Macron somează Iranul să renunțe la acuzațiile de spionaj împotriva a doi cetățeni francezi
Cei doi sunt oficial inculpați pentru spionaj în favoarea serviciului israelian Mossad, pentru „complot împotriva regimului” și „corupere pe pământ” – infracțiuni care, potrivit dreptului iranian, pot fi pedepsite cu moartea, au declarat surse diplomatice occidentale pentru AFP. „Aceste acuzații reprezintă o provocare la adresa Franței și o alegere inacceptabilă de agresivitate”, a denunțat Emmanuel Macron. „Aș putea spune că este o fantezie, dacă nu ar fi ceva de-a dreptul criminal”. Președintele francez a precizat că intenționează să discute direct cu omologul său iranian, Massoud Pezeshkian, despre acest caz. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a evocat posibilitatea reactivării mecanismului internațional de sancțiuni cunoscut sub numele de „snapback”, prevăzut în acordul nuclear din 2015, în cazul unei „abateri semnificative” din partea Iranului. Situația celor doi deținuți este considerată tot mai alarmantă. Potrivit surorii lui Cécile Kohler, aceasta a fost recent transferată din închisoarea Evin, afectată de bombardamente israeliene, în închisoarea Qarchak, apoi dusă într-o locație necunoscută, cu ochii legați. Jacques Paris ar fi fost și el transferat izolat într-un loc neprecizat.
SRI, file de istorie: Oficinele de spionaj străine camuflate în societăți economice, sub lupă serviciilor de intelligence / Cazul companiei Solagra
SRI publică joi o serie de companii care, în perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, erau interesate de spionajul economic, precum și de obținerea cât mai multor produse din industria și agricultura românească. Acestea au stat sub atenta supraveghere a serviciilor de intelligence românești, transmite SRI. „Sub lupa serviciilor de informații românești au stat și oficinele de spionaj străine camuflate în societăți economice cu activitate pe teritoriul național”, arată Serviciul Român de Informații. Exemplul Solagra, compania care deținea monopolul pe piața semințelor Unul din cazurile prezentate este și cel al companiei Solagra, atent monitorizată la acea vreme de serviciile de informații românești. Înființată în februarie 1940, societatea avea în consiliul de administrație atât români, persoane cu influență mare în zona agricolă și industrială specializată, cât și germani, factori de decizie în același domeniu. Solagra ajunsese să dețină monopolul semințelor oleaginoase în România (floarea-soarelui, rapiță, soia) și asigura atât contingentul necesar consumului intern, cât și o mare parte a consumului Germaniei, potrivit SRI. „Serviciul Special de Informații primise o informație, din sursă apreciată drept sigură, că specialiștii germani deplasați în România, la începutul activității Solagra, au avut și sarcina de a organiza rețele informative”, transmite SRI. Societatea a fost lichidată în vara anului 1944, după ce linia frontului a depășit zonele în care era cultivată masiv floarea-soarelui, iar partea germană devenise neinteresată de continuarea activității de producție, a cărei bază scăzuse considerabil. La momentul dizolvării, avea datorii mari și pierderi însemnate. Despre activitățile informative ale acționariatului și personalului Solagra nu sunt alte documente, posibil și pe fondul aderării României la Axă și al transferului de atenție către țările aliate. Nicușor Dan vrea implicarea SRI în combaterea evaziunii Dezvăluirile din istoria SRI vin la câteva zile distanță de când președintele României, Nicușor Dan, a anunțat public că se gândește să implice Serviciul Român de Informații în combaterea evaziunii fiscale. „Avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală, și este nevoie ca instituțiile, inclusiv Serviciile, să se preocupe de problema asta și este o discuție dacă este sau nu este nevoie să modificăm, în sensul ăsta, Strategia Națională de Apărare”, a spus șeful statului pe 3 iunie. Ulterior, Nicușor Dan și-a nuanțat declarațiile în conferința de miercuri de la Palatul Cotroceni. „Serviciile de informații nu fac controale. Culeg informații. Controalele se fac de reprezentanții ANAF și, în măsura în care există suspiciuni de infracțiune, pot fi făcute de către Parchet. Există o prioritate în culegerea acestor informații. Zona de evaziune fiscală să fie o prioritate pentru Servicii. Asta este discuția generală despre controlul civil asupra serviciilor de informații. Una din măsurile/acțiunile care ne asigură că există un control civil este prezența unui director civil”. El a adăugat că „este nevoie de un director civil la SRI, cineva care a lucrat cu oamenii”. (detalii AICI) Sursa: SRI CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Testul simplu care îți arată dacă telefonul te ascultă. Experții în securitate cibernetică arată cum poți afla adevărul în câteva minute
Într-o lume în care smartphone-ul este nelipsit din viața noastră, protejarea confidențialității devine o preocupare reală. Te-ai întrebat vreodată dacă telefonul te ascultă? Ai discutat cu voce tare despre un subiect care nu te interesa până atunci, iar la scurt timp ai început să vezi reclame exact pe acel subiect? Specialiștii în securitate cibernetică au o explicație și chiar un test simplu care îți poate confirma temerile. Un test inedit recomandat de experți Experții de la NordVPN, una dintre cele mai cunoscute companii din domeniul securității online, au propus un test ușor de făcut acasă, fără a fi nevoie de cunoștințe tehnice. Scopul este simplu: să afli dacă telefonul tău „ascultă” conversațiile fără știrea ta, prin intermediul aplicațiilor care au acces la microfonul dispozitivului. Primul pas este alegerea unui subiect complet străin intereselor tale, pe care nu l-ai căutat niciodată online. Poate fi o țară exotică, cum ar fi Mongolia, un produs rar sau un hobby de care nu ai fost niciodată interesat. Apoi, începe să vorbești cu voce tare despre acel subiect, timp de câteva minute pe zi, pentru trei-patru zile consecutive. Ideal este să creezi o conversație cât mai naturală, chiar și cu un prieten, simulând un dialog real. Regula de aur: nu căuta subiectul pe internet Este esențial ca pe durata experimentului să nu cauți absolut nimic online legat de acel subiect. Nu accesa site-uri, nu da mesaje, nu verifica postări pe rețelele sociale. Toată interacțiunea trebuie să se facă doar verbal, cu telefonul în apropiere. După câteva zile, poți reveni la utilizarea normală a telefonului și să urmărești dacă apar reclame legate de subiectul respectiv. Dacă observi o creștere semnificativă a reclamelor targetate legate de acel subiect, cel mai probabil telefonul tău a înregistrat conversațiile. Deși pare o teorie conspiraționistă, realitatea este că multe aplicații au permisiunea de a accesa microfonul, iar acest acces poate fi folosit și în scopuri de marketing, fără ca utilizatorul să conștientizeze. Cum îți poți proteja intimitatea digitală Dacă testul oferă rezultate care sugerează supravegherea pasivă, există câteva măsuri pe care le poți lua pentru a-ți proteja intimitatea: Dezactivează asistenții vocali, cum ar fi Siri, Google Assistant sau Alexa, dacă nu îi folosești constant. Aceștia sunt programați să reacționeze la comenzi vocale, dar pot asculta mai mult decât atât. Verifică permisiunile aplicațiilor instalate pe telefon. Mergi în setările dispozitivului și dezactivează accesul la microfon pentru aplicațiile care nu au nevoie de el în mod evident. Șterge istoricul interacțiunilor vocale din conturile tale Google sau Apple. Aceste date sunt stocate și pot fi folosite pentru personalizarea reclamelor. Fii mai atent la ce aplicații instalezi și la permisiunile pe care le acorzi. Multe aplicații solicită acces la microfon, locație sau contacte, chiar dacă nu au nevoie reală de aceste informații. Datele tale vocale, o resursă valoroasă pentru publicitate Fără să ne dăm seama, smartphone-urile colectează constant date despre noi: locația, interesele, istoricul de navigare și, după cum se pare, chiar și conversațiile. Aceste informații sunt deosebit de valoroase pentru companiile de publicitate, care le folosesc pentru a crea reclame cât mai bine targetate. Deși marile companii tech susțin că nu ascultă conversațiile utilizatorilor fără consimțământ, adevărul este că acceptarea termenilor și condițiilor unei aplicații poate oferi exact acest tip de acces, fără ca utilizatorii să citească detaliile. Tehnologia ne face viața mai ușoară, dar și mai vulnerabilă. Faptul că un simplu experiment poate dezvălui dacă ești ascultat ar trebui să ne ridice semne de întrebare. Nu este vorba despre paranoia, ci despre responsabilitate digitală. Iar primul pas este informarea corectă.
Alertă în rețeaua energetică a Danemarcei: Componente electronice misterioase stârnesc suspiciuni de spionaj
Rețeaua energetică a Danemarcei a devenit recent scena unei descoperiri tulburătoare: plăci de circuit cu componente electronice misterioase, a căror prezență nu poate fi justificată, au fost identificate în timpul unei verificări de rutină. Anunțul a fost făcut de organizația industrială Green Power Denmark, care a declanșat o anchetă internă în încercarea de a lămuri originea și scopul acestor piese. Deși oficialii guvernamentali danezi nu au comentat situația, întrebările legate de potențiale vulnerabilități de securitate în infrastructura critică încep să ia amploare. Descoperirea nu este doar o anomalie tehnică, ci un posibil semnal de alarmă privind riscurile ascunse în spatele importurilor de echipamente energetice, într-un moment în care infrastructura verde devine tot mai esențială pentru Europa. Componente în plus care n-ar trebui să existe Potrivit directorului tehnic al Green Power Denmark, Jorgen Christensen, plăcile cu circuite imprimate analizate făceau parte din echipamente destinate alimentării cu energie, însă conțineau elemente electronice neobișnuite. „Este extrem de îngrijorător. Aceste componente pur și simplu nu ar trebui să fie acolo”, a subliniat el pentru Reuters. Deocamdată, nu s-a stabilit dacă piesele respective pot fi considerate dispozitive de spionaj sau dacă este vorba doar despre o eroare de fabricație, dar suspiciunile sunt mari. Interesant este că Christensen a evitat să precizeze țara de proveniență a echipamentelor suspecte, precum și detalii despre capacitățile reale ale componentelor. Lipsa acestor informații deschide ușa către tot felul de speculații, în special în contextul geopolitic actual, în care tensiunile dintre Occident și China cresc inclusiv pe frontul tehnologic. Totuși, el a menționat că aceste plăci ar fi putut fi proiectate pentru utilizări multiple, dar acest lucru nu justifică prezența lor într-un sistem critic, precum infrastructura energetică a unui stat. „Chiar dacă nu există dovezi ale unei intenții răuvoitoare, problema de fond rămâne: aceste componente nu au ce căuta acolo”, a declarat tehnicianul danez. Evenimentul din Danemarca se înscrie într-o serie de incidente similare care ridică semne de întrebare privind securitatea rețelelor energetice moderne. Săptămâna trecută, oficiali americani au descoperit dispozitive de comunicații necorespunzătoare în invertoare solare și baterii produse în China, care ar putea ocoli firewall-urile și destabiliza rețelele electrice. Astfel de exemple sugerează că atacurile cibernetice sau manipulările fizice pot veni pe căi neașteptate, chiar și sub forma unor componente aparent banale. Este important de subliniat că infrastructura energetică a unei țări nu mai este doar o chestiune tehnică sau economică, ci una de securitate națională. Fiecare placă de circuit, fiecare conector sau microcip pot deveni vectori de risc, mai ales în contextul utilizării tot mai largi a energiei regenerabile și a digitalizării sistemelor de distribuție. Walburga Hemetsberger, director executiv al grupului de lobby SolarPower Europe, a declarat că situația este „extrem de îngrijorătoare” și că este absolut necesară o anchetă amănunțită. „Tranziția energetică nu poate merge mână în mână cu nesiguranța tehnologică”, a adăugat aceasta. Tăcerea autorităților nu face decât să alimenteze suspiciuni Un alt element care alimentează neliniștea publică este lipsa de reacție a autorităților daneze. Ministerul pentru pregătire și reziliență, Ministerul Energiei, Ministerul Justiției și serviciile de informații nu au oferit nicio declarație oficială. Această tăcere ridică întrebări: este vorba de o anchetă secretă în desfășurare sau de o lipsă de acțiune într-un moment critic? Indiferent de răspuns, lipsa transparenței nu ajută la calmarea opiniei publice și nici nu consolidează încrederea în instituții. Într-o Europă în care securitatea energetică este deja fragilă din cauza dependenței de importuri și a tensiunilor geopolitice, orice semn de slăbiciune poate avea efecte în lanț. Este posibil ca Danemarca să nu fie singura țară afectată de astfel de probleme. Dacă lanțurile de aprovizionare nu sunt atent verificate și monitorizate, infrastructura critică a altor state europene ar putea fi deja compromisă fără ca cineva să știe. În acest context, investigațiile jurnalistice, auditările independente și o reglementare mai strictă a importurilor devin esențiale pentru siguranța energetică a continentului. Descoperirea din Danemarca este un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat. Într-o epocă în care digitalizarea și energia verde devin fundamentele societății moderne, neglijarea securității înseamnă a construi viitorul pe nisip. Fii atent la ce se ascunde în spatele etichetelor de „eco” sau „smart”. Uneori, un microcip poate spune mai multe decât o mie de cuvinte.
Budapesta a expulzat doi diplomați ucraineni, după acuzațiile de spionaj ale Kievului la adresa Ungariei
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat vineri că a destructurat o rețea de spionaj operată de serviciile secrete militare ungare. Budapesta a respins acuzațiile care i s-au adus în acest scandal și a expulzat doi diplomați ucraineni. Potrivit SBU, doi suspecți, foști membri ai armatei ucrainene, au fost arestați și acuzați de trădare. Agenția susține că aceștia lucrau pentru serviciile de informații militare ungare și au primit bani, echipamente speciale și instrucțiuni pentru a transmite date clasificate privind sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei, în special din regiunea Transcarpatia, relatează Reuters, citată de Mediafax.ro. Doi angajați ai ambasadei ucrainene la Budapesta, acuzați că ar fi desfășurat activități de spionaj În replică, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat că acuzațiile sunt nefondate și motivate politic, acuzând Ucraina de defăimare la adresa Ungariei. El a anunțat expulzarea a doi angajați ai ambasadei ucrainene la Budapesta, acuzați că ar fi desfășurat activități de spionaj sub acoperire diplomatică. Szijjártó a sugerat că reacția Ucrainei ar fi determinată de opoziția guvernului ungar față de sprijinul militar acordat Kievului. Autoritățile din Ucraina au descoperit o rețea de spioni condusă de statul maghiar Agenția de securitate ucraineană SBU a anunțat vineri că a descoperit o rețea de spionaj condusă de statul maghiar, care avea scopul de a obține informații despre apărarea Ucrainei. Într-o declarație, SBU a afirmat că a reținut doi suspecți de spionaj care, potrivit ucrainenilor, acționau la ordinele serviciilor de informații militare maghiare. SBU a declarat că a fost pentru prima dată în istoria Ucrainei când s-a descoperit că o rețea de spionaj maghiară lucra împotriva intereselor Kievului. „Pentru prima dată în istoria Ucrainei, Serviciul de Securitate a demascat o rețea de informații militare maghiare care desfășura activități de spionaj în detrimentul statului nostru”, a declarat SBU. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Autoritățile din Ucraina au descoperit o rețea de SPIONI care acționau la ordinele serviciilor din Ungaria WSJ: Agențiile de informații din SUA au fost instruite să își intensifice activitățile de SPIONAJ în Groenlanda. Guvernul danez, “profund îngrijorat” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Mașinile electrice chinezești, acuzate de spionaj. Prima țară care le-a interzis în bazele militare
În Marea Britanie, autoritățile au decis să interzică accesul vehiculelor electrice produse de companii chinezești în perimetrul unor baze militare strategice. Decizia vine pe fondul unor temeri crescânde privind potențialul de spionaj al acestor vehicule, care sunt dotate cu senzori, camere și conectivitate constantă la internet. Chiar dacă nu s-a emis o interdicție oficială valabilă pe întreg teritoriul britanic, mai multe unități militare aplică restricții proprii, în special în jurul clădirilor sensibile. Un exemplu este baza RAF Wyton din Cambridgeshire, unde angajaților li s-a cerut să parcheze vehiculele electrice cu tehnologie chineză la cel puțin trei kilometri de sediile principale de comandă. Pericolul din spatele senzorilor și al software-ului Vehiculele electrice moderne sunt, în esență, calculatoare pe roți. Ele trimit constant date către producător: de la eficiența bateriei, până la trasee, temperatură ambientală sau obiceiuri de condus. În teorie, acest tip de telemetrie ajută companiile să îmbunătățească performanțele mașinilor. În practică, însă, ridică serioase semne de întrebare privind securitatea națională, mai ales dacă datele respective ajung în mâinile unor guverne ostile. Un expert britanic în securitate cibernetică, James Bore, atrage atenția că aceste mașini pot transmite date în timp real, inclusiv din zone sensibile. „În cazul în care un vehicul cu astfel de capabilități staționează lângă o bază militară, fiecare informație transmisă către serverul companiei poate fi valorificată”, explică el. Mai mult, unele dintre aceste vehicule permit actualizări de software de la distanță, ceea ce înseamnă că pot fi modificate sau controlate parțial fără acces fizic. În vizor: BYD, GWM, Omoda și Jaecoo Printre producătorii vizați de măsura neoficială se numără giganți chinezi precum BYD, Great Wall Motors (GWM), Omoda și Jaecoo. Popularitatea acestora în Regatul Unit a crescut rapid în ultimii ani, pe fondul prețurilor competitive și al autonomiei generoase oferite de baterii. Cu toate acestea, legăturile acestor firme cu guvernul de la Beijing au stârnit reacții ferme din partea Ministerului Apărării britanic. Potrivit legislației chineze, toate companiile din China sunt obligate să colaboreze cu serviciile de informații ale statului. Acest aspect a amplificat suspiciunile că vehiculele echipate cu tehnologie produsă în China ar putea fi folosite ca instrumente de supraveghere pasivă. Răspunsul autorităților și consecințele pentru viitor Ministerul britanic al Apărării a declarat că nu există, în prezent, o politică centralizată care să interzică toate vehiculele chinezești în zonele militare, dar a recunoscut că unele unități aplică reguli suplimentare din rațiuni de securitate. De asemenea, s-a confirmat faptul că se colaborează cu alte agenții guvernamentale pentru a evalua în mod constant potențialele amenințări. Această decizie vine la scurt timp după ce Guvernul britanic a intrat într-un conflict diplomatic cu proprietarii chinezi ai combinatului British Steel din Scunthorpe. Îngrijorările legate de implicarea companiilor chineze în infrastructura critică a Regatului Unit par să capete o amploare nouă, cu implicații inclusiv în sectorul auto. Pentru moment, nu a fost anunțată o interdicție totală la nivel național, însă precedentul creat de restricțiile impuse în jurul bazelor militare ar putea deschide calea spre reglementări mai stricte, inclusiv în domeniul civil. Într-o lume în care tehnologia și geopolitica se intersectează din ce în ce mai des, simpla alegere a unei mașini electrice ar putea deveni o decizie cu implicații mult mai largi decât autonomia bateriei sau designul exterior.
China acuză NSA de lansarea unor atacuri cibernetice asupra infrastructurii esențiale /Scopul este generarea de probleme SOCIALE
Administrația Chinei a acuzat, marți, Agenția pentru Securitate Națională din SUA (NSA) că a lansat atacuri cibernetice ”avansate” în cursul Jocurilor Asiatice de Iarnă, desfășurate în februarie, vizând infrastructură esențială. Poliția din orașul chinez Harbin a comunicat că trei presupuși agenți NSA sunt dați în urmărire. Autoritățile chineze acuză Universitatea din California și Institutul Virginia Tech de implicare în incidentele cibernetice, conform agențiilor de presă Xinhua și Reuters. Agenții NSA dați în urmărire sunt Katheryn A. Wilson, Robert J. Snelling și Stephen W. Johnson. ”Sunt acuzați că au comis constant atacuri asupra infrastructurii esențiale din China și au participat la acțiuni contra grupului tehnologic Huawei și a altor companii”, au transmis autoritățile chineze. Ambasada Chinei din Statele Unite nu a făcut niciun comentariu pe această temă. Ministerul de Externe de la Beijing a confirmat atacurile cibernetice, subliniind că a transmis o sesizare Statelor Unite. ”Îndemnăm Statele Unite să asume o atitudine responsabilă în materie de securitate cibernetică, să înceteze acțiunile de calomnie și atacurile asupra Chinei”, a declarat Lin Jian, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe. Acuzațiile intervin în contextul în care Statele Unite și China, principalele economii ale lumii, au intensificat conflictul comercial. ”Agenția pentru Securitate Națională din SUA (NSA) a lansat atacuri cibernetice asupra unor segmente industriale importante, precum energia, transporturile, conservarea apelor, comunicațiile și instituțiile de apărare națională din provincia Heilongjiang. Aceste atacuri sunt menite să saboteze infrastructura informațională esențială a Chinei, pentru a genera probleme sociale și a sustrage informații confidențiale”, au comunicat autoritățile chineze. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Administrația Trump este optimistă privind un ACORD între Rusia și Ucraina /Witkoff: Este necesară ”stabilitate” în Europa de Est Statele Unite vor un acord comercial RAPID cu Marea Britanie /Vance: „Lucrăm din greu cu Guvernul Keir Starmer” ANALIZĂ Bloomberg: Moneda euro și obligațiunile germane devin elemente de SIGURANȚĂ, în contextul tensiunilor generate de Trump Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele