Rogobete propune o nouă miză pentru economie: medicamente produse în România, studii clinice și investiții în diagnostic
Rogobete afirmă că reforma sistemului sanitar nu ar trebui redusă la diminuarea cheltuielilor, ci ar trebui să urmărească și atragerea de capital și crearea de valoare în economie. Într-o postare publicată vineri pe Facebook, Rogobete a susținut că România ar trebui să își dezvolte capacitatea de producție pentru medicamente și produse medicale prin investiții și parteneriate între sectorul public și cel privat. În opinia fostului ministru, o asemenea strategie ar putea genera noi locuri de muncă și investiții și, în același timp, ar putea crește siguranța aprovizionării cu produse necesare pacienților. O altă direcție indicată de Rogobete este atragerea unui număr mai mare de studii clinice și investiții în medicamente inovatoare. Fostul ministru susține că extinderea studiilor clinice desfășurate în România ar putea permite pacienților accesul mai rapid la terapii moderne și ar putea atrage investiții private în spitale și centre universitare. El consideră că dezvoltarea acestui sector ar crea, totodată, locuri de muncă înalt calificate și ar susține cercetarea medicală. Investiții în screening, laboratoare și diagnostic Rogobete pledează și pentru dezvoltarea unor mecanisme de finanțare destinate extinderii programelor de screening, laboratoarelor și infrastructurii de diagnostic. Fostul ministru argumentează că depistarea bolilor într-un stadiu timpuriu poate îmbunătăți șansele pacienților și poate reduce presiunea exercitată ulterior asupra sistemului prin tratamente complexe. Prevenția și screeningul s-au numărat și printre prioritățile prezentate anterior de Rogobete în perioada în care a condus Ministerul Sănătății. La audierile parlamentare din iunie, el menționa investițiile realizate în echipamente și laboratoare destinate acestei componente a sistemului medical. „Sănătatea nu este doar o cheltuială” Rogobete susține că dezvoltarea industriei medicale ar putea produce efecte economice și în alte sectoare, indicând industria chimică, energia, IT-ul, logistica, construcțiile, cercetarea și mediul universitar. În acest context, fostul ministru pledează pentru combinarea capitalului privat cu fondurile europene și investițiile publice. „Sănătatea nu este doar o cheltuială. Sănătatea poate produce creștere economică”, afirmă Rogobete. Declarațiile vin în contextul în care fostul ministru a criticat în ultimele zile politica de reducere a cheltuielilor din sistemul sanitar și a cerut suplimentarea finanțării pentru spitale și serviciile medicale de urgență.
Rogobete: România riscă un nou val de migrație a medicilor dacă le sunt reduse veniturile
El susține că viitoarele reforme din sănătate ar trebui să urmărească inclusiv readucerea în țară a medicilor români plecați peste hotare. Rogobete invocă scăderea numărului de certificate profesionale Într-o postare publicată pe Facebook, Alexandru Rogobete susține că evoluția solicitărilor pentru documentele profesionale necesare medicilor care intenționează să lucreze în străinătate arată o diminuare a fenomenului în ultimii ani. Potrivit datelor prezentate de fostul ministru, în 2015, când veniturile din sistemul sanitar erau considerabil mai mici, au fost înregistrate 2.269 de solicitări pentru documente profesionale asociate intenției de a lucra în afara țării. În 2018, numărul certificatelor profesionale curente eliberate a fost de 1.221, iar în 2023 ar fi ajuns la 822. Rogobete pune această evoluție inclusiv pe seama creșterii veniturilor și a îmbunătățirii condițiilor din sistemul sanitar. Fostul ministru avertizează, în acest context, că o eventuală diminuare a veniturilor medicilor ar putea inversa tendința. „Reducerea veniturilor medicilor nu este doar o problemă salarială. Poate deveni foarte repede o problemă de resursă umană și, în final, o problemă pentru pacienți”, afirmă Alexandru Rogobete. „România investește ani de zile în formarea unui medic” Fostul ministru atrage atenția și asupra costurilor și timpului necesare pregătirii personalului medical, argumentând că statul riscă să piardă această investiție dacă medicii nu găsesc în România condiții atractive de muncă și salarizare. În opinia sa, reducerea veniturilor, combinată cu blocarea unor posturi, ar putea determina profesioniștii din sănătate să se îndrepte către spitale din Germania, Franța sau alte state europene. Rogobete susține că o reformă a sistemului ar trebui să meargă în direcția opusă: remunerarea corespunzătoare a muncii, adaptarea grilelor salariale în funcție de responsabilitate și de particularitățile specialităților și scoaterea la concurs a posturilor în zonele unde există deficit de personal. Propune un program pentru repatrierea medicilor O altă măsură solicitată de fostul ministru este crearea unui program național destinat medicilor români care lucrează în străinătate și care ar putea fi atrași înapoi în sistemul sanitar din țară. „Avem nevoie de o politică națională prin care medicul român să aibă motive să rămână acasă, iar cel care a plecat să aibă motive să se întoarcă”, afirmă Rogobete. El respinge ideea reducerii veniturilor ca instrument de reformă și avertizează asupra efectelor pe care o asemenea măsură le-ar putea avea asupra deficitului de personal medical. „Soluția nu este să tăiem veniturile și apoi să numărăm medicii care pleacă”, susține fostul ministru al Sănătății. Rogobete concluzionează că România nu își mai permite „un nou val de migrație a medicilor” și consideră că acesta nu trebuie să devină un efect secundar al reformelor din sistemul sanitar.
Penalul Costel Alexe, președintele CJ Iași, caută din nou vinovați ca să-și ascundă incompetența: Singurul vinovat este Ministerul Sănătăţii
În loc să recunoască faptul că nu a reușit să reprezinte Iașul la București pentru a obține finanțarea necesară construirii Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară, penalul Costel Alexe, președintele CJ Iași, încearcă, la finalul programului PNRR, să arunce responsabilitatea în curtea Ministerului Sănătății. Costel „Tablă” Alexe susține că proiectul institutului de la Miroslava ar fi fost eliminat de pe lista investițiilor finanțate prin PNRR din motive politice și îl acuză pe ministrul Sănătății de la acea vreme, Alexandru Rogobete, că ar fi depunctat Iașul. „România și-a asumat în fața Comisiei Europene că va construi 24 de spitale. Pe acea listă era trecut și Iașul cu Institutul Regional de la Miroslava. Institutul de Boli Cardiovasculare din Copou este într-un spațiu impropriu. Era datoria Ministerului Sănătății de la început. CJ a făcut parteneriat cu IBCV, Primăria Miroslava și Ministerul. Studiul de fezabilitate în martie 2022 a fost recepționat, iar în septembrie 2022 s-a semnat autorizația de construire. Din păcate, evaluarea spitalelor a fost făcută de către Alexandru Rogobete, acest impostor, care a scos și a făcut listă din pix, după bunul plac al PSD, depunctând Iașul cu 15 puncte pentru că Iașul ar avea SRU. A fost o listă politică. În 2022 până astăzi sunt convins că Iașul ieri ar fi tăiat panglica. Deci, 24 de spitale trebuiau construite cu 2,8 miliarde de euro. Din păcate sănătatea este politizată acut la Bucureşti. Rafila a candidat la Iaşi dacă îmi spuneți că îl fac impostor mă veți acuza că am un vocabular prea dur. După un an şi-a luat tălpăşiţa şi a plecat la București, iar noi am rămas fără spitale. Singurul vinovat pentru infrastructura medicală din România este Ministerul Sănătăţii”, a transmis Costel Alexe, președintele CJ Iași. Dacă proiectul era atât de important pentru Iași și dacă autorităţile județene, dar şi parlamentarii de Iaşi, și-au făcut partea, unde a fost presiunea concretă pusă de Costel Alexe pentru ca investiția să primească finanțarea promisă? În locul unei asumări clare a eșecului, șeful CJ Iași preferă să indice spre București și să identifice vinovați. După ani în care proiectul a fost prezentat drept o investiție esențială pentru sistemul medical ieșean, institutul rămâne fără finanțarea PNRR, iar explicația oferită de Alexe este că alții sunt responsabili. Cert este că declarațiile despre „liste politice”, „punctaje din pix” și vinovați de la București nu schimbă situația de fapt” Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară nu a primit finanțarea PNRR pe care Iașul o aștepta, iar proiectul nu a ajuns la momentul inaugurării pe care Costel Alexe spune că ar fi trebuit să o vadă deja. În loc să ofere explicații concrete despre ce a făcut administrația județeană pentru a salva investiția, Costel Alexe preferă încă o dată discursul cu vinovații din altă parte.
Rogobete acuză împărțirea cu dedicație a posturilor din spitale: Spitalul Militar Central primește doar patru locuri
Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că autoritățile trebuie să explice criteriile care au stat la baza repartizării posturilor, oferind drept exemplu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, căruia i-au fost alocate 131 de posturi, în timp ce alte spitale județene din centre universitare importante au primit un număr considerabil mai mic. Fostul ministru compară situația cu Spitalul Județean de Urgență Bacău, care ar fi primit 77 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 65 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – 51 de posturi și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – 65 de posturi. Critici privind alocările pentru institutele naționale Rogobete susține că și institutele naționale, care tratează pacienți din întreaga țară, au fost dezavantajate în procesul de repartizare a posturilor. Potrivit acestuia, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” ar fi primit 15 posturi, Institutul Oncologic București – 22, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” – 24, Institutul Clinic Fundeni – 86, iar Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 24 de posturi. „Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României”, a transmis fostul ministru. Una dintre cele mai dure critici formulate de Rogobete vizează repartizarea posturilor către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, despre care spune că a primit doar patru posturi. În opinia fostului ministru, în actualul context de securitate, cu războiul din Ucraina la granița României, o astfel de decizie ridică semne de întrebare privind strategia autorităților în domeniul sănătății. „Sănătatea nu este doar un capitol din buget. Este parte a capacității de răspuns a statului în situații de criză. Când slăbești spitalele strategice, trebuie să poți explica foarte clar de ce ai făcut-o”, a scris Rogobete, încheindu-și mesajul cu apelul: „Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate!”.
Grevă și în spitalele din Iași! Angajații din sănătate nu fac internări și operații timp de două ore
Angajații din sistemul sanitar ieșean participă luni, 20 iulie, la greva generală de avertisment anunțată la nivel național de Federația Sanitas. Activitatea este întreruptă între orele 09:00 și 11:00, sindicaliștii solicitând o nouă lege a salarizării care să elimine inechitățile existente. Președintele Sanitas Iași, Iulian Cozianu, avertizează că, în lipsa unui dialog cu Guvernul, protestele ar putea continua prin declanșarea unei greve generale pe perioadă nedeterminată. „Astăzi, 20 iulie 2026, în tot sistemul sanitar din România angajaţii vor intra în greva generală cu întreruperea activităţii între orele 9.00 şi 11.00. Aşteptăm o lege a salarizării care să corecteze inechităţile existente astăzi. Din păcate, ne-am trezit vineri cu un proiect care aduce noi inechităţi. Doar 10 la sută dintre angajaţi vor beneficia de sporuri. Este profund nemulţumitor şi discriminator. În condiţiile în care nu vom fi ascultaţi şi Guvernul nu se va aşeza la masa dialogului în această săptămână, probabil la finalul săptămânii, pe 28 iulie, vom declanşa greva generală în toate unităţile sanitare pe perioadă nedeterminată”, a transmis Iulian Cozianu, președinte Sanitas Iaşi.