Noile tipuri de bacterii rezistente la antibiotice pot pune Europa pe butuci / Incidența infecțiilor este în continuă creștere – raport ECDC
ECDC identifică aceasta drept o problemă extrem de serioasă din cel puțin trei puncte de vedere majore: sănătatea pacienților, sistemele publice de sănătate sistemul economic. Ultimele antibiotice care mai pot da rezultate (și considerate așa-zis „de intenție”) sunt carbapenemele și colistina. Ca tratament, mai întâi sunt folosite carpabenemele, iar, dacă pacientul nu răspunde la acestea, se administrează colistina ca ultimă soluție . Colistina – ultima redută a antibioticelor Însă lumea medicală observă o creștere semnficativă a rezistenței până și la colistină, adică ultima redută a antibioticelor. Răspândirea acestor bacterii extrem de rezistente diferă pe tot cuprinsul continentului european. În unele state raportul identifică o rezistență mai mare la carbapeneme, ceea ce înseamnă un consum crescut de colistină. În cele mai multe cazuri de infecții, rezultatele terapeutice sunt slabe și există rate ridicate ale morbidității, cu toate cele care vin la pachet – costuri de internare mai ridicate, durată de spitalizare mai mare. Mortalitatea variază de la 26% la 44% în cazul infectării cu aceste bacterii. Cât costă fiecare pacient infectat cu aceste bacterii Raportul mai citează un studiu din Israel care a relevat că pacienții infectați cu aceste bacterii sunt de patru ori mai expuși la deces din cauza infecției decât pacienții infectați cu bacterii nerezistente. Spitalele din Europa și America de Nord cheltuie, în medie, sume suplimentare cuprinse între 10 000 EUR și 40 000 EUR pe an, pentru a trata fiecare pacient infectat cu bacterii rezistente. Impactul asociat pierderilor de productivitate din cauza eficienței reduse în muncă, a bolilor de lungă durată și a decesului ar putea să dubleze aceste sume. La nivel mondial, se estimează că aproximativ 700 000 dintre decesele care au loc în fiecare an sunt cauzate de infecții rezistente, printre care se numără nu numai tulpini de infecții bacteriene comune, ci și HIV, tuberculoză și malarie. În cazul în care tendințele actuale privind infectarea și rezistența nu vor fi inversate, se estimează că numărul deceselor la nivel global ar putea ajunge la 10 milioane pe an până în 2050. Acest lucru ar afecta, de asemenea, economia Europei și ar putea determina o reducere a PIB-ului european cuprinsă între 1 % și 4,5 % până în 2050. Ca soluții, raportul identifică: 1 – Crearea unor grupuri de lucru multidisciplinare naționale, alcătuite din experți în domeniu, cu sprijin politic. Acest grup trebuie să elaboreze politica, să culeagă date și să intervină, atunci când este necesar. 2 – Cadre medicale specializate în controlul infecțiilor și asigurarea unui număr suficient de paturi de spital. Până acum, raportul – standard a fost de 1 cadru medical specializat la 250 de paturi, însă, pe baza datelor recente, acest raport ar trebui să fie de 1 cadru specializat la 100 de paturi. În țările UE, acest raport variază semnificativ. 3 – Examinare atentă a pacienților „de risc” la internarea în spital este o metodă eficientă, se scrie în raport. Acest lucru este essential pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești. Raportul arată că acest lucru se face numai cu o raportare promptă a rezultatelor positive de către laboratorul microbiologic. Măsura este foarte important în statele – member UE, având în Vedere mobilitatea crescută a pacienților între țări, pentru primirea de asistență medicală. 4 – Ideal – izolarea pacienților purtători de bacterii extrem de rezistente în reserve cu un singur pat, iar alternativ, în zone destinate izolării cu cohort. 38 de țări europene se confruntă cu Enterobacteriaceae producătoare de carbapenemază – bacterii din familia Enterobacteriaceae, care au dezvoltat rezistență la antibiotice puternice (carbapeneme). Vorbim, deci, de o amenințare mondială (și, în primul rând, europeană) deosebit de serioasă, de la care România nu este scutită. Cele mai la îndemână soluții Una dintre cele mai simple metode de a sta departe de aceste infecții este buna igienă a mâinilor. Raportul identifică, apropos de asta, un cost de promovare a igienei mâinilor de sub 1% din costul de îngrijire a pacienților. De asemenea, consumul de soluții de curățare pe bază de alcool pentru igiena mâinilo variază, în spitalele din Europa, semnficiativ. Efectuarea corectă a igienei mâinilor trebuie nu doar monitorizată permanentă, ci sprijinită cu programe educative și controale, mai arată raportul.
Ministrul Sănătății: Încurajez toate spitalele publice din România să deschidă centre de screening
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a ridicat, duminică, într-o declarație de presă, problema accesibilității populației la servicii de sccrening și diagnosticare și a solicitat, în primul rând spitalelor județene, să deschidă centre dedicate acestor activități medicale. „Încurajez toate spitalele publice din România, mă rog, cele județene de urgență în primă fază măcar, care au ambulatoriul de specialitate dotat și echipat, să deschidă astfel de centre de screening și diagnostic, chiar dacă pentru mai puține patologii, dar cu cât oamenii au un acces mai crescut la variante și la servicii de screening, în general, în spitalele publice, în ambulatoriile de specialitate publice, cred că obiectivul nostru de a dezvolta zona de screening, în general, în România, poate crește semnificativ”, a spus ministrul Sănătății. Ministrul Alexandru Rogobete a completat că, într-o infrastructură existentă, cu o dotare gândită, într-un mod strategic, este posibil ca în viitorul apropiat să avem în cât mai multe locuri astfel de centre de screening, chiar dacă sunt, poate, doar pentru o singură patologie. Cu cât vor fi mai multe astfel de centre, cu atât va fi mai bine, a mai spus ministrul Sănătății, mai ales că aceste cabinete oricum funcționează în ambulatoriul de specialitate.
Nicușor Dan: Trebuie să recunoaștem că statul nu știe să facă spitale în termene rezonabile
Întrebat, la Euronews, în contextul tragediei de la spitalul din Iași, despre construcția de spitale din România, președintele a spus: „Spitale au început să se construiască. Da, chiar aici, la Timișoara, unde suntem, Spitalul de arși e undeva la 80%, dar evident că nu în ritmul în care este nevoie. Și, dacă-mi permiteți, am spus că trebuie o analiză mai amplă, dar dacă-mi permiteți, la nivel de intuiție, la momentul ăsta, cred că trebuie să recunoaștem că statul nu știe să facă spitale în termene rezonabile”, a spus președintele României. El spune că soluția ar putea fi rezolvată prin parteneriate public-private. „Eu m-aș îndrepta către parteneriate public-private pentru construcție și administrare de spitale. Sunt modele de astfel de parteneriate, întinse pe 20-25 de ani, în care ai și avantajul că nu trebuie să te împrumuți pentru toți banii, ci plătești pe toată durata asta și construcția și întreținerea ulterioară, astfel încât să construim mult mai repede și acolo unde spitalul este mult prea vechi să, pur și simplu, să demolăm, să facem altul la loc”, a mai spus Nicușor Dan.
Parlamentul obligă spitalele să instaleze butoane de panică și camere video în ATI și UPU
Parlamentul a aprobat proiectul inițiat de deputații USR Emanuel Ungureanu, Adrian Wiener și Cristina Prună, care prevede măsuri stricte pentru creșterea siguranței pacienților. Legea impune ca toate unitățile sanitare, publice sau private, să instaleze și să mențină în funcțiune butoane de panică sau sisteme de alertă în fiecare salon destinat internării. Dispozitivele vor fi amplasate astfel încât pacienții să poată semnala rapid o urgență medicală sau o situație de pericol iminent, iar sistemul va înregistra și timpul de intervenție. În plus, toate spitalele cu secții de Anestezie-Terapie Intensivă (ATI) și Unități de Primiri Urgențe (UPU) vor fi obligate să monteze camere de supraveghere video. Cât timp vor fi păstrate înregistrările Acestea vor monitoriza activitatea medicală fără a încălca intimitatea pacienților, iar înregistrările vor fi păstrate între 3 și 60 de zile, cu acces strict pentru personalul autorizat. „Într-o țară normală, astfel de măsuri ar fi fost deja implementate. Acest proiect sprijină pacienții și medicii deopotrivă,” a declarat deputatul USR Emanuel Ungureanu, amintind de cazul Alexandrei, tânăra care a murit în august 2023 la Maternitatea Botoșani, și de incidente precum cel de la Spitalul Sf. Pantelimon, unde lipsa camerelor de supraveghere a îngreunat anchetele.
O ciupercă mortală se raspândește și face ravagii în spitalele din Europa. Ce se știe până acum despre ea
Un nou studiu european privind sănătatea arată că Candidozyma auris – o ciupercă periculoasă, rezistentă la medicamente – se răspândește rapid în spitalele de pe continent. Cazurile și focarele sunt în creștere, unele țări înregistrând în prezent o transmitere locală continuă. Oamenii de știință au izolat pentru prima dată C auris din urechea unui pacient japonez în 2009. De atunci, s-a răspândit în spitalele din peste 40 de țări, relatează The Idenpendent. Doar în Europa au fost peste 4.000 de cazuri între 2013-2023, cu 1.300 numai anul trecut. Marea Britanie are o creștere de cazuri de 23% în ultimele luni. Ciuperca provoacă de obicei doar infecții ușoare la persoanele sănătoase, dar la pacienții cu sistemul imunitar slăbit, poate fi mortală, în special atunci când pătrunde în fluxul sanguin și în organele vitale. Ciuperca afectează în principal pacienții grav bolnavi, răspândindu-se de la piele în fluxul sanguin și organe. Între 30-60% dintre pacienții infectați mor. Ciuperca este rezistentă la aproape toate medicamentele și se lipește de suprafețe ca o lipitoare – aproape imposibil de eliminat cu dezinfectanții obișnuiți. Oamenii pot fi purtători fără să știe, aducând-o în spitale pe pielea lor. Testele standard o confundă cu alte ciuperci mai comune, astfel încât se răspândește în taină. C auris se răspândește în principal în spitale prin contact direct cu persoane infectate sau suprafețe contaminate. Ciuperca produce proteine numite adezine care o ajută să se lipească de suprafețe, făcând-o foarte greu de îndepărtat. Prosperă la temperaturile corpului uman (37-40°C) și formează biofilme – straturi groase de microbi care rezistă la curățenie. Odată ce se instalează într-un spital, devine aproape imposibil de oprit. Spitalele care au acționat rapid au reușit să o controleze, dar există o fereastră critică scurtă. După aceea, devine o problemă cronică care poate deveni endemică în instituțiile medicale.
Noi reguli în spitalele din România. Datele importante care vor apărea din septembrie pe site-urile unităţilor medicale
Sunt noi reguli în spitalele din România. Din luna septembrie, unitățile medicale vor trebui să publice pe site-ul lor o serie de indicatori de transparență, a anunțat ministrul Sănătății. Este vorba despre un set de informații ce vor deveni publice din luna septembrie. Acestea se referă, mai precis, la numărul total de pacienți internați, la gradul de ocupare a paturilor din luna precedentă, la numărul transferurilor făcute între unitățile sanitare și la numărul externărilor făcute la cerere. Toate aceste date vor fi afișate pe site-urile spitalelor pentru ca pacienții sau aparținătorii să aibă o imagine mult mai clară asupra activității unităților sanitare. Ministerul Sănătății spune că măsura aceasta urmărește transparența, însă, pe termen lung, poate crește încrederea în sistemul medical românesc. Autorul recomandă: Ministrul Alexandru Rogobete anunță inaugurarea de noi spitale. „Agrippa Ionescu” este o investiție de aproape 700 milioane de lei, prin PNRR România va avea un centru pentru MARI ARȘI. Rogobete: Astăzi pacienții sunt transferați în străinătate/ Când va fi gata noul Spital
Ministrul Sănătății pune tunurile pe șefii de secție din spitale: Criterii clare și evaluare periodică
„Un spital este sănătos atunci când secțiile lui funcționează corect. Dincolo de clădiri moderne și echipamente de ultimă generație, esența calității medicale stă în organizarea fiecărei secții, în modul în care echipa este coordonată și în respectul arătat pacienților. Prin această modificare legislativă, șefii de secție, de laborator sau de serviciu medical vor semna contracte de administrare bazate pe indicatori de performanță clari, monitorizați anual. În plus, funcția nu va mai fi ocupată doar prin formalități: fiecare candidat va susține un examen real, fundamentat pe un proiect de dezvoltare a secției și a echipei medicale, cu indicatori concreți și obiective măsurabile”, spune Alexandru Rogobete pe Facebook. Rogobete anunță criterii de performanță și evaluare continuă Potrivit ministrului Sănătății, calitatea universitarǎ nu mai poate fi singura recomandare pentru a deveni șef de secție. „Este o normalitate pe care trebuie să o readucem în spitale. Știm bine că nu întotdeauna cel mai mare în grad universitar este și cel mai bun lider. Recunoaștem acest adevăr și schimbăm împreună modalitatea de ocupare a funcțiilor de conducere. Eliminăm concursurile formale, unde se „recitau” două-trei articole de lege, și introducem criterii minime, criterii de performanță și evaluare continuǎ. Știu că rezistența este mare, dar împreună putem să ne facem bine. Este evident, cu toată bunăvoința pe care o am, că lucrurile nu mai pot continua așa și că trebuie să punem capăt unui obicei care a funcționat doar în avantajul unora”, mai spune ministrul. Ministrul mai spune că nu trebuie să fie doar un titlu onorific conducerea unei secții, ci o responsabilitate continuă și încǎ una mare: „Organizarea echipei, grija față de pacienți și calitatea actului medical vor fi criterii reale de evaluare. Mesajul meu este ferm: șefii de secție nu mai pot rămâne în funcții din inerție. Ei trebuie să fie lideri activi, profesioniști și responsabili. Această măsură înseamnă spitale mai organizate, secții mai eficiente și, în final, pacienți mai bine tratați”.
Rogobete: Spitalele vor putea organiza caravane medicale mobile decontate de CNAS
Spitalele vor putea organiza caravane medicale mobile, în parteneriat cu asociații și organizații locale, iar serviciile acordate vor fi decontate de CNAS, în regim ambulatoriu, spune, joi, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. „În România, încă sunt prea multe locuri în care oamenii nu au acces facil la servicii medicale. Comunitățile din zone izolate sau slab deservite medical sunt nevoite adesea să aștepte prea mult timp până ajung la un medic, iar acest lucru înseamnă lipsă de diagnostic și tratamente întârziate. De-a lungul anilor, numeroși medici dedicați au mers din proprie inițiativă în astfel de comunități prin caravane medicale mobile, oferind consultații, investigații și tratamente acolo unde nevoia era urgentă. Am considerat acest model de bună practică un exemplu de responsabilitate și implicare pentru oameni”, spune Rogobete, pe Facebook. Tocmai de aceea, împreună cu echipa Ministerului Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Alexandru Rogobete a decis să oficializeze aceste acțiuni. „De acum înainte, spitalele vor putea organiza caravane medicale mobile, în parteneriat cu asociații și organizații locale, iar serviciile acordate vor fi decontate de CNAS, în regim ambulatoriu. Din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se vor deconta: servicii medicale de spitalizare de zi, consultații, proceduri diagnostice și terapeutice, precum și investigații paraclinice din pachetul de servicii reglementat prin contractul-cadru. Totul va fi acordat de medici specialiști, prin asistență medicală mobilă, în baza relației contractuale a spitalelor cu casele de asigurări de sănătate”, afirmă ministrul Sănătății. Astlfe, în acest weekend, are loc chiar o astfel de acțiune la Mănăstirea Oașa, unde o echipă de medici din Timișoara consultă oamenii din zonă. Ministrul Sănătății a mulțumit doctorului prof. Dorel Săndesc, care de peste 5 ani organizează și coordonează aceste caravane medicale, pentru inspirația și exemplul oferit. „Profesorul Săndesc este mentorul meu profesional, omul care m-a crescut și m-a inspirat. De la el am învățat să fiu echilibrat și să caut mereu soluții, nu vinovați. Aceasta este lecția pe care o duc mai departe astăzi, ca ministru al Sănătății. Am participat de multe ori la astfel de activități și pot spune că îmi este dor de acele momente. Ele mi-au arătat cât de mult contează apropierea de oameni și câtă speranță aduce un gest simplu de sprijin medical. Pacienții trebuie să fie pe primul loc, indiferent unde trăiesc”, mai spune ministrul.
Guvernul discută proiecte-cheie pentru pensii private, spitale şi patrimoniu cultural
Executivul urmează să dezbată două proiecte de lege, inclusiv unul privind plata pensiilor private şi altul pentru aprobarea unui acord de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat conservării patrimoniului cultural şi istoric al României. Pe lista de priorităţi figurează şi două ordonanţe de urgenţă: una pentru finanţarea construcţiei unui nou sediu pentru Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” şi alta pentru modificarea legislaţiei privind retrocedările imobilelor preluate abuziv în timpul regimului comunist. De asemenea, guvernul va analiza şi o ordonanţă privind reforma în sănătate, precum şi o serie amplă de hotărâri, printre care suplimentarea fondurilor pentru exproprieri, modificări în structura universitară pentru anul 2025 -2026 şi aprobarea stemei comunei Repedea din judeţul Maramureş. Pe agendă se află şi un memorandum referitor la mandatarea miniştrilor Finanţelor şi Investiţiilor Europene pentru negocierea modificării Acordului JEREMIE, precum şi o notă ce vizează transferul unor terenuri din patrimoniul local în cel al statului.
Ministrul Sănătății amenință cu vizite inopinate în spitale: Da, am văzut somon în farfuriile pacienților
„Respectul în spitale nu e o opțiune. E o obligație. Cine nu înțelege asta, pleacă! Am fost recent într-un spital public din România, unde am văzut ce înseamnă respectul față de pacient. Am văzut mâncare gătită corect, curățenie, atitudine demnă, performanță medicală. Și da – am văzut somon cu broccoli în farfuriile pacienților. Am spus atunci că se poate. Iar echipa de acolo a demonstrat zi de zi că nu a fost o întâmplare: postează public, zilnic, fotografii cu meniurile, pentru toată lumea. Asta înseamnă transparență și asumare”, spune, vineri, Rogobete, pe Facebook. Acesta infirmă, astfel, vocile cum că vizita sa la spitalul din Târgu Mureș a fost aranjată și că meniul a fost schimbat pentru el. „Gresit! Astăzi, de exemplu, deși nu am fost acolo, în același spital s-a servit – din nou – somon cu broccoli. Asta este realitatea. Nu folclor. Nu excepție”. Rogobete mai spune că a primit peste 200 de sesizări prin formularul online lansat de Ministerul Sănătății, cu imagini trimise de pacienți. Unele arată impecabil, altele arată exact „cât dispreț există, în unele locuri, față de oameni”. Acesta amenință că de săptămâna viitoare începe vizitele fără anunț prealabil. „Merg direct acolo unde pacienții ne-au transmis sesizări. Voi arăta public ce se întâmplă în fiecare loc – atât de bine, cât și de rău. Respectul pornește de la lucrurile de bază și de umanitate: mâncare, curățenie, comportament. Nu e filozofie. E bun-simț. Cine nu e capabil să-l aplice, nu are ce căuta într-o funcție de conducere într-un spital public. Eu sunt responsabil ca în fiecare spital public din România, pacienții și cadrele medicale să fie tratați cu demnitate. Investim masiv în sistemul public pentru că vrem să-l întărim, nu să-l cosmetizăm. Sistemul public de sănătate este baza sistemului și rolul nostru este să oferim pacienților tratamente adecvate, tratamente inovative – acolo unde nu există alternativă terapeutică, tehnologii performante și, foarte important, respect! Cine își face treaba – are tot sprijinul meu!”, mai spune Alexandru Rogobete.