Ce pensie vei avea dacă ai vechime de 12, 14 sau 18 ani în condiții speciale. Tabel cu reducerea vârstei
Noul sistem de pensii, reglementat de Legea 360/2023, care devine pe deplin operațional în 2025, aduce modificări substanțiale modului în care este recunoscută și recompensată vechimea realizată în condiții speciale de muncă. Milioane de români care au desfășurat activități periculoase, solicitante sau insalubre, beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare, dar și de o majorare a punctajului anual, elemente care influențează direct cuantumul final al pensiei. Obiectivul principal al noii legi este de a simplifica și echilibra sistemul, eliminând inechitățile, însă aspectul cel mai așteptat de către angajații din domenii precum siderurgie, industria chimică, energetică sau construcții de mașini grele, este tocmai cuantificarea avantajelor. Cât de mult contează, de fapt, 12, 14 sau 18 ani petrecuți în astfel de medii și cum se traduce asta în bani, începând cu anul 2025? Conform articolului 29 din Legea 360/2023, persoanele care au realizat stagii de cotizare în condiții speciale de muncă beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare. Această reducere nu este unică, ci variază direct proporțional cu stagiul efectiv realizat în aceste condiții. Stagiul minim necesar pentru a beneficia de această reducere este de cel puțin 10 ani în condiții speciale. Odată îndeplinit acest prag, reducerea se aplică progresiv. Vârsta standard de pensionare pentru femei și bărbați va ajunge, etapizat, la 65 de ani. Reducerea se aplică la această vârstă standard. Așa cum reiese din tabel, o vechime de 12 ani în condiții speciale aduce o reducere de 3 ani, permițând pensionarea la 62 de ani. Cei cu 18 ani de vechime se pot pensiona cu 4 ani și 6 luni mai devreme, adică la 60,5 ani.
Ilie Bolojan: „PENSIILE SPECIALE vor fi ATACATE în pachetul doi, sau trei”
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că România este singura țară din lume în care judecătorii se pensionează la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, ”care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani”. Aceasta ar însemna maxim luna august, conform programului asumat. Pe scurt, magistrații nu se vor mai putea pensiona la 48 de ani. Din care, 28 studii și copilărie. Întrebat despre pensiile speciale, șeful Guvernului a precizat că în pachetul fiscal doi sau trei va fi abordată și această problemă. Cel mai târziu în pachetul doi sau trei, vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim, și este pur și simplu o necesitate socială. Pensionar la 20 de ani, de muncă Suntem singura țară din lume care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, în condițiile în care o bună parte din români se pensionează la 65 de ani, remarcă Bolojan. Acesta este un lucru care nu mai poate continua și ideea că această măsură se aplică până în 2060 și ceva nu stă în picioare, pentru că pur și simplu nu este doar un aspect de nedreptate, nu este doar un aspect care afectează calitatea actului de justiție, pentru că atunci când un om este la maturitatea profesională, îl trimit la pensie”, a spus, la Știrile Pro Tv, Bolojan. Minimă justiție socială și minim respect Potrivit șefului Guvernului, ieșirea la pensie a magistraților la 48 de ani trebuie corectată, fiind un aspect ”care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățeni’. ‘În loc ca de la 48 până la 60 de ani, de exemplu, să aibă 12 ani de punere în valoare a experienței pe care a cumulat-o, noi continuăm cu această măsură. Va trebui să o corectăm. E un aspect care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățenii țării noștri, încheie Bolojan. Reamitim, Președintele Nicușor Dan a fost acuzat că nu a pensionat nici un magistrat întregul său mandat, de către Elena Costache, președinta CSM, care sugerează că această situația fără precedent generează tensiuni în rândul judecătorilor și procurorilor aflați în așteptarea ieșirii din sistem, dar și dezechilibre în activitatea instanțelor și a parchetelor. Citiți și: Prima lună fără pensionări în MAGISTRATURĂ. CSM acuză: Președintele nu a semnat nici un decret de retragere din Justiție Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Ministerul Finanțelor. Noile impozite pe CONSTRUCȚIILE SPECIALE (TAXA pe stâlp) private și de stat
Ministerul Finanţelor anunţă că a elaborat modalitatea de aplicare a impozitului pe construcţiile speciale, pe baza propunerilor sectoarelor vizate. Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru al Finanţelor, spune că ministerul a hotărât să aplice pentru sectorul privat un impozit de 1% asupra valorii nete a construcţiilor speciale şi a stabilit totodată un nivel de impozitare de 0,5% pentru construcţiile speciale aflate în proprietatea statului sau a autorităţilor locale, concesionate sau date în administrare. În aceste cazuri impozitul se aplică asupra valorii istorice a construcţiilor. Oficialii MInisterului Finanţelor anună, vineri, că, în cursul lunilor februarie şi martie, au avut consultări cu reprezentanţii tuturor sectoarelor vizate pentru a stabili cea mai eficientă modalitate de implementare a impozitului pe construcţii speciale. ”Având în vedere necesitatea clarificării mecanismului de calcul şi declarare a impozitului pe construcţii, ţinând cont de analiza nivelului de colectare ce poate fi atins prin acest impozit şi de impactul pe care acesta îl poate avea asupra mediului de afaceri, s-a elaborat Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea titlului X din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal”, a transmis Ministerul Finanţelor. Încasări de cel puțin 1 miliarde de lei ”Prin ordonanţa de urgenţă publicată astăzi în transparenţă, asigurăm încasări cel puţin la nivelul estimărilor iniţiale de 1 miliard de lei în 2025, printr-o reglementare care ia în considerare atât necesitatea eficienţei colectării, cât şi feedbackul primit din partea sectoarelor economice. Companiile private au solicitat ca impozitarea să se facă nu pe valoarea brută a construcţiilor, ci pe valoarea netă a acestora. Ţinând cont de această propunere, am hotărât să aplicăm pentru sectorul privat un impozit de 1% asupra valorii nete a construcţiilor speciale. Totodată, pe baza propunerilor administratorilor de infrastructură publică şi a analizelor, am stabilit un nivel de impozitare de 0,5% pentru construcţiile speciale aflate în proprietatea statului sau a autorităţilor locale, concesionate sau date în administrare, deoarece în aceste cazuri impozitul se aplică asupra valorii istorice a construcţiilor”, a declarat Tánczos Barna. Modificări în domeniul impozitului pe construcţii Proiectul de act normativ mai cuprinde măsuri ce vizează următoarele modificări ale prevederilor în domeniul impozitului pe construcţii: Clarificări cu privire la stabilirea bazei impozabile în cazul investiţiilor efectuate de către contribuabili la construcţiile utilizate în baza unor contracte de administrare/concesiune/folosinţă cu titlu gratuit/închiriere/locaţie de gestiune/asociere în participaţiune şi altele asemenea. Stabilirea unor reguli de calcul, de declarare şi de plată a impozitului în cazul contribuabililor care au an fiscal modificat, pentru cei care încetează să existe sau pentru contribuabilii nou-înfiinţaţi în cursul anului. Stabilirea sferei de aplicare a impozitului în sensul aplicării acestuia doar pentru construcţiile situate pe teritoriul României. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele