Noi reguli în spitalele din România. Datele importante care vor apărea din septembrie pe site-urile unităţilor medicale
Sunt noi reguli în spitalele din România. Din luna septembrie, unitățile medicale vor trebui să publice pe site-ul lor o serie de indicatori de transparență, a anunțat ministrul Sănătății. Este vorba despre un set de informații ce vor deveni publice din luna septembrie. Acestea se referă, mai precis, la numărul total de pacienți internați, la gradul de ocupare a paturilor din luna precedentă, la numărul transferurilor făcute între unitățile sanitare și la numărul externărilor făcute la cerere. Toate aceste date vor fi afișate pe site-urile spitalelor pentru ca pacienții sau aparținătorii să aibă o imagine mult mai clară asupra activității unităților sanitare. Ministerul Sănătății spune că măsura aceasta urmărește transparența, însă, pe termen lung, poate crește încrederea în sistemul medical românesc. Autorul recomandă: Ministrul Alexandru Rogobete anunță inaugurarea de noi spitale. „Agrippa Ionescu” este o investiție de aproape 700 milioane de lei, prin PNRR România va avea un centru pentru MARI ARȘI. Rogobete: Astăzi pacienții sunt transferați în străinătate/ Când va fi gata noul Spital
Ministrul Sănătății pune tunurile pe șefii de secție din spitale: Criterii clare și evaluare periodică
„Un spital este sănătos atunci când secțiile lui funcționează corect. Dincolo de clădiri moderne și echipamente de ultimă generație, esența calității medicale stă în organizarea fiecărei secții, în modul în care echipa este coordonată și în respectul arătat pacienților. Prin această modificare legislativă, șefii de secție, de laborator sau de serviciu medical vor semna contracte de administrare bazate pe indicatori de performanță clari, monitorizați anual. În plus, funcția nu va mai fi ocupată doar prin formalități: fiecare candidat va susține un examen real, fundamentat pe un proiect de dezvoltare a secției și a echipei medicale, cu indicatori concreți și obiective măsurabile”, spune Alexandru Rogobete pe Facebook. Rogobete anunță criterii de performanță și evaluare continuă Potrivit ministrului Sănătății, calitatea universitarǎ nu mai poate fi singura recomandare pentru a deveni șef de secție. „Este o normalitate pe care trebuie să o readucem în spitale. Știm bine că nu întotdeauna cel mai mare în grad universitar este și cel mai bun lider. Recunoaștem acest adevăr și schimbăm împreună modalitatea de ocupare a funcțiilor de conducere. Eliminăm concursurile formale, unde se „recitau” două-trei articole de lege, și introducem criterii minime, criterii de performanță și evaluare continuǎ. Știu că rezistența este mare, dar împreună putem să ne facem bine. Este evident, cu toată bunăvoința pe care o am, că lucrurile nu mai pot continua așa și că trebuie să punem capăt unui obicei care a funcționat doar în avantajul unora”, mai spune ministrul. Ministrul mai spune că nu trebuie să fie doar un titlu onorific conducerea unei secții, ci o responsabilitate continuă și încǎ una mare: „Organizarea echipei, grija față de pacienți și calitatea actului medical vor fi criterii reale de evaluare. Mesajul meu este ferm: șefii de secție nu mai pot rămâne în funcții din inerție. Ei trebuie să fie lideri activi, profesioniști și responsabili. Această măsură înseamnă spitale mai organizate, secții mai eficiente și, în final, pacienți mai bine tratați”.
Rogobete: Spitalele vor putea organiza caravane medicale mobile decontate de CNAS
Spitalele vor putea organiza caravane medicale mobile, în parteneriat cu asociații și organizații locale, iar serviciile acordate vor fi decontate de CNAS, în regim ambulatoriu, spune, joi, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. „În România, încă sunt prea multe locuri în care oamenii nu au acces facil la servicii medicale. Comunitățile din zone izolate sau slab deservite medical sunt nevoite adesea să aștepte prea mult timp până ajung la un medic, iar acest lucru înseamnă lipsă de diagnostic și tratamente întârziate. De-a lungul anilor, numeroși medici dedicați au mers din proprie inițiativă în astfel de comunități prin caravane medicale mobile, oferind consultații, investigații și tratamente acolo unde nevoia era urgentă. Am considerat acest model de bună practică un exemplu de responsabilitate și implicare pentru oameni”, spune Rogobete, pe Facebook. Tocmai de aceea, împreună cu echipa Ministerului Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Alexandru Rogobete a decis să oficializeze aceste acțiuni. „De acum înainte, spitalele vor putea organiza caravane medicale mobile, în parteneriat cu asociații și organizații locale, iar serviciile acordate vor fi decontate de CNAS, în regim ambulatoriu. Din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se vor deconta: servicii medicale de spitalizare de zi, consultații, proceduri diagnostice și terapeutice, precum și investigații paraclinice din pachetul de servicii reglementat prin contractul-cadru. Totul va fi acordat de medici specialiști, prin asistență medicală mobilă, în baza relației contractuale a spitalelor cu casele de asigurări de sănătate”, afirmă ministrul Sănătății. Astlfe, în acest weekend, are loc chiar o astfel de acțiune la Mănăstirea Oașa, unde o echipă de medici din Timișoara consultă oamenii din zonă. Ministrul Sănătății a mulțumit doctorului prof. Dorel Săndesc, care de peste 5 ani organizează și coordonează aceste caravane medicale, pentru inspirația și exemplul oferit. „Profesorul Săndesc este mentorul meu profesional, omul care m-a crescut și m-a inspirat. De la el am învățat să fiu echilibrat și să caut mereu soluții, nu vinovați. Aceasta este lecția pe care o duc mai departe astăzi, ca ministru al Sănătății. Am participat de multe ori la astfel de activități și pot spune că îmi este dor de acele momente. Ele mi-au arătat cât de mult contează apropierea de oameni și câtă speranță aduce un gest simplu de sprijin medical. Pacienții trebuie să fie pe primul loc, indiferent unde trăiesc”, mai spune ministrul.
Guvernul discută proiecte-cheie pentru pensii private, spitale şi patrimoniu cultural
Executivul urmează să dezbată două proiecte de lege, inclusiv unul privind plata pensiilor private şi altul pentru aprobarea unui acord de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat conservării patrimoniului cultural şi istoric al României. Pe lista de priorităţi figurează şi două ordonanţe de urgenţă: una pentru finanţarea construcţiei unui nou sediu pentru Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” şi alta pentru modificarea legislaţiei privind retrocedările imobilelor preluate abuziv în timpul regimului comunist. De asemenea, guvernul va analiza şi o ordonanţă privind reforma în sănătate, precum şi o serie amplă de hotărâri, printre care suplimentarea fondurilor pentru exproprieri, modificări în structura universitară pentru anul 2025 -2026 şi aprobarea stemei comunei Repedea din judeţul Maramureş. Pe agendă se află şi un memorandum referitor la mandatarea miniştrilor Finanţelor şi Investiţiilor Europene pentru negocierea modificării Acordului JEREMIE, precum şi o notă ce vizează transferul unor terenuri din patrimoniul local în cel al statului.
Ministrul Sănătății amenință cu vizite inopinate în spitale: Da, am văzut somon în farfuriile pacienților
„Respectul în spitale nu e o opțiune. E o obligație. Cine nu înțelege asta, pleacă! Am fost recent într-un spital public din România, unde am văzut ce înseamnă respectul față de pacient. Am văzut mâncare gătită corect, curățenie, atitudine demnă, performanță medicală. Și da – am văzut somon cu broccoli în farfuriile pacienților. Am spus atunci că se poate. Iar echipa de acolo a demonstrat zi de zi că nu a fost o întâmplare: postează public, zilnic, fotografii cu meniurile, pentru toată lumea. Asta înseamnă transparență și asumare”, spune, vineri, Rogobete, pe Facebook. Acesta infirmă, astfel, vocile cum că vizita sa la spitalul din Târgu Mureș a fost aranjată și că meniul a fost schimbat pentru el. „Gresit! Astăzi, de exemplu, deși nu am fost acolo, în același spital s-a servit – din nou – somon cu broccoli. Asta este realitatea. Nu folclor. Nu excepție”. Rogobete mai spune că a primit peste 200 de sesizări prin formularul online lansat de Ministerul Sănătății, cu imagini trimise de pacienți. Unele arată impecabil, altele arată exact „cât dispreț există, în unele locuri, față de oameni”. Acesta amenință că de săptămâna viitoare începe vizitele fără anunț prealabil. „Merg direct acolo unde pacienții ne-au transmis sesizări. Voi arăta public ce se întâmplă în fiecare loc – atât de bine, cât și de rău. Respectul pornește de la lucrurile de bază și de umanitate: mâncare, curățenie, comportament. Nu e filozofie. E bun-simț. Cine nu e capabil să-l aplice, nu are ce căuta într-o funcție de conducere într-un spital public. Eu sunt responsabil ca în fiecare spital public din România, pacienții și cadrele medicale să fie tratați cu demnitate. Investim masiv în sistemul public pentru că vrem să-l întărim, nu să-l cosmetizăm. Sistemul public de sănătate este baza sistemului și rolul nostru este să oferim pacienților tratamente adecvate, tratamente inovative – acolo unde nu există alternativă terapeutică, tehnologii performante și, foarte important, respect! Cine își face treaba – are tot sprijinul meu!”, mai spune Alexandru Rogobete.
Cum vrea ministrul Sănătății să vindece „boala” din sănătatea Românească. Rogobete vrea reforme fără cosmetizări: „Doare, deranjează, zguduie obişnuinţe vechi”
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a afirmat vineri, că este nevoie de reformă reală în sistem, iar aceasta se poate face doar pornind de la adevăr, și nu de la o cosmetiare fără substanță. Oficialul de la Sănătate a precizat că nu mai tolerează mediocritatea în funcții-cheie, adăugând că spitalele nu pot funcţiona fără medici, dar nici medicii nu pot lucra într-un sistem care le frânge voinţa. „Nu mai e timp pentru cosmetizări, tăceri comode sau promisiuni care nu schimbă nimic” ”Dacă vrem cu adevărat să schimbăm un sistem care ştim că este greşit, trebuie să începem cu adevărul – clar, direct şi fără menajamente. Nu mai e timp pentru cosmetizări, tăceri comode sau promisiuni care nu schimbă nimic. Avem nevoie de curaj! Reforma doare, deranjează, zguduie obişnuinţe vechi, dar fără ea nu vom mişca nimic”,a scris, vineri, pe Facebook. Ministrul Sănătăţii. „Sunt oameni care rămân în ţară şi în sistem, nu pentru că le e uşor, ci pentru că le pasă” Alexandru Rogobete afirmă că ”sistemul nu înseamnă doar reguli sau structuri abstracte”, ci manageri vizionari, șefi de secție profesioniști și cadre medicale care își fac meseria cu responsabilitate și empatie. ”Sistemul înseamnă oameni — şi din fericire, avem mulţi care fac diferenţa: medici dedicaţi, manageri vizionari, şefi de secţie care au arătat că se poate, chiar şi în condiţii grele. Sunt cadre medicale – şi nu numai – care îşi fac meseria cu responsabilitate şi empatie, chiar dacă au obosit, lipsesc resursele şi adesea nu sunt suficient sprijiniţi. Sunt oameni care rămân în ţară şi în sistem, nu pentru că le e uşor, ci pentru că le pasă. Avem nevoie şi de manageri competenţi, care să înţeleagă că spitalul nu este o funcţie, ci o responsabilitate. Nu mai putem accepta mediocritatea în funcţii-cheie. Excelenţa trebuie sprijinită! Rolul meu este să identific exemplele de bună practică şi să le transform în regulă, nu în excepţie”, a mai transmis Rogobete. „Nu putem construi un sistem sănătos pe compromis, frică şi tăcere” Ministrul Sănătăţii susţine că nu doreşte să-şi apere scaunul, ci să facă schimbări – ”pentru pacienţi, pentru cei care suferă, aşteaptă şi speră.” ”Spitalele nu pot funcţiona fără medici, dar nici medicii nu pot lucra într-un sistem care le frânge voinţa. Niciunul dintre noi — ministru, manager sau profesionist medical — nu trebuie să uite un lucru esenţial: existăm pentru pacient. Nu putem construi un sistem sănătos pe compromis, frică şi tăcere. Îl putem construi doar prin adevăr, acţiune şi voinţa fermă! Adevărul din sistem nu e comod, dar este singura cale spre vindecare”,a mai transmis ministrul Sănătăţii. Ilie Bolojan a criticat risipa din sănătate Reamintim că premierul Ilie Bolojan a afirmat, recent, că a doua direcţie importantă la care guvernanţii lucrează este reducerea risipei din sănătate. Oficialul a precizat că a fost informat de ministrul Sănătăţii şi de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate că mai este nevoie de 14 miliarde de lei pentru ca anul în domeniul sănătăţii să fie încheiat cu bine. De asemenea, Bolojan a mai afirmat că, de la an la an, cheltuielile de personal sunt extinse, menționând că există decontări fictive sau umflate în unităţile spitaliceşti. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Rogobete infirmă lipsa de ser fiziologic în spitale: „Stoc de 5 milioane de flacoane” / Oficialul va trimite Corpul de Control la Brașov Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete: „Au fost eliberate şi peste 100-200 de CONCEDII medicale într-o singură zi, mai mult decât este posibil fizic” Alexandru Rogobete, ANUNȚ crucial prinvind construcția a 14 spitale din PNRR : „În 2022, am găsit trei proiecte pentru centre de arși blocate”
Ce se va întâmpla cu sporurile din sănătate în contextul măsurilor de austeritate? Asigurările date de Bolojan
„Nu există niciun stimul să fii mai performant și nu există o legătură între rezultatele activității spitalului și ceea ce constituie cheltuielile lui. Aceasta este problema. Și nu există niciun proiect de tăierea sporurilor din sănătate”, spune Bolojan. Valoarea sporurilor ar trebui să fie atributul managerilor de spitale. Ei să hotărască dacă rămân în limite rezonabile sau se vor duce la maxim. „Dar v-am spus, fiecare manager în parte își face o analiză și hotărăște dacă se duce cu sporurile la maxim sau stă în marja pe care o prevede legea. Am fost președinte de Consiliul Județean, puteau să-mi dau spor de fonduri europene de 50%, dar m-am oprit la 35%. Și credeți-mă că am făcut niște absorbții de fonduri europene. Altfel, dacă mă duceam, știți, până la limita maximă, ce exemplu dădeam colegilor care aveau salarii mult mai mici decât mine? Și din mecanismele pe care ți le permite legea și managementul, poți să reglezi niște sporuri”, mai spune premierul. Premierul a venit și în acest caz cu exemple: „Vă dau un exemplu. Ai o secție de TBC. Ai un spor între un minim și un maxim. Dacă ai doar un bolnav de TBC din 10 paturi, te duci la sporul maxim? Dacă spitalul e în pierdere și face arierate? Sau spui, bun, dacă erau 9, înseamnă că capacitatea de contaminare era mai mare și atunci îmi fac un calcul. V-am dat un exemplu banal. Dar managerii de spital sunt plătiți, nu să stea cu mâna întinsă și să li se dea bani la nesfârșit, că nu mai există de unde, ci să fie mai eficient, să ofere servicii mai bune și să plătească personalul în mod corect și cinstit”, încheie Ilie Bolojan.
Ministrul Sănătății: Centrul pentru mari arși de la Spitalul Alexandrescu are întârziere de un an din cauza blocajelor birocratice
În urma unei vizite la șantier, sâmbătă, ministrul a anunțat că a cerut antreprenorilor să accelereze lucrările prin prelungirea programului de lucru până la ora 23:00 pentru a recupera decalajele. Aceeași măsură va fi aplicată la toate șantierele de spitale noi care înregistrează întârzieri. Referitor la situația centrelor de mari arși la nivel național, Rogobete a explicat că la preluarea mandatului în 2022, când a ajuns la Ministerul Sănătății secretar de stat, a găsit trei proiecte complet blocate pentru perioada 2022-2023, pe care a reușit să le deblocheze prin finalizarea licitațiilor și semnarea contractelor de construcție. Centrul de la Timișoara este cel mai avansat – structura și eliportul sunt finalizate, urmând amenajările interioare, iar predarea este estimată pentru sfârșitul anului sau începutul lui 2026. La Târgu-Mureș lucrările au ajuns la etajul trei, în timp ce la București șantierul a depășit parterul. Aceste centre au fost planificate după tragedia de la Colectiv din 2015, când sistemul medical românesc s-a confruntat cu lipsa infrastructurii specializate pentru tratarea victimelor cu arsuri grave.
Marcel Boloș: E limpede că noi vom avea și spitale pe care le vom elimina din PNRR, dar nu rămân fără sursă de finanțare
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, spune că „E limpede că noi vom avea și spitale pe care le vom elimina din PNRR, dar nu rămân fără sursă de finanțare.” „E limpede că noi vom avea și spitale pe care le vom elimina din PNRR, dar nu rămân fără sursă de finanțare. Sunt niște proiecte pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea serviciului public de sănătate cu care nu ne putem juca și asigurăm continuarea. -Vor fi finanțate de la buget, asta înseamnă deficit. Analizăm și posibilitatea de a le finanța din politica de coeziune, avem încă o sursă de finanțare în politica de coeziune, în politica de sănătate.”, a declarat Marcel Boloș la TVR. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele
Tot mai mulți tineri olandezi ajung în comă după folosirea excesivă a țigărilor electronice. În Olanda, produsele de vaping sunt interzise
Cel puțin cinci adolescenți și tineri adulți din Țările de Jos au fost la un pas de moarte după ce au folosit în exces țigările electronice (vape), relatează RTL Nieuws. Patru dintre aceștia au fost ținuți în comă indusă o perioadă îndelungată. Toți au folosit lichide aromate pentru vapat – produse care sunt acum interzise în Olanda. În paralel, 16 spitale olandeze au raportat cazuri grave de afecțiuni pulmonare asociate cu vapatul, printre care plămâni colapsați sau simptome de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC). În cel puțin opt cazuri, tinerii au suferit atacuri de astm provocate de consumul acestor produse. Vapingul nu mai este un moft Specialiștii trag un semnal de alarmă și consideră situația „extrem de îngrijorătoare”, avertizând că, în viitor, ar putea apărea și decese cauzate de vapat. Esther Croes, expert în tutun la institutul Trimbos, a subliniat că adolescenții nu ar trebui să dezvolte astfel de afecțiuni. Potrivit ei, este momentul ca părinții, cadrele medicale și autoritățile să trateze vapatul ca o cauză serioasă a acestor probleme de sănătate. În martie, ministrul olandez al sănătății, Vincent Karremans, a anunțat că ia în considerare creșterea vârstei legale pentru achiziționarea țigărilor și a produselor de vapat de la 18 la 21 de ani. De asemenea, are în vedere înăsprirea sancțiunilor pentru vânzarea ilegală de lichide aromate și incriminarea acestui tip de comerț.