Singurătatea și izolarea socială pot fura până la 6 ani de viață
Singurătatea și izolarea socială ar putea reduce numărul anilor fără boli pe care îi mai are de trăit o persoană, iar bărbații și femeile nu sunt afectați în același mod. Izolarea socială se referă la contactul și participarea limitată la interacțiunile cu ceilalți, în timp ce singurătatea este o experiență subiectivă de deconectare față de lumea din jur. Deși cele două nu sunt același lucru, un nou studiu publicat în revista Nature Communications a constatat că ambele sunt asociate cu mai puțini ani de viață sănătoasă, scrie Euronews. Loading … În medie, singurătatea și izolarea socială îi costă pe oameni aproximativ șase ani fără boli, afectând atât sănătatea fizică, cât și pe cea mintală, au constatat cercetătorii după ce au analizat date de la peste 270.000 de adulți cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani. „În general, studiul a constatat că izolarea socială și singurătatea pot avea un impact semnificativ asupra speranței de viață fără boli”, a declarat autorul principal, Lu Qi, profesor la Universitatea Tulane. Studiul a constatat că asocierile au fost mai puternice în cazul pierderii anilor fără tulburări mintale – depresie și anxietate – decât în cazul anilor fără boli fizice, precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii cronice, bolile neurodegenerative și cancerul. Vestea bună este că menținerea unui stil de viață sănătos poate atenua impactul negativ al izolării sociale. Vestea proastă este aceasta nu pare să compenseze daunele provocate de singurătate. La vârsta de 50 de ani, persoanele care se confruntau atât cu singurătatea, cât și cu izolarea socială au trăit mai puțini ani fără boli cronice majore, comparativ cu cele care nu se confruntau cu niciuna dintre acestea. Sursă foto: Shutterstock Cum sunt afectați diferit bărbații și femeile? Bărbații și femeile nu suferă de singurătate și izolare socială în același mod, iar acest lucru se reflectă și în impactul pe care acestea îl au asupra sănătății lor. Deoarece femeile pot acorda prioritate conexiunii emoționale, problemele lor de sănătate mintală sunt mai strâns asociate cu singurătatea. În schimb, sănătatea mintală a bărbaților prezintă o asociere mai puternică cu izolarea socială. În rândul femeilor, singurătatea și izolarea socială au însemnat 2,4 ani trăiți cu o stare de sănătate fizică mai precară și 3,7 ani cu o stare de sănătate mintală mai precară. Pentru bărbați au însemnat pierderea a 1,7 ani de viață fără boli fizice și a 5,8 ani de viață fără tulburări mintale. Bărbații au fost mai predispuși să experimenteze atât singurătatea, cât și izolarea socială, au avut o lipsă de resurse sociale, materiale și economice și au obținut un scor mai scăzut în ceea ce privește un stil de viață sănătos. Autorii au remarcat că această diferență între sexe ar putea fi explicată prin modul în care bărbații și femeile obțin sprijin și ating starea de bine psihologică, bărbații având tendința de a se baza mai mult pe prezența fizică și pe interacțiuni sociale frecvente, iar femeile mai mult pe sprijinul emoțional.
Cât crezi că vei trăi? Oamenii își pot estima surprinzător de bine longevitatea
Cercetătorii au constatat însă și un aspect surprinzător: majoritatea participanților și-au subestimat longevitatea, aproximativ 59% dintre cei pentru care rezultatul a putut fi stabilit ajungând să trăiască mai mult decât vârsta pe care o estimaseră. Cât crezi că vei trăi poate fi legat de longevitate Cercetarea a fost coordonată de Shohei Okamoto, cercetător în științe sociale la Universitatea din Tsukuba, și a analizat date provenite din Japanese Aging and Health Dynamics Study, un studiu reprezentativ la nivel național privind îmbătrânirea populației din Japonia, scrie Science Alert. În 1996, cercetătorii au întrebat 2.447 de persoane cu vârsta de cel puțin 60 de ani până la ce vârstă cred că vor trăi. Dintre acestea, 393 nu au putut face o estimare. Ceilalți 2.054 de participanți au indicat vârste cuprinse între 63 și 120 de ani. Participanții au fost urmăriți timp de până la 28 de ani. Dintre cei care și-au estimat speranța de viață, 1.514 au murit în perioada analizată, iar cercetătorii au putut determina în aproximativ 98% dintre cazuri data decesului, folosind registre oficiale sau informații furnizate de familii. Ce au descoperit cercetătorii Analiza a indicat o asociere între estimările participanților și durata lor reală de viață. Persoanele care se așteptau să mai trăiască mai mulți ani au avut, în general, o supraviețuire mai îndelungată. Asocierea s-a menținut și după ce cercetătorii au luat în calcul vârsta, sexul, situația socioeconomică și mai mulți factori legați de starea de sănătate. Totuși, rezultatele nu demonstrează că optimismul prelungește viața. Studiul este observațional și, în plus, este disponibil sub forma unui preprint care nu a trecut încă prin procesul de evaluare inter pares. Este posibil ca oamenii să își evalueze intuitiv starea de sănătate, stilul de viață sau istoricul familial, iar aceste elemente să influențeze atât estimarea făcută, cât și durata efectivă a vieții. De ce mulți oameni au ales vârsta de 80 de ani Unul dintre cele mai interesante aspecte ale cercetării a fost frecvența cu care participanții au indicat vârsta de 80 de ani. Cercetătorii consideră că această valoare ar fi putut reprezenta un reper mental, deoarece era apropiată de speranța medie de viață la naștere în Japonia în 1996. Există însă o diferență importantă între speranța de viață calculată de la naștere și speranța de viață rămasă pentru o persoană care a ajuns deja la 60, 70 sau 80 de ani. O persoană care a ajuns la o vârstă înaintată a trecut deja de riscurile asociate primilor ani de viață, astfel încât o estimare bazată pe vârsta și sexul actuale poate fi mai relevantă. Planificarea financiară Cercetătorii atrag atenția că estimarea greșită a longevității nu este doar o chestiune de curiozitate. Subestimarea duratei de viață poate determina oamenii să economisească prea puțin pentru pensie, în timp ce supraestimarea acesteia poate duce la economii excesive și la un nivel de trai mai restrictiv decât este necesar. Studiul a identificat și diferențe între grupuri. Femeile și persoanele cu mai mulți ani de educație au fost mai predispuse să trăiască peste vârsta estimată, în timp ce persoanele cu o stare de sănătate mai precară au avut mai puține șanse să își depășească estimarea. Cercetătorii subliniază însă că participanții au fost întrebați despre speranța lor de viață o singură dată, în 1996. Prin urmare, studiul nu poate arăta cum s-ar fi modificat aceste estimări în urma unor diagnostice medicale, a progreselor medicinei sau a unor evenimente personale importante. De asemenea, cercetarea a inclus doar persoane vârstnice din Japonia, astfel că rezultatele nu pot fi extrapolate automat la tineri sau la populațiile din alte țări.
Dieta copiilor centenarilor. Ce mănâncă familiile cu longevitate ridicată, potrivit unui nou studiu
Cercetarea oferă o perspectivă asupra legăturii dintre alimentație și longevitate, analizând ce consumă membrii familiilor cu speranță de viață ridicată, scrie Euronews. Studiul a inclus 457 de adulți înscriși în cadrul New England Centenarian Study, una dintre cele mai ample cercetări dedicate familiilor cu membri centenari. Majoritatea participanților erau copii ai persoanelor care au depășit vârsta de 100 de ani. Participanții aveau vârste cuprinse între 40 și peste 90 de ani, media fiind în jurul vârstei de 70 de ani la momentul completării chestionarelor alimentare, în anul 2005. Dieta copiilor centenarilor include mai multe fructe și legume Rezultatele arată că dieta copiilor centenarilor are o calitate moderată spre bună, depășind scorurile obținute de alte grupuri similare de vârstnici din Statele Unite. Cercetătorii au evaluat alimentația prin patru indici nutriționali recunoscuți, asociați cu prevenirea bolilor cronice, sănătatea creierului și sustenabilitatea alimentară. Printre cele mai bine punctate categorii alimentare s-au numărat fructele, legumele, verdețurile, fasolea și fructele de mare. De asemenea, participanții au avut scoruri bune în ceea ce privește reducerea consumului de sare, zahăr adăugat și cereale rafinate. Specialiștii consideră că aceste obiceiuri alimentare pot contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare, afecțiuni care apar mai rar în rândul copiilor centenarilor comparativ cu populația generală. Dieta copiilor centenarilor rămâne deficitară la anumite categorii alimentare Chiar dacă dieta copiilor centenarilor este considerată mai sănătoasă decât media, cercetătorii au identificat și lipsuri importante. Participanții nu au atins nivelurile recomandate pentru consumul de cereale integrale, leguminoase, produse pe bază de soia și nuci. Aceste alimente sunt recomandate de organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății, deoarece contribuie la reducerea riscului de boli cronice și susțin sănătatea metabolică. Potrivit autorilor studiului, aceste rezultate sugerează că inclusiv persoanele provenite din familii longevive pot beneficia de îmbunătățiri în alimentație. Dieta copiilor centenarilor nu explică singură longevitatea Cercetătorii atrag atenția că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între alimentație și longevitate. Analiza este una observațională și se bazează pe răspunsuri oferite într-un singur moment în timp. În plus, majoritatea participanților aveau un nivel ridicat de educație și proveneau dintr-un grup demografic relativ omogen, ceea ce limitează aplicabilitatea concluziilor la nivel general. Totuși, nivelul educațional s-a dovedit a fi unul dintre factorii cei mai importanți în ceea ce privește calitatea alimentației. Persoanele cu studii superioare au obținut scoruri mai bune la toate categoriile analizate. Specialiștii susțin că rezultatele evidențiază nevoia unor programe mai eficiente de educație nutrițională pentru persoanele în vârstă. Acestea ar trebui să includă informații despre citirea etichetelor alimentare, gătitul sănătos și alegerea produselor nutritive. În același timp, cercetătorii recomandă autorităților să sprijine accesul la alimente sănătoase, precum cerealele integrale și leguminoasele, prin măsuri care să le facă mai accesibile ca preț și disponibilitate. În Europa, speranța de viață medie a ajuns la 81,7 ani, conform datelor din 2024. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Italia și Suedia, cu 84,1 ani, urmate de Spania, cu 84 de ani. La polul opus, Bulgaria, România și Letonia se află printre țările cu cea mai redusă speranță de viață din Uniunea Europeană.
Mici schimbări în stilul de viață prelungesc viața. Cinci minute de mișcare pe zi reduc riscul de deces
Cercetările arată că doar cinci minute în plus de activitate fizică moderată pe zi sau reducerea timpului petrecut pe scaun cu 30 de minute pot preveni până la 20% dintre decese. Primul studiu, realizat pe baza datelor colectate de la peste 135.000 de adulți din Norvegia, Suedia, Statele Unite și Marea Britanie, arată că un plus de cinci minute de activitate fizică moderată zilnică este asociat cu o reducere de aproximativ 10% a mortalității. Dacă timpul de mișcare crește la zece minute pe zi, riscul de deces scade cu până la 15%. Pentru persoanele sedentare, care fac în medie doar două minute de mișcare zilnic, cinci minute suplimentare reduc riscul de deces cu 6%, iar zece minute cu până la 9%. De asemenea, reducerea timpului petrecut stând jos cu o oră pe zi este asociată cu o scădere de 13% a mortalității, scrie Euronews. Reducerea sedentarismului Organizația Mondială a Sănătății recomandă minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, însă autorii studiului subliniază că aceste obiective sunt dificil de atins pentru mulți oameni. De aceea, cercetătorii au analizat impactul unor „schimbări realiste și realizabile”, precum o plimbare scurtă zilnică sau reducerea timpului de stat pe scaun cu 30 de minute. Rezultatele arată că această simplă modificare poate preveni peste 7% dintre decese. Somn și alimentație Al doilea studiu, publicat în eClinicalMedicine și realizat pe aproape 60.000 de participanți din Marea Britanie, arată că și micile ajustări în somn și dietă pot aduce beneficii majore. Pentru persoanele cu cele mai nesănătoase obiceiuri, cinci minute suplimentare de somn și o jumătate de porție în plus de legume pe zi pot adăuga, teoretic, un an la speranța de viață. Cercetătorii estimează că șapte-opt ore de somn pe noapte, peste 40 de minute de activitate fizică zilnică și o alimentație sănătoasă pot fi asociate cu peste nouă ani suplimentari de viață și bunăstare, comparativ cu persoanele cu obiceiuri nesănătoase. Specialiștii atrag atenția că studiile sunt observaționale și nu pot demonstra o relație direct cauzală, însă mesajul este clar: chiar și ajustările minore în rutina zilnică pot avea un impact major asupra sănătății și longevității.
Românii trăiesc mai mult, conform datelor de la Statistică. Care este speranța de viață și care este județul în care se trăiește cel mai mult
Românii trăiesc mai mult, potrivit datelor de la Statistică, speranța de viață a ajuns anul trecut la 77 de ani, cu doi ani în plus față de 2023. Datele mai arată că femeile trăiesc, în medie, cu 6 ani mai mult decât bărbații. Viața mai lungă s-ar datora accesului mai ușor la servicii medicale și unui stil de viață mai sănătos. Cu glume și povești care nu se termină niciodată, domnii din imagini se întâlnesc în fiecare zi, în Parcul Tineretului, din Capitală. În București, speranța medie de viață ajunge la 75 de ani pentru bărbați și 81, pentru femei, depășind media națională. La fel se întâmplă și în alte orașe mari, unde oamenii au, în general, venituri mai bune, acces ușor la serviciile medicale, dar și un nivel de educație mai ridicat. Totuși, mulți spun că adevărata împlinire la bătrânețe vine din alte lucruri. Potrivit datelor de la statistică, cei mai longevivi rămân locuitorii din Vâlcea. Bărbații de aici trăiesc cel mai mult. Speranța de viață ajunge la 80 de ani, iar la femei, cu cinci ani peste. În comuna Galicea, de exemplu, locuiește și cel mai bătrân om din Europa, care are 112 ani și 4 luni. De regulă, în zonele montane, unde aerul este mai curat, sau în orașele unde există stațiuni balneare, oamenii trăiesc mai mult. Așa se explică și diferențele dintre regiuni. Cea mai lungă bătrânețe o au cei care locuiesc în Centrul și N-V țării, în jur de 78-79 de ani. Iar cea mai mică speranță de viață este în sud-est, 76 de ani. Sunt însă puțini cei care vin din urmă, pentru că numărul nașterilor este, în continuare, mai mic decât cel al deceselor, potrivit Știrile Pro TV. Autorul recomandă: Speranța de viață a românilor atinge cel mai ÎNALT nivel din ultimii 30 de ani, dar suntem tot la coada UE. Care e țara cu cei mai longevivi oameni TOPUL țărilor cu cele mai mari speranțe de viață. Care sunt secretele locuitorilor
Studiu: Creșterea speranței de viață a oamenilor ar putea să fi atins deja punctul maxim
Cercetătorii au analizat datele demografice din 23 de țări cu venituri mari și mortalitate scăzută. S-au concentrat pe persoanele născute între 1939 și 2000. Folosind șase modele de prognoză diferite, ei au ajuns la o concluzie clară: creșterea speranței de viață încetinește semnificativ. „Preconizăm că cei născuți în 1980 nu vor trăi în medie până la 100 de ani și că niciunul dintre membrii grupului studiat nu va atinge această vârstă”, a declarat demograful José Andrade de la Institutul Max Planck pentru Cercetări Demografice din Germania. Cifrele confirmă această tendință, potrivit Science Alert. Între 1900 și 1938, speranța de viață creștea cu aproximativ 5,5 luni la fiecare generație. Pentru grupurile din perioada 1939-2000, creșterea a scăzut la doar 2,5-3,5 luni pe generație. Care este motivul principal al încetinirii Motivul principal al încetinirii este că, în trecut, speranța de viață creștea pentru că mult mai puțini copii mureau la naștere sau în primii ani de viață. Medicamentele și igiena publică au salvat milioane de vieți de copii. Acum, în țările bogate, mortalitatea infantilă este deja foarte scăzută. Speranța de viață ajunge la 80 de ani. Nu mai există loc pentru îmbunătățiri mari pe această cale. „În absența unor descoperiri majore care să prelungească semnificativ viața umană, speranța de viață nu ar ajunge totuși la creșterile rapide observate la începutul secolului al XX-lea”, a explicat economistul specializat în populație Héctor Pifarré i Arolas de la Universitatea Wisconsin-Madison. Studiul sugerează că speranța de viață va continua să crească, dar doar la jumătate din ritmul anterior. Informația este crucială pentru planificarea sistemelor de sănătate naționale și a pensiilor individuale. „Creșterea fără precedent a speranței de viață pe care am obținut-o în prima jumătate a secolului al XX-lea pare a fi un fenomen pe care este puțin probabil să îl mai atingem în viitorul previzibil”, consideră cercetătorii.