Începe a doua etapă a recalculării pensiilor. Care categorie de pensionari vor primi bani suplimentari
A doua etapă a recalculării pensiilor a început, iar o categorie de pensionari vor primi bani suplimentari. Sunt vizați românii care au ieșit la pensie și au beneficiat de sporuri pentru ore suplimentare, prime sau al 13-lea salariu. Ei vor primi sume suplimentare de bani în urma recalculării pensiilor. Peste 100.000 de dosare sunt verificate și introduse în plată. Câți bani în plus ar putea să primească pensionarii În jur de 220.000 de dosare au fost în lucru la Casele de Pensii din întreaga țară, iar în București, sunt în jur de 18.000 de cereri pentru recalcularea pensiei. Creșterea medie ar fi de 100 de lei. FOTO: Shutterstock „Acum le-am primit de la firmă și a durat mult până mi le-a făcut și acum am depus să vedem ce se întâmplă dacă mai primesc ceva. Sănătate să fie”, a spus Tudor Paraschiv, pensionar, pentru Știrile PRO TV. Tudor Paraschiv a spus că a așteptat din martie să obțină adeverințele. Ce trebuie să facă pensionarii dacă primesc decizii de respingere din partea Casei de Pensii Mariana Șerbănescu, director executiv adjunct al Casei de Pensii a Municipiului București, a declarat: „Sunt două categorii, sunt cei care le aveau deja depuse la dosar și acelea sunt prelucrate din oficiu și sunt cei care le-au depus după data de 1 septembrie, practic, nu au reușit să obțină adeverințele de angajator sau de la deținătorul de arhive. Noi le prelucrăm în funcție de numărul de dosar, cronologic. Dacă erau la dosar primesc retroactiv de la 1 septembrie, cei care le-au adus ulterior, în luna iunie, primesc în luna următoare depunerii cererii.” Pensionarii care au primit o decizie de respingere din partea Casei de Pensii, trebuie să ia legătura cu fostul angajator. Pot exista greșeli în completarea adeverinței, iar astfel de probleme pot fi ușor corectate. Casa de Pensii acceptă atât adeverințele întocmite conform noii legi a pensiilor, cât și adeverințele mai vechi, cu condiția să fie corect completate, respectând forma și conținutul cerut, potrivit Știrile PRO TV Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Iată câți ani trebuie să muncești și cât stagiu de cotizare trebuie să ai pentru a primi pensia minimă garantată prin lege
Salariile și pensiile nu vor fi indexate în 2025. Vicepremierul Barna: Eliminarea unor sporuri este o măsură definitivă / Ce spune despre programul Rabla
Barna a spus că în 2025 nu vede o posibilitate pentru a face indexările de salarii și pensii, dar sunt garantate plățile. „Din punctul meu de vedere, și în decembrie, și în ianuarie, când am făcut bugetul, aceasta a fost prioritatea numărul unu: să asigurăm până la sfârșitul anului, fără niciun risc, plata tuturor salariilor și tuturor pensiilor și să nu ajungem în acea incapacitate de plată, să nu avem perturbări pe plățile lunare la zi, fără întârziere în aceste zone”, a spus Tanczos Barna, marți seara, la Antena 3 CNN. Măsurile de indexare sunt temporare; eliminarea unor sporuri, o „măsură definitivă” El a mai spus că măsurile de neindexare, de înghețare, de reducere de salarii sunt măsuri temporare, însă eliminarea unor sporuri „este o măsură definitivă”. „Dar înghețarea și neindexarea salariilor și pensiilor este clar o măsură temporară. În cazul în care lucrurile se echilibrează în 2026, văd posibilă o indexare undeva în doua parte a anului. Dar România are nevoie, cel puțin de un an de zile, de reașezare a echilibrului fiscal-bugetar, cu condiția să avem și măsuri de susținere a economiei”, a spus Barna. Pentru ca măsurile de austeritate să nu afecteze și creșterea economică, Barna spune că România trebuie să susțină în continuare și investițiile și măsurile de stimulare. „Aceste măsuri de stimulare a economiei trebuie să vină în paralel cu măsurile de creștere a venitorilor statului. Altfel, intrăm în acea scădere economică din care nu mai ieșim. În același timp, acest pachet este fundamentul pentru o creștere de următorii 10 ani. (…) Dar, din păcate, au mers pe o creștere bazată pe consum, în condițiile în care consumul și cererea au crescut mult mai repede decât producția internă. Decalajul dintre cele două a fost acoperit de importuri și atâta timp cât produsele au venit din afară a țării, practic valoarea adăugată produsă în România s-a dus afară. Noi trebuie să avem grijă ca și producția internă să crească suficient de mult, să avem capacitate de export, să echilibrăm și balanța comercială”, a spus Barna. Vicepremierul responsabil cu reforma fiscală a fost întrebat, în context, despre modul în care Guvernul a afectat industria auto suspendând programul RABLA. „În 2021, când am venit la Ministerul Mediului, am făcut un plan pentru 4 ani de RABLA cu predictibilitate, cu scăderi la anumite tipuri de tichete valorice și creșteri la celelalte și am avut o creștere înmatriculărilor de mașini noi și am reușit să plafonăm, chiar să scădem second-hand-urile. Deci este un lucru care, pe termen, este benefic. Noi nu putem să ne jucăm nici măcar cu programul RABLA. Ok, sunt de acord că trebuie să regândim. Sunt convins că colegii noștri, noi, din guvern, care au văzut până acum de afară anumite elemente, stând la masă, văzând cifrele, analizând aceste programe, se vor convinge că este nevoie de măsuri de stimul și pentru producția internă”, a spus Barna. Întrebat dacă a vorbit cu ministrul Mediului, Diana Buzoianu, Tanczos Barna a spus că a vorbit și crede că „o să vină cu o decizie corectă în viitorul apropiat, pentru că a început să analizeze și doamna ministrul aceste cifre, aceste date, și sunt evidente”.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu, către ÎCCJ: Să strângă cureaua și să nu caute tertipuri creative
„Trebuie să fim solidari și nu să căutăm tot felul de tertipuri. Am făcut-o în ultimii zece ani, că de asta am ajuns unde am ajuns… S-au plafonat salarii, s-a găsit ideea de spor. S-au plafonat sporurile, au venit stimulentele, s-au plafonat stimulentele, au venit bonusurile și așa mai departe. Suntem foarte creativi, suntem un popor creativ și întotdeauna am găsit locuri prin care trebuie să mergem. Nu putem să astupăm astea peste noapte”, spune la Digi24 vicepremierul Dragoș Anastasiu. Întrebat ce sfat le-ar da judecătorilor de la ÎCCJ, acesta a spus: „Le-aș da sfatul să se gândească că cei care au beneficiat cel mai mult până acum trebuie acum să strângă cel mai tare cureaua și să nu găsească tot felul de tertipuri creative, de altfel, pentru a nu merge în direcția pe care guvernul României vrea să o imprime. Dar haideți să vedem dacă s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, ce argumente au”. Claudiu Năsui a afirmat, marți, că ÎCCJ a dispus marți o ajustare a grilei de sporuri pentru angajații săi – sporul pentru condiții vătămătoare a fost redus la 300 de lei, în timp ce sporurile pentru solicitare neuropsihică și confidențialitate au fost majorate, astfel încât salariile nete să nu scadă.
Cum fentează Înalta Curte (ÎCCJ) ordonanța dată de Bolojan. Claudiu Năsui: A crescut SPORUL de solicitare neuropsihică și confidențialitate
„ÎCCJ tocmai a dat ordin să scadă sporul de condiții vătămătoare la 300 lei și a crescut sporul de solicitare neuropsihică și confidențialitate, ca să nu scadă de fapt salariile”, scrie marți, deputatul USR, Claudiu Năsui, pe pagina sa de Facebook. Postarea fostului ministru al Economiei vine în contextul în care guvernul condus de Ilie Bolojan a decis luni să plafoneze sporurile pentru condiții vătămătoare și periculoase de muncă la suma de maximum 300 de lei. Claudiu Năsui susține că toate sporurile trebuie să fie plafonate la 30% pentru a nu începe „o vânătoare de sporuri individuale”. „Mai țineți minte când vă ziceam că trebuie plafonate sporurile la 30% pentru fiecare angajat? Și nu începută o vânătoare de sporuri individuale? Am introdus și proiect de lege în Parlament pentru asta. Ei bine, tocmai din cauza asta ziceam. Pentru că lor nu le pasă dacă sporul se numește de „antenă” sau de „praf” sau de „fonduri europene”. Le pasă doar să ia cât mai mulți bani oricum s-ar numi sporul”. El adaugă că discuțiile despre „sporul X sau Y erau doar propagandă”. „Ce contează de fapt este dacă cheltuielile cresc sau scad. Și cu cât. Să țineți minte asta când propaganda vă va zice că „trebuie să crească iar taxele” ca să „plătim cu toții”. Nu, nu trebuie. Pentru că de fapt aceiași plătesc mereu”, mai spune Năsui. Sursa: Claudiu Năsui/ Facebook CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Proteste în România. Angajaţi ai Ministerului Finanţelor reclamă tăierea inechitabilă a sporurilor : Vrem egalitate/ nu austeritate!
Sunt proteste în România, după măsurile anunțate de premierul Ilie Bolojan. Sute de angajaţi ai Ministerului Finanţelor şi ai administraţiilor judeţene ale ANAF au declanşat, luni, proteste spontane pe holuri sau în faţa instituţiilor. Aceștia sunt nemulţumiţi de intenţia Executivului de a le tăia unele sporuri, cum ar fi cel de condiţii vătămătoare. Oamenii susțin că această măsură ar duce la diminuarea veniturilor cu aproximativ 700 de lei. Acestui protest s-au raliat şi angajaţi ai Caselor Judeţene de Pensii. Angajaţii MF şi ANAF protestează faţă de intenţia actualei guvernări de a tăia sau reduce unele sporuri acordate personalului din sectorul bugetar, cum este cazul sporului pentru condiţii vătămătoare de muncă sau a sporului de antenă. Angajaţi ai Ministerului Finanţelor protestează pe holurile instituţiei, reclamând tăierea „inechitabilă” a sporurilor Totodată, sute de angajaţi ai administraţiilor judeţene ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din Dolj, Cluj, Dâmboviţa, Prahova, Vâlcea, Iaşi, Arad, Buzău şi din Capitală au declanşat proteste spontane cerând „egalitate”. ”Vrem egalitate/ nu austeritate!”, „Ne cerem drepturile pentru munca depusă”, scrie pe pancartele pe care le poartă protestatarii. „Se strâng tot mai mulţi colegi. Si vor fi si mai mulţi, nemulţumiţi de modul în care sunt trataţi de Guvern. În CSAT se discută azi: evaziunea fiscală, ameninţare şi risc la securitatea naţională!! Angajatii sistemului fiscal NU primesc spor de antenă!”, susţine sindicatul Finanţe Sed Lex, citat de News.ro. Salariaţii Ministerului Finanţelor, ANAF şi unităţi subordonate protestează în fata instituţiilor Protestelor angajaţilor din finanţe publice li s-au alăturat si angajaţi ai unor Case judeţene de Pensii, Agenţii ale Forţei de Muncă şi ai AJPIS, instituţii din subordinea Ministerului Muncii. Aceştia afirmă că îşi cer drepturile pentru „munca depusă.” Federaţia Naţională a Sindicatelor din Finanţe, afiliată Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor „Sed Lex”, a anunţat, luni dimineaţă, că, pe fondul reducerilor salariale preconizate a fi adoptate, concomitent cu discutarea în şedinţa CSAT de luni a subiectului evaziunii fiscale ca ameninţare şi risc la adresa securităţii naţionale, salariaţii Ministerului Finanţelor, ANAF şi unităţi subordonate la nivel national protestează în fata instituţiilor pentru a atrage atenţia asupra mai multor aspecte. Potrivit Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe, condiţiile în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea sunt „total improprii”, iar dotările cu materiale consumabile sunt, „de cele mai multe ori” suportate de către aceştia. Sindicatele îl amenință pe Ilie Bolojan cu proteste și greve la nivel național Sindicatele solicită premierului Ilie Bolojan o întâlnire de urgență în contextul măsurilor de austeritate menite să reducă deficitul bugetar al României. Luni, pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Economic și Social a fost repusă Ordonanța de Urgență (OUG) care prevede plafonarea sporurilor la 300 de lei. Ordonanța privind plafonarea sporurilor angajaților din sectorul public a primit toate avizele necesare. Vineri, actul normativ s-a aflat pe masa ședinței de Guvern într-o primă lectură și a fost scos de pe ordinea de zi a ședinței CES, fiind repus luni, 30 iunie. Surse guvernamentale spun că OUG privind plafonarea sporurilor ar putea intra chiar astăzi într-o ședință de Guvern. Sursă foto: Antena 3 CITIȚI ȘI: Sindicatele îl amenință pe Bolojan cu proteste și GREVE la nivel național. Guvernul se pregătește să plafoneze sporurile / Ce aviz a primit în CES? Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Tensiuni în discuțiile cu sindicaliștii înaintea ședinței de guvern. BNS cere amânarea proiectului de OUG care taie SPORURILE angajaților
Sunt tensiuni la Guvern înaintea ședinței. Pe ordinea de zi a Consiliului Economic și Social (CES) se află proiectul de Ordonanță de Urgență (OUG) care plafoneaza sporurile angajaților din sistemul public. BNS cere amânarea proiectului de act normativ și susține că nu a fost respectată procedura de transparență decizională. Premierul Ilie Bolojan a pus gând rău angajaților din sistemul bugetar. Pe ordinea de zi a ședinței CES este Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice. Ședința CES este programată la ora 12:00. Proiectul de OUG prevede, printre altele, plafonarea sporului pentru condiții vătămătoare de muncă până la suma de 300 de lei, pentru toate categoriile de personal. BNS: Nu au fost respectate prevederile legale privind transparența decizională Blocul Național Sindical (BNS) transmite vineri că a solicitat în cadrul ședinței CES „amânarea discutării proiectului de Ordonanță de Urgență privind personalul plătit din fonduri publice, întrucât nu au fost respectate prevederile legale privind transparența decizională”. „Este inadmisibil ca un astfel de proiect de OUG să ne fie transmis ieri, 26 iunie, la ora 14:00, iar astăzi, în mai puțin de 24 de ore, să ni se ceară să avem un punct de vedere pentru avizarea lui. În ședința Comisiei de Dialog Social de la Ministerul Muncii de azi, 27 iunie, reprezentanții sindicatelor au solicitat retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de OUG privind personalul plătit din fonduri publice, la propunerea vicepreședintelui BNS, Mircea Burlacu. Întrucât s-a refuzat modificarea ordinii de zi și amânarea discutării proiectului, reprezentanții sindicatelor au dat curs propunerii BNS și au părăsit ședința în bloc”, susțin reprezentanții BNS. Totodată, BNS adaugă că „luni dimineață, de la ora 08:30, este programată o întâlnire între reprezentanții tuturor confederațiilor sindicale pentru a decide planul de răspuns la măsurile de austeritate pe care le vizează Guvernul României”. Angajații de la Guvern au iești în stradă Vineri dimineață, și angajații de la Palatul Victoria au ieșit să protesteze împotriva măsurilor de austeritate pregătite de cabinetul condus de Ilie Bolojan. Ședința de guvern este programată vineri la ora 14:00, urmând ca la finalul ei Ilie Bolojan să susțină o conferință de presă. Foto: gov.ro CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Angajații CFR Călători au 16 tipuri de sporuri
16 tipuri de sporuri, cu asta se laudă CFR Călători. Cu asta se laudă compania în vremuri de austeritate și creșteri de taxe. Directorul general are venituri de 10.000 de euro pe lună, potrivit Kanal D. Între timp, călătorii se plâng de căldură în trenurile fără aer condiționat și de toaletele murdare. Directorul CFR are salariu mare Aerul condiționat nu funcționează în multe trenuri. Conducerea CFR nu le poate oferi nimic altceva decât scuze și aroganțe. „În concepţia unora probabil angajaţii statului trebuie să fie săraci lipiţi pământului. Nu sunt sărac. Nu am 5.000 de euro pe lună, am 4.000 de euro numai pe chiria din Dubai. Am peste 11.000 de euro pe lună.”, a răspuns Traian Preoteasa întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, despre declaraţia sa de avere şi cum îşi permite ca din venituri de 5.000 de euro lunar să achite o rată lunară pentru un apartament în Dubai. „Dacă luaţi veniturile, am peste 11.000 de euro pe lună şi nu plătesc nicio rată. Este un contract de vânzare-cumpărare, care este suma totală a apartamentului. Plăteşti o taxă de rezervare, după care într-un cont escrow plăteşti rate la an, nu la lună, nu există rată lunară şi se trag bani în funcţie de realizările constructorului. Primul apartament este terminat, s-a plătit în decurs de cinci ani şi mai are o componentă contractul din Dubai, plăteşti jumătate şi jumătate după ce iei cheia, care se plăteşte singur din chirie. Nu plătesc niciun leu rată în Dubai”, a explicat Traian Preoteasa, potrivit News.ro. Vechime: 12 – 25% Condiții grele de muncă feroviară: 3-8% Condiții periculoase: 10-15% Munca de noapte: 25% Ore suplimentare: 100% Lucru sistematic peste program: 5-25% Pasagerii sunt supărați! O femeie se plânge că va avea pensie scăzută din cauza sporurilor din banii publici ale plătitorilor de taxe. Alți pasageri se plâng constant de căldură. În interiorul unui tren s-a înregistrat temperatura maximă de 35 grade Celsius. Sunt condiții de saună. Directorul a dat un răspuns halucinant: „Îmi cer scuze. Altceva nu am ce să zic”. Operatorul de stat încearcă să supraviețuiască în timp ce companiile private încearcă să ridice ștacheta. Recent, a fost fabricat primul tren din România, în ultimii 80 ani. Sursa Foto: CFR, Facebook Citește și: Directorul CFR Călători: „Am venituri de 11.000 de euro pe lună / Am 5500 de euro de la CFR Călători şi primesc chirie de 3500 de euro din Dubai” Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Marcel Boloș: „Statul plătește anual 13,7 miliarde de lei pentru sporuri, bonusuri şi prime”
Statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal, iar din această sumă 13,7 miliarde de lei sunt plătiţi pentru sporuri, bonusuri şi prime acordate unor categorii de angajaţi din sistemul bugetar, afirmă fostul ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş. Această sumă de 13,7 miliarde de lei nu include plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public. Marcel Boloş, fost ministru al Finanţelor Publice, a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, care este suma pe care statul o cheltuie în fiecare an pentru sporuri, bonusuri, premii sau prime pentru angajaţii de la stat, preia news.ro. „13,7 miliarde de lei”, a răspuns ministrul, subliniind că suma nu include alte beneficii de care se bucură bugetarii. Asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal”, a adăugat Boloş. Întrebat la cât se ridică valoarea cheltuielilor totale care includ norma de hrană, de echipament sau plata cu ora, Marcel Boloş a răspuns: „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal ale statului – n.r.)”. Marcel Boloş e de părere că „trebuie luată fiecare categorie de funcţionari publici” şi analizate beneficiile pe care aceste categorii le au. „Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, argumentează ministrul. Ponderea din PIB a cheltuielilor de personal trebuie să scadă De asemenea, întrebat de ce autorităţile susţin amânarea implementării Legii salarizării unice în contextul în care este nevoie de mai mulţi bani la buget iar această lege se estimează că ar duce la o reducere a cheltuielilor bugetare cu un procent din produsul intern brut, ministrul a explicat că, pe teren scurt, implementarea Legii salarizării unice ar presupune o cheltuială mai mare, după care ar duce la reduceri de cheltuieli. „Să facem distincţia între problema sustenabilităţii cheltuielilor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este subiectul legat de sustenabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca şi la recalcularea pensiilor. Pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit ca să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei şi după aceea acel nivelul de cheltuială a fost ulterior redus. Acesta este şi raţionamentul la cheltuielile de personal: ca să ajungem la acea reducere a cheltuielilor de personal prima dată trebuie să reaşezăm sistemul de salarizare. Eu ştiu că la această reaşezare impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel al legii privind pensiile generale. Deci prima dată avem un impact bugetar pe care îl avem generat de reaşezarea sistemului de salarizare unic şi după aceea, pe termen lung, sustenabilitatea este influenţată cu reducerea a ponderii cheltuielilor de personal în PIB”, a argumentat Marcel Boloş. Citiți și: Ședință despre reducerea cheltuielilor publice, la Palatul Cotroceni. Ce reprezentanți își trimit partidele la discuții Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele