Bogdan Ivan: Odată cu creșterea prețurilor la combustibil, bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor. Fiecare ban trebuie întors la firmele românești și la populație
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezenat, luni, măsurile pe care Guvernul vrea să le ia pentru protecția populației în fața creșterii prețurilor carburanților. Oficialul a subliniat că, deși nu vor absorbi complet șocul exploziei prețului la țiței, acestea vor temporiza creșterea de prețuri. Măsurile vin în contextul în care, luni dimineața, motorina standard a depășit 10 lei/litru în unele benzinării din țară, iar benzina standard a ajuns la 9,23 lei/litru. Bogdan Ivan a transmis că măsurile au fost propuse în urma consultării cu piața și cu specialiștii din doemniu „tocmai pentru a limita aceste creșteri”. De asemenea, ministrul Energiei a subliniat că banii încasați la buget după majorarea prețurilor trebuie să se întoarcă la firme și la populație. „Este evident că ele nu sunt perfecte, este evident că aceste măsuri nu vor putea să absoarbă integral șocul perturbațiilor mondiale create de conflictul din Orientul Mijlociu, dar vor avea efecte care vor temporiza această creștere”, a spus Bogdan Ivan. Conform oficialului, măsurile prevăd declararea stării de criză în domeniul combustibililor, limitarea exporturilor de diesel din România, limitarea adaosului comercial al companiilor din industria petrolieră la 50% din media anului 2025, crearea unui mecanism de reducere a speculei și eliminarea obligativității de minim 8% bio-combustibil la benzină. Bogdan Ivan a amintit și alte măsuri luate de Guvern: o bonificație de 85 de bani pe litru pentru transportatori și de 2,6 lei pe litru reducere de acciză pe fiecare litru de motorină consumată de agricultorii din România. „Și un element extrem de important care trebuie obligatoriu să facă parte din agenda discuțiilor și a deciziilor Guvernului în etapa următoare, îl reprezintă faptul că în această perioadă, odată cu creșterea prețurilor la combustibil, automat și bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor, fiecare ban care ajunge suplimentar în bugetul de stat trebuie întors înapoi la firmele românești și la populație. Iar acest lucru este evident, poate să fie stabilit printr-o schemă adoptată ulterior de reducere fie a anumitor taxe, fie a contribuției pe care o plătim fiecare la litru de carburant””, a mai spus ministrul Energiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan declară stare de criză pe piața țițeiului: „Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică” Prețurile carburanților din România continuă să crească. Motorina standard a depășit pragul de 10 lei/l în unele stații. Cât costă litrul de benzină
Din ce se compune prețul carburanților și cât câștigă statul de fapt
Cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor carburanților din România este guvernuyl Bolojan, așa cum arată cifrele și încasările guvernului din accize și TVA. Practic, dintr-un preț de 10 lei pe litru, guvernul încasează mai bine de 6 lei, în vreme ce la operatorii comerciali ajunge mai puțin de 1 leu. Restul este prețul petrolului pe piața internațională. Gândul a făcut calculele și explică modul în care se formează prețul carburantului, dar și cum reușește Guvernul Bolojan să se îmbogățească din accize și TVA. Guvernul a venit cu prima declarație despre mpsurile de combatere a creșterii prețurilor la pompă și ar fi vorba de o plafonare pe lanțul comercial. Pe fondul conflictului dintre Statele Unite-Israel și Iran, criza energetică pare să nu se mai oprească, iar prețurile benzinei și motorinei depășesc orice praguri, deși cotațiile internaționale ale țițeiului au fluctuat. Situația a provocat un val de nemulțumire în rândul românilor, șoferii au plătit din ce în ce mai mult la pompă, iar diferența s-a simțit de la o zi la alta. Prețul de la pompă are mai multe componente, dar din care marja de profit a comerciantului este de 5-7%, dintr-un preț de 10 lei. Practic, operatorul câștigă mai puțin de 1 lei la un preț la benzinei de 10 lei, din care plătește angajați, costuri operaționale, întreținere, mentenanță etc. Pe de altă parte, statul câștigă peste 60% din prețul de 10 lei, dacă se iau în considerare și taxele aplicate activității de distribuție și rafinare, independente de taxele deja aplicate „la pompă”. Prețul petrolului: 2,8-3,2 lei (28-32%) Accize: 3,3-3,5 lei (33-35%) TVA: 1,74 lei (17,4%) Rafinare + distribuție: 1-1,2 lei (10-12%) Adaos comercial 0,5-0,7 lei (5-7%) Prețurile carburanților în România au crescut chiar și atunci când cotațiile internaționale ale petrolului au scăzut. Totuși, prețul la pompă, cel pe care îl văd consumatorii afișat, nu este influențat proporțional și în timp real cu majorarea prețului barilului de țiței deoarece orice distribuitor are rezerve proprii, care au fost achiziționate la prețurile din urmă cu 2 sau chiar 3 săptămâni. Practic există un element de speculă, de pe urma căruia profită și statul. Motorina standard a atins pragul de 10 lei. Cum a reacționat Guvernul Bolojan? Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu care a provocat blocarea uneia dintre cele mai importante rute de tranzit a petrolierelor, Strâmtoarea Ormuz, prețurile combustibililor din România au ajuns la cote alarmante. Astăzi, de exemplu, prețurile la motorina standard au atins pragul psihologic de 10 lei/litru, în timp ce benzina a depășit pragul de 9 lei/litru cu aproximativ 26 de bani. Așadar, după mai multe zile consecutive de scumpiri, piața carburanților s-a stabilizat la un nivel ridicat, cu prețuri identice în aproape toate benzinăriile. În doar câteva săptămâni, creșterile au fost de până la 2 lei pe litru, iar România a ajuns printre cele mai scumpe piețe din regiune și este depășită în acest moment doar de Grecia și Albania. În timp ce alte state au luat deja măsuri pentru a limita creșterea prețurilor carburanților, oficialii români au amânat o posibilă intervenție, deoarece statului îi convine să își mărească încasările la buget. Abia după ce motorina standard a atins pragul critic de 10 lei pe litru, Guvernul Bolojan a anunțat că va interveni pentru ca prețurile la pompă să nu crească și mai mult. Astfel, Executivul a transmis că va declara, marți, situație de criză pe piața carburanților și va limita prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile. „În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize. Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză. Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”, se arată în comunicatul transmis de Guvernul României. Accizele și TVA-ul, principalele componente din prețul carburanților Deși primul reflex este acela de a pune scumpirile pe seama contextului internațional, vina se află de fapt la autorități, deoarece peste jumătate din prețul combustibililor este format din accize și TVA. Practic, vorbim despre sumele încasate de statul român care ajung în visteria națională, nu despre bani cu care se îmbogățesc benzinăriile, petroliștii sau companiile de transport. Aproximativ 52% din prețul la pompă al motorinei, respectiv 57% în cazul benzinei, provine din accize și TVA. În cazul benzinei, costul carburantului procesat reprezintă efectiv doar puțin peste 30% din costul unui litru de benzină la pompă, în timp ce cheltuielile benzinăriei respective reprezintă aproximativ 15% din cost. Prețul unui litru de carburant este influențat de: Costurile de producție/import; accize (taxe de stat); TVA; marja de profit a distribuitorilor (benzinăriilor); Influența piețelor internaționale (cotația petrolului Brent); alți factori care se schimbă constant (cerere/ofertă, curs valutar). Acestea sunt principalele motive pentru care prețul unui litru de benzină sau motorină nu are legătură doar cu prețul țițeiului Brent sau doar cu prețul petrolului procesat din export sau cel din producția internă. Deși România este un exportator de benzină, este dependentă de importurile de motorină, motiv pentru care sensibilitatea crește în cazul combustibilului diesel, în special în contextul evoluțiilor internaționale. Câți bani intră în visteria statului dintr-un singur plin de combustibil Deși diferențele dintre benzinării sunt minime, pentru șoferi impactul rămâne semnificativ. Un plin de 50 de litri de benzină ajunge la aproximativ 460 de lei, în timp ce pentru un plin de motorină șoferii trebuie să scoată din buzunare, de astăzi, aproximativ 500 de lei. Ca să exemplificăm mai ușor câți bani încasează statul din prețul combustibililor, o să folosim exemplul în care, la o alimentare de 50 de litri de motorină, un șofer plătește 500 de lei. Calculele estimative, realizate de Gândul,
Ministrul Energiei explică măsurile anunțate de Guvern în criza carburanților: Vor fi actualizate la fiecare 5 zile în funcție de contextul internațional
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis, în cadrul unei conferințe de presă, că măsurile anunțate de Guvern pentru protecția populației și firmelor în contextul majorării prețurilor la combustibili vor fi actualizate săptămânal în funcție de situația internațională. Bogdan Ivan a spus că noile măsuri vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Oficialul a subliniat că este vorba despre o perioadă de criză de șase luni, care poate fi prelungită cu încă trei luni. „În momentul de față, vorbim despre o perioadă de criză de șase luni de zile, care succesiv se poate prelungi încă trei luni de zile și care, dacă vor dispărea aceste conjuncturi internaționale care au creat declararea situației de criză, vom elimina de îndată această situație”, a precizat ministrul Energiei, care a spus că măsurile au fost luate împreună cu Ministerul de Finanțe. De asemenea, ministrul Energiei a declarat că măsurile au o logică extrem de clară și de coerentă. „Pe de-o parte, de a ne proteja piața internă, de a ne asigura că în situația în care vedem deja că avem state în care prețul carburanților este unul mai ridicat decât în România, este evident că poate să existe o tendință a companiilor de a se îndrepta spre alte piețe, pentru a obține un profit mai bun. Vreau să-i protejăm pe românii și companiile din România. Și gândim anticipativ aceste măsuri, pentru a limita cât mai mult acest efect negativ, care poate să aibă multiple valențe. Pentru că nu vorbim doar despre variabile simple, ci despre multiple variabile extrem de complicate și de complexe”. Bogdan Ivan a mai spus că măsurile anunțate de Guvern pentru protecția populației și firmelor în contextul majorării prețurilor la combustibili vor fi actualizate săptămânal în funcție de situația internațională. Acesta a prezentat impactul pe măsurile care au fost decise în zona protecției transportatorilor, care ajunge la aproximativ 600 de milioane, la fel ca măsurile anunțate pentru fermieri. „În același timp venim cu principiul în care săptămânal, dacă va fi cazul, odată la 5 zile, să se actualizeze toate aceste măsuri în funcție de contextul internațional. Pentru că vorbim de o dinamică în continuă mișcare la nivel internațional”, a explicat Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bogdan Ivan: „Odată cu creșterea prețurilor la combustibil, bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor. Fiecare ban trebuie întors la firmele românești și la populație” Bolojan declară stare de criză pe piața țițeiului: „Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”