai ales în fața opoziției înverșunate a Israelului și a SUA. Prim-ministrul canadian, însă, a considerat-o „necesară, deoarece capacitatea de autodeterminare a poporului palestinian este pe cale să fie ștearsă. În timp ce politica declarată a guvernului israelian este că nu va exista niciodată un stat palestinian, ceea ce încercăm să realizăm este să menținem problema statului palestinian în prim-plan”. „Facem tot ce putem, recunoscând în același timp limitele”, a adăugat Carney. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care va vorbi vineri la ONU, a afirmat că guvernul său va extinde așezările evreiești din Cisiordania ocupată, ca reacție la recunoașterea statului palestinian. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Tensiuni între Berlin și Paris pe tema proiectului european de avioane de luptă. Germania analizează înlocuirea Franței cu Marea Britanie sau Suedia
Lansat în 2017, Future Combat Air System (FCAS) este conceput pentru a înlocui avioanele Rafale și Eurofighter Typhoon până în 2040. Fricțiunile în jurul FCAS, un program comun al Franței, Germaniei și Spaniei, nu sunt noi, dar amploarea frustrării de la Berlin arată un punct critic pentru viitorul proiectului, exact în momentul în care Europa încearcă să își consolideze apărarea în fața amenințării sporite din partea Rusiei, scrie Politico. Germania caută noi parteneri Potrivit unor surse Politico, Ministerul german al Apărării a ridicat problema FCAS săptămâna trecută în discuțiile cu Airbus, compania responsabilă pentru partea germană de dezvoltare și construcție a avionului. Conversațiile au scos la iveală nemulțumirea Berlinului față de ceea ce oficialii consideră a fi o încercare a industriei franceze de a-și asuma un rol disproporționat în program. Această atitudine i-a determinat pe germani să ia în calcul opțiuni de rezervă, inclusiv continuarea proiectului fără Franța. Compania Airbus a fost informată că guvernul german explorează o cooperare mai strânsă cu Suedia sau Marea Britanie, ori chiar o variantă în parteneriat exclusiv cu Spania. Oficiali ai forțelor aeriene germane au informat, de asemenea, parlamentarii Bundestagului la începutul săptămânii, a precizat un oficial legislativ. În iulie, Parisul și Berlinul au convenit să încerce să aplaneze divergențele în toamnă și să decidă până la sfârșitul anului dacă FCAS trece în Faza a doua a programului. Deschiderea proiectului către noi parteneri ar fi o schimbare radicală. Marea Britanie conduce programul rival GCAP, în parteneriat cu Japonia și Italia, și nu e clar cum ar putea BAE Systems să participe la două proiecte concurente fără un conflict de interese. Suedia nu face parte din GCAP și ar putea contribui la FCAS prin Saab, constructorul avionului Gripen. Ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson, se află săptămâna viitoare la Berlin. O întâlnire trilaterală a miniștrilor apărării din Spania, Germania și Franța este programată pentru octombrie Împărțirea sarcinilor Una dintre principalele probleme este modul în care va fi împărțită munca, care inițial fusese planificată în mod egal între Franța, Germania și Spania. În vară, publicația germană de apărare Hartpunkt și Reuters au relatat că Dassault ar fi cerut 80% din lucrările la proiect, stârnind furie la Berlin. La o conferință de presă de miercuri, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz, Stefan Kornelius, a declarat că Berlinul și Parisul încă își aliniază pozițiile, dar a subliniat că cererea Berlinului este clară. „Împărțirea sarcinilor și a muncii în acest proiect de armament trebuie făcută în conformitate cu contractul”, a spus el, adăugând că „nu există divergențe” între Berlin și Madrid. Merz s-a aflat joi la Madrid, unde s-a întâlnit cu premierul spaniol Pedro Sánchez, iar cei doi au discutat despre FCAS. Oficialii francezi au negat că Dassault Aviation ar dori 80% din lucrările la proiect. Totuși, compania franceză insistă asupra unei puteri mai mari de decizie pentru a evita consultarea Airbus și Indra la fiecare etapă de dezvoltare a avionului. Dassault argumentează că actualul flux de lucru riscă să provoace întârzieri. Context politic Dezbaterea din Germania are loc pe fondul frământărilor politice din Franța. Guvernul fostului premier François Bayrou a căzut luna aceasta în urma unui vot de neîncredere, ceea ce a deschis calea pentru ca Sébastien Lecornu să devină prim-ministru. Lecornu, care a fost anterior ministru al forțelor armate, a fost implicat direct în negocierile privind FCAS și este văzut la Berlin ca figura cu autoritatea necesară pentru a aduce Dassault la masa discuțiilor. Oficialii germani urmăresc cu atenție cum se va poziționa Lecornu. Dacă va folosi noua sa influență pentru a promova un compromis cu Airbus, FCAS ar putea trece în următoarea fază. Dar dacă va sprijini linia dură a Dassault privind împărțirea lucrărilor și conducerea, opțiunile de rezervă ale Berlinului cu Marea Britanie și Suedia, sau chiar un program exclusiv germano-spaniol, ar putea câștiga teren.
Șase țări din UE propun restricții la vânzarea și consumul de alcool
Șase state-membre al Uniunii Europene doresc să introducă măsuri restrictive cu privire la consumul de alcool, potrivit Politico. Austria, Belgia, Franța, Letonia, Slovenia și Spania și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consumul de alcool al cetățenilor lor. Un document intern consultat de Politico arată că aceste țări sunt preocupate de sănătatea cardiovasculară, temă asupra căreia au organizat și o masă rotundă. De la taxare la o poziție mai fermă privind accesul la alcool și tutun Reprezentanți ai Franței sunt de părere că accentul ar trebui pus, printre altele, pe „taxarea tutunului și alcoolului”. Letonia a subliniat, de asemenea, taxarea supradimensionată a accizelor și restricții privind publicitatea la alcool. Austria a insistat pe „importanța unor măsuri sistemice, bazate pe determinanți, inclusiv asupra mediilor comerciale care permit accesul facil la tutun, alcool și alimente ultraprocesate”. Slovenia dorește „acțiuni mai ferme la nivelul UE privind politicile legate de tutun, alimentație și alcool”. Spania a subliniat „nevoia de a avansa la nivel european în reglementarea determinanților sociali și comerciali ai sănătății, legați de alimentație, alcool și tutun”. Belgia a sugerat „necesitatea de a dezvolta măsurile care fac deja parte din Planul European de Combatere a Cancerului, precum revizuirea Directivei privind produsele din tutun și măsurile referitoare la alcool”. Opoziție din partea țărilor cu industrii mari producătoare de bere și vin În prezent, singura cerință pentru producătorii de alcool este specificarea pe etichetă a concentrației de alcool în volum. În mandatul trecut, Comisia Europeană a propus introducerea unor obligații suplimentare de etichetare a băuturilor aloolice, inclusiv informații nutriționale și avertismente pentru sănătate, în cadrul Strategiei „De la fermă la consumator”, dar inițiativa nu a obținut sprijinul capitalelor, la care s-a adăugat opoziția fermă a țărilor cu industrii mari producătoare de vin și bere. Documentul nu este datat. El include doar pozițiile țărilor interesate de construirea unei strategii solide în gestionarea alcoolului în contextul sănătății publice, cu referire la bolile netransmisibile. Comisia colectează în prezent dovezi și opinii din partea actorilor interesați de planul pentru sănătatea cardiovasculară, care urmează să fie prezentat până la sfârșitul anului.