De ce NU va trece de CCR reforma pensiilor speciale a lui Bolojan/Toni Neacșu pentru Gândul: Încalcă cel puțin 8 decizii ale Curții
Reforma pensiilor speciale a creat un dezacord între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. Nicușor Dan a cerut „perioadă tranzitorie”, Bolojan nu a dat. „Probabil că Nicușor Dan chiar a vrut să salveze acest proiect”, a comentat avocatul Adrian Toni Neacșu, pentru Gândul. Reamintim că Nicușor Dan a solicitat 15 ani de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani, în loc de 10 ani, pentru că „spre deosebire de multe alte categorii care au pensie de serviciu, zisă specială, magistrații din România chiar au muncit mult mai mult decât omologi lor din țări europene”. Bolojan a replicat, marți, că președintele a avut un „punct de vedere”. „În momentul în care Nicușor Dan a mers peste ei, în coaliție, a avut în vedere o eșalonare de 13 ani. Pentru că, o eșalonare pe 10 ani e neconstituțională. Probabil că Nicușor Dan chiar a vrut să salveze acest proiect și le-a dat sugestia. Dacă au ignorat-o, au făcut-o cu bună știință. E vorba de o victimizare (n.r. a lui Bolojan)”, a declarat Adrian Toni Neacșu, pentru Gândul. Fostul judecător CSM, Adrian Toni Neacșu, a identificat cel puțin opt decizii CCR încălcate de noul proiect și a explicat ce ar urmări, de fapt, premierul. „Am identificat cel puțin 8 decizii ale CCR încălcate prin aceste prevederi, ceea ce-mi întărește convingerea că se cunoștea că un astfel de proiect nu are cum să treacă, mai ales că, practic, sunt sfidate toate aceste hotărâri ale CCR. Au avut grijă să le încalce pe fiecare în parte, ca să se asigure că nu are cum să treacă. Acei specialiști pe care i-a consultat, probabil, au fost solicitați să scrie un proiect prin care încalcă toată această jurisprudență amplă la care am făcut referire. Practic, n-au iertat nicio hotărâre”, spune Toni Neacșu. Toni Neacșu: „Miza reală sunt pensiile militare” Fostul judecător consideră că intenția lui Bolojan nu este să treacă eliminarea pensiilor magistraților, ci eliminarea pensiilor militare. Asta pentru că, miza nu este una financiară, așa cum a prezentat premierul, de nenumărate ori, în susținerea reformelor sale. „Cred că-si dorește lucrul ăsta. I-ar permite să modifice și alte lucruri, ulterior. Miza reală, la nivel financiar, nu sunt pensiile judecătorilor și procurorilor. În fiecare seară, iese Bolojan și spune ce pensii au judecătorii și procurorii care au ieșit din sistem. Dar de ăia nu te atingi, că au ieșit și nu se aplică retroactiv. Ei oricum vor rămâne cu pensia mare. Din 2023 sunt alte reguli, nu mai depășește indemnizația în plată. Miza reală, cred eu, nu e financiară. Nu fac nicio economie. În nota de fundamentare a acestui proiect este trecut 0 lei. Miza reală sunt pensiile militare”, a mai spus Adrian Toni Neacșu. „Bolojan vrea să-și construiască imaginea asta de erou în lupta cu sistemul” Potrivit acestuia, în PNRR, la Jalonul 215, cei de la Comisie cer reformarea bugetului pentru „speciali”. Însă, aici intră și angajații din MApN, MAI, SRI, SIE. Financiar, ponderea cea mai mare este deținută de angajații din Ministerul de Interne și SRI, cu 210.000 de pensii în plată, în timp ce doar 5.300 de pensii sunt pentru magistrați și procurori. „Ponderea, la nivelul cheltuielilor statului este de 10% pentru judecători- procurori, iar 90% se duc pe pensiile militare. Sunt mult mai mulți. Miza reală a lui Bolojan sunt aceste pensii militare. Se creează un scandal, îi sare lumea în cap. Militarii o dau cu NATO…S-a mai încercat o dată. A ieșit Ciucă și-a zis că pensiile militare sunt nespeciale, apoi a ieșit la pensie înainte de 50 ani, cu o „pensie nespecială” de 40.000 lei. Cred că Bolojan o să primească acceptul public. E o victimă care luptă cu sistemul. I-a picat asta cu judecătorii, dar trebuie să-l sprijinim cu asta, măcar, cu militarii.” Nici legea care permite primarilor să beneficieze de pensii speciale, care acum se află în așteptare, nu va putea fi ținută prea mult în stand by, având în vedere că CCR se poate sesiza și invoca pericolul de neconstituționalitate în acest caz. „Nici aceea cu primarii nu poate fi amânată la nesfârșit, că va veni CCR să spună că e neconstituțional să amâni la nesfârșit. Bolojan vrea să-și construiască imaginea asta de erou în lupta cu sistemul. Să se victimizeze puțin. El se victimizează raportat la tot, până și la președinte. Toți îmi dau mie în cap, eu le vreau binele. Îi place chestia asta. Nu cred că-si dorește ca acel proiect să treacă de CCR”. RECOMANDAREA AUTORULUI: 🚨 Bolojan, pesimist cu privire la propriile măsuri. “Nu cred că putem închide anul cu un deficit sub 8%” / Premierul ia în calcul, din nou, demisia CTP explică de ce Bolojan refuză reorganizarea bugetară de 25%, pe principiul „să se revizuiască dar să nu se schimbe nimic”: „Este un fake ceaușist”
Marius Voineag, DNA, despre dosarul lui Coldea: A fost o cauză greu de gestionat. DNA stă în spatele acestui dosar fără doar și poate
Întrebat despre dosarul lui Florian Coldea, Voineag a declarat că: „A fost o cauză greu de investigat din punctul nostru de vedere. Noi am încercat să fim cât se poate de obiectivi în ceea ce facem. Problema a fost dincolo de încărcătura emoțională, am încercat să înțelegem dacă exista consultanță și ce făcea el. Nu am înțeles de ce consultanța se făcea de foarte mulți inculpați din dosar cu trimitere în judecată. Asta nu am putut să decelăm. A fost un dosar care a trecut și prin filtrul meu de legalitate, pentru că am fost ierarhic superior. Mărturisesc că este o trimitere în judecată extrem de importantă din punctul meu. DNA stă în spatele acestui dosar fără doar și poate”, scrie Gândul. Voineag a mai declarat că nu a fost vorba despre temere în acest dosar însă a fost un dosar care a creat foarte multă rumoare în interior și a existat o anumită reticență a oamenilor chiar în a vorbi dincolo de o serie de martori care au fost audiați și care au dat anumite declarații și vor fi avute în vedere în fața unui judecător. „Au fost chestiuni sensibile și delicate și ne-am dorit să dăm dovadă de profesionalismul maxim în ceea ce privește acuzația în materia penală”, a mai spus procurorul șef al DNA, care a mai menționat că: „De la momentul în care consultanța s-a transformat în trafic de influență nu am mai dat niciun pas înapoi”.
Anunțul SRI, după apariția pe TikTok a unor conturi false cu sigla instituției: „SRI nu are cont oficial de TikTok”
Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat sâmbătă, 21 iunie, într-o postare pe contul oficial de Facebook că pe TikTok au apărut conturi care folosesc nume și sigle asemănătoare cu cele ale instituției, unde au fost publicate imagini, sau proiecte legislative cu scopul de a dezinforma. Instituția a precizat că „SRI nu are cont oficial pe TikTok”, transmite Mediafax. Serviciul Româna de Informații atrage atenția că pe platforma TikTok au fost create o serie de conturi false, care utilizează ilegal nume și sigle asemănătoare instituției și care răspândesc fake news, sau imagini menite să dezinformeze. SRI sfătuiește cetățenii să se informeze numai din surse oficiale. „Pe platforma TikTok au fost identificate conturi care folosesc abuziv numele și sigle asemănătoare cu cele ale SRI, fără a avea vreo legătură cu instituția. Precizăm că niciunul din aceste conturi NU aparține SRI și NU reflectă poziția oficială a instituției. În ultimele zile, pe aceste conturi au fost publicate imagini și texte referitoare la subiecte precum dezinformarea, proiecte legislative și „fake news” – toate prezentate într-un mod care poate crea confuzie. Vă recomandăm să verificați întotdeauna sursa informațiilor și să urmăriți doar canalele oficiale ale SRI – site-ul sri.ro și conturile de pe platformele Facebook și Instagram. Precizăm că SRI nu are cont oficial pe TikTok. Vă mulțumim pentru vigilență și sprijin în combaterea dezinformării!”, a precizat SRI pe Facebook. Citește și: SRI, file de istorie: Oficinele de spionaj străine camuflate în societăți economice, sub lupă serviciilor de intelligence / Cazul companiei Solagra Profilul viitorului director al SRI / Nicușor Dan: Cineva care a lucrat cu oamenii Victor Ponta, despre metoda lui Nicușor Dan privind combaterea evaziunii fiscale: Eu am avut ideea cu SRI Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
SRI, file de istorie: Oficinele de spionaj străine camuflate în societăți economice, sub lupă serviciilor de intelligence / Cazul companiei Solagra
SRI publică joi o serie de companii care, în perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, erau interesate de spionajul economic, precum și de obținerea cât mai multor produse din industria și agricultura românească. Acestea au stat sub atenta supraveghere a serviciilor de intelligence românești, transmite SRI. „Sub lupa serviciilor de informații românești au stat și oficinele de spionaj străine camuflate în societăți economice cu activitate pe teritoriul național”, arată Serviciul Român de Informații. Exemplul Solagra, compania care deținea monopolul pe piața semințelor Unul din cazurile prezentate este și cel al companiei Solagra, atent monitorizată la acea vreme de serviciile de informații românești. Înființată în februarie 1940, societatea avea în consiliul de administrație atât români, persoane cu influență mare în zona agricolă și industrială specializată, cât și germani, factori de decizie în același domeniu. Solagra ajunsese să dețină monopolul semințelor oleaginoase în România (floarea-soarelui, rapiță, soia) și asigura atât contingentul necesar consumului intern, cât și o mare parte a consumului Germaniei, potrivit SRI. „Serviciul Special de Informații primise o informație, din sursă apreciată drept sigură, că specialiștii germani deplasați în România, la începutul activității Solagra, au avut și sarcina de a organiza rețele informative”, transmite SRI. Societatea a fost lichidată în vara anului 1944, după ce linia frontului a depășit zonele în care era cultivată masiv floarea-soarelui, iar partea germană devenise neinteresată de continuarea activității de producție, a cărei bază scăzuse considerabil. La momentul dizolvării, avea datorii mari și pierderi însemnate. Despre activitățile informative ale acționariatului și personalului Solagra nu sunt alte documente, posibil și pe fondul aderării României la Axă și al transferului de atenție către țările aliate. Nicușor Dan vrea implicarea SRI în combaterea evaziunii Dezvăluirile din istoria SRI vin la câteva zile distanță de când președintele României, Nicușor Dan, a anunțat public că se gândește să implice Serviciul Român de Informații în combaterea evaziunii fiscale. „Avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală, și este nevoie ca instituțiile, inclusiv Serviciile, să se preocupe de problema asta și este o discuție dacă este sau nu este nevoie să modificăm, în sensul ăsta, Strategia Națională de Apărare”, a spus șeful statului pe 3 iunie. Ulterior, Nicușor Dan și-a nuanțat declarațiile în conferința de miercuri de la Palatul Cotroceni. „Serviciile de informații nu fac controale. Culeg informații. Controalele se fac de reprezentanții ANAF și, în măsura în care există suspiciuni de infracțiune, pot fi făcute de către Parchet. Există o prioritate în culegerea acestor informații. Zona de evaziune fiscală să fie o prioritate pentru Servicii. Asta este discuția generală despre controlul civil asupra serviciilor de informații. Una din măsurile/acțiunile care ne asigură că există un control civil este prezența unui director civil”. El a adăugat că „este nevoie de un director civil la SRI, cineva care a lucrat cu oamenii”. (detalii AICI) Sursa: SRI CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Crin Antonescu susține că SRI trebuie condus de un civil cu EXPERIENȚĂ politică și cultură de securitate
Candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a declarat, marți, că funcția de director al Serviciului Român de Informații trebuie să fie ocupată de un civil, în conformitate cu legea și practicile democratice occidentale. „E clar că la SRI trebuie pus un șef, pentru că sunt 2 ani de când nu există un șef civil, cum cere legea, cum e spiritul democratic în toate țările occidentale și ce ar trebui să aibă un șef de serviciu ar trebui să aibă mult. Ar trebui, în primul rând, să aibă discernământ. Ar trebui să aibă o cunoaștere. Eu cred că o experiență, inclusiv o experiență politică, nu strică. Sau, în orice caz, dacă nu a fost un politician practicant, să aibă o bună cunoaștere și înțelegere a mediului politic. Pentru că, în fond, aceste servicii procură, furnizează, organizează informații pe care le dau decidenților politici. În momentul în care dai decidenților politici aceste informații, trebuie să înțelegi foarte bine ce se poate întâmpla cu ele, care sunt procedurile – de la procedurile constituționale la procedurile uzuale în astfel de situații. Deci, o bună cunoaștere a mediului politic, o cultură de securitate, o cultură de geopolitică, o cultură a politicilor de informații – nu poți lua un om, oricât de strălucit, dintr-un domeniu în care nu are niciun fel de idee despre aceste domenii, să-l pui acolo. Dar mai ales – și asta e, la spat notlist – un democrat convins în fibra lui că aceste servicii sunt necesare, că ele fac o muncă extraordinar de importantă pentru țară, pentru stat, pentru națiune”, a spus Crin Antonescu la Adevărul. Întrebat despre o posibilă schimbare la vârful Serviciului de Informații Externe, condus de Gabriel Vlase, el a afirmat că este prematur să se pronunțe fără o evaluare completă, dar a subliniat că orice decizie privind serviciile de informații implică responsabilitatea președintelui, dar și validarea de către Parlament. Crin Antonescu a mai explicat că, în democrațiile funcționale, serviciile de informații lucrează pentru stat, dar sunt clar delimitate de zona decizională politică. În ceea ce privește controlul parlamentar asupra serviciilor secrete, candidatul coaliției a precizat că actualul sistem este lipsit de eficiență și că responsabilitatea aparține clasei politice. „Nu este vina serviciilor aici, este vina partidelor, în primul rând, care trebuie să desemneze niște oameni capabili să exercite acest control. Noi vorbim de un control — nu e vina celui care ar trebui să fie controlat că nu e cu adevărat controlat. Deci trebuie să fie niște oameni care să aibă competența, independența și determinarea, voința de a exercita acest control, care este un control democratic și este și spre folosul unui serviciu performant și democratic. În primul rând, liderii politici va trebui să își caute oamenii, să desemneze oamenii în aceste comisii capabili să facă ei control și nu să fie o curea de transmisie a serviciilor sau un grup de influență. Deci, o selecție mai riguroasă, pe niște criterii care sunt destul de simple”, a adăugat el. CITEȘTE ȘI: Crin Antonescu: „Sunt singurul candidat care are un program formulat și care a spus public câteva nume” Crin Antonescu respinge ideea „intervențiilor de tip firman” în CAMPANIE: Eu nu constat vreun amestec al vreunui serviciu Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele