Omule mare, suntem cu ochii pe tine. Ministrul polonez de externe, ironic la adresa lui Elon Musk după ce oficialii ucraineni au raportat noi restricții Starlink
„Hei, @elonmusk, omule mare, iar faci politică cu produsele tale? În calitate de clienți europeni, te urmărim”, a scris pe X Radosław Sikorski. Potrivit Kyiv Post, comentariile ironice ale ministrului polonez de externe au venit după ce au apărut rapoarte ucrainene, conform cărora unele terminale Starlink au început să piardă conectivitatea în timp ce se deplasau cu viteză mare, interferând cu misiunile dronelor. Serhii Beskrestnov, consilierul președintelui Zelenski pentru tehnologii de apărare, a scris pe Telegram că SpaceX a introdus restricțiile peste noapte, fără a informa Forțele de Apărare ale Ucrainei. Potrivit lui Beskrestnov, restricțiile au afectat pachetul de servicii militare Starshield și s-a aplicat terminalelor care se deplasau cu peste sau aproximativ 160 de kilometri pe oră. El a spus că mai multe misiuni au fost perturbate și a legat schimbarea de situația politică. Această explicație nu a fost stabilită independent, potrivit sursei citate. Corpul 7 de Reacție Rapidă al Ucrainei a declarat pentru Reuters că a observat întreruperi ale conexiunilor timp de 10-20 de secunde la viteze de doar 110-120 de kilometri pe oră. Dronele au continuat să zboare, dar întreruperile le-au făcut mai greu de controlat și au forțat unitățile să anuleze unele misiuni. SpaceX nu a răspuns momentan solicitării de comentarii a Reuters.
Incendiul de la stația Starlink din Polonia. Doi cetățeni turci, reținuți în Germania
Anunțul a fost făcut luni de autoritățile poloneze, potrivit Reuters. Ministrul de Interne, Marcin Kierwiński, a spus că cei doi vor fi acuzați în Polonia de sabotaj comis la ordinul unui serviciu de informații străin. „Nu avem nicio îndoială că serviciile ruse se află în spatele acestui act de sabotaj”, a declarat ministrul polonez pentru serviciile speciale, Tomasz Siemoniak. El a adăugat că serviciile ruse apelează tot mai des la oameni din lumea interlopă. Ambasada Rusiei la Varșovia nu a răspuns imediat solicitării Reuters. Moscova respinge în mod constant acuzațiile de sabotaj și le pune pe seama „isteriei antirusești”. Incendiul din septembrie Incendiul a izbucnit în seara de 23 septembrie, la stația de sol Starlink din satul Wola Krobowska, la sud de Varșovia. Focul a distrus sistemul de alimentare cu energie și generatorul de rezervă. Stația aparține companiei de telecomunicații de stat Exatel și transportă trafic de internet prin Polonia către alte țări, inclusiv Ucraina. Procurorii polonezi au deschis o anchetă pentru sabotaj și infracțiune cu caracter terorist, comise prin incendiere. Potrivit lor, scopul era perturbarea conexiunii Starlink în Polonia și în alte țări din Europa Centrală și de Est. Armata ucraineană folosește zeci de mii de terminale Starlink pentru comunicațiile de pe front și pentru unele operațiuni cu drone. Elon Musk a activat serviciul deasupra Ucrainei în 2022, la începutul invaziei rusești, iar Polonia a declarat anterior că plătește abonamentul Starlink al Ucrainei. Un șir de sabotaje Mai multe țări din Uniunea Europeană acuză de luni de zile Rusia că desfășoară sabotaje, atacuri cibernetice și alte acțiuni hibride în Europa, pentru a slăbi sprijinul pentru Ucraina. În noiembrie 2025, o explozie a distrus o porțiune din calea ferată Varșovia – Lublin, folosită pentru transporturile de ajutor către Ucraina. Doi ucraineni au fost acuzați atunci că au acționat pentru serviciile ruse. Cu o lună înainte, autoritățile poloneze reținuseră opt persoane suspectate că pregăteau sabotaje în Polonia și în România.
Președintele Finlandei îi cere lui Musk să extindă Starlink în Ucraina pentru lovirea lansatoarelor rusești
„Pledez ca Elon Musk să le ofere ucrainenilor posibilitatea de a folosi Starlink în zonele în care se află lansatoare de rachete balistice, fie în teritoriile ocupate ale Ucrainei, fie în Rusia, în scopuri strategice, pentru că astfel ar putea fi salvate vieți”, a declarat Stubb pentru Reuters, la New York, unde liderii lumii participă la reuniunea anuală a Adunării Generale a ONU. Ucraina se confruntă cu un deficit de sisteme de apărare antiaeriană înaintea iernii, în condițiile în care Rusia a intensificat utilizarea rachetelor balistice. Potrivit oficialilor ucraineni, accesul la Starlink în zone situate dincolo de graniță ar facilita folosirea unor arme împotriva lansatoarelor mobile care lansează aceste rachete. Starlink a devenit un element important al comunicațiilor militare ucrainene după invazia rusă pe scară largă din 2022 și este folosit inclusiv pentru operarea dronelor. Serviciul nu este disponibil în prezent pe teritoriul Rusiei. Starlink, văzut ca un element de apărare antiaeriană Stubb a inclus apărarea antiaeriană, energia și finanțarea printre principalele lucruri de care Ucraina are nevoie în perspectiva iernii. „Unul este apărarea antiaeriană și chiar Starlink ar fi, într-o anumită măsură, o bună apărare antiaeriană. Al doilea este reprezentat de instalațiile energetice pentru iarnă. Al treilea este reprezentat de bani”, a spus președintele finlandez. Președintele Finlandei a afirmat, de asemenea, că nu se așteaptă ca războiul să se încheie înaintea iernii și a susținut reluarea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. În opinia sa, cea mai simplă soluție ar fi un armistițiu necondiționat. „Cred în continuare că cea mai simplă soluție ar fi declararea unui armistițiu necondiționat, practic să se pună capăt vărsării de sânge, așa cum a reiterat președintele Trump în discursul său din cadrul Adunării Generale a ONU”, a spus el. Stubb a menționat și posibilitatea înghețării conflictului de-a lungul liniei de contact, cu zone-tampon de 30 de kilometri de o parte și de alta, precum și varianta unui armistițiu parțial care să vizeze infrastructura energetică și obiectivele legate de transportul cerealelor. Președintele finlandez și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnat miercuri, la New York, un acord pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării și securității, inclusiv prin proiecte comune privind tehnologia dronelor.
Cum folosește Rusia sistemul Starlink pentru a-și extinde atacurile cu drone
Dronele rusești devin din ce în ce mai greu de interceptat. Experții ucraineni citați de CNN, afirmă că Moscova a folosit deja drone dotate cu Starlink în „sute” de atacuri. Multe dintre acestea au avut ca țintă nu doar obiective militare, ci și orașe, clădiri rezidențiale și infrastructură civilă. „Acesta este un act de terorism facilitat de tehnologii civile moderne de comunicație”, a declarat Serhii Beskrestnov, consilier al Ministerului ucrainean al Apărării și specialist în tehnologie militară. Sistemul aplicat de Rusia În trecut, Ucraina reușea să neutralizeze multe drone rusești prin bruiaj GPS și radio. Însă, odată cu integrarea sistemului Starlink, situația s-a schimbat radical. Acum dronele nu mai pot fi blocate electronic, pot fi controlate în timp real de la sute de kilometri distanță și au o precizie mult mai mare asupra țintelor. Anterior, Rusia utiliza drone ghidate prin cabluri de fibră optică, care, deși imposibil de bruiat, erau limitate de lungimea cablului. Starlink elimină această constrângere. Un alt avantaj semnificativ pentru Rusia este raportul cost-eficiență. O dronă simplă, echipată cu un terminal Starlink Mini (care costă între 250 și 500 de dolari), poate avea o eficiență similară cu dronele sofisticate de zeci de mii de dolari. Beskrestnov a menționat că unele drone pot avea o rază de acțiune de până la 500 de kilometri. Pot acoperi astfel aproape întreaga Ucraina, dar și părți din Republica Moldova, Polonia, România și statele baltice. Lovituri tot mai precise di distructive asupra tintelor civile Experții ucraineni consideră că recentul atac asupra unui tren civil din estul Ucrainei, care a provocat mai multe victime, a fost efectuat cu o dronă ghidată prin Starlink. Folosirea unui sistem similar este și ea luată în calcul. Mai ales că drona a reușit să evadeze apărarea electronică și să atingă o țintă în mișcare. De asemenea, roiuri de drone ieftine de tip „Molniya”, fabricate din placaj, au fost folosite pentru atacuri asupra infrastructurii energetice. Unele chiar au reușit să își atingă obiectivele datorită conexiunii prin satelit. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, a subliniat că Ucraina trebuie să răspundă rapid acestei noi amenințări. El a confirmat că autoritățile de la Kiev au contactat SpaceX, compania care deține Starlink. „Inamicul își îmbunătățește constant dronele și tactica. Fiecare zi aduce un nou risc”, a declarat Fedorov, menționând că Rusia a lansat peste 6.000 de drone doar în ultima lună. Starlink, razboi și sancțiuni Deși Starlink nu are permisiunea de a opera în Rusia, iar vânzarea sistemului este interzisă prin sancțiuni americane, Moscova a reușit să obțină terminale prin intermediul unor țări terțe. Compania nu a oferit comentarii, dar a afirmat anterior că dezactivează terminalele utilizate de entități sancționate. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) subliniază că utilizarea Starlink pe dronele rusești reprezintă o problemă nu doar pentru Ucraina, ci și pentru securitatea regională. Dacă aceste drone sunt lansate din Rusia sau din teritorii ocupate, o parte a spațiului NATO se află teoretic în raza lor de acțiune, ceea ce ridică noi întrebări cu privire la escaladarea conflictului.
China anunță planuri pentru turism spațial și explorarea spațiului profund
Beijingul își extinde ambițiile, cu planuri pentru zboruri de turism spațial suborbital în următorii cinci ani și dezvoltarea ulterioară a celor orbitale. Compania de stat China Aerospace Science and Technology Corporation a anunțat lansarea unor „operațiuni de zbor pentru turism spațial suborbital” și dezvoltarea treptată a turismului spațial orbital. Totodată, grupul va construi o infrastructură digitală spațială de nivel gigawatt, potrivit televiziunii de stat CCTV, citată de Reuters. Competiție directă cu SUA și SpaceX China și SUA concurează pentru a transforma explorarea spațiului într-o activitate comercială viabilă, similară aviației civile, dar și pentru avantajele strategice și militare ale dominației spațiale. Beijingul și-a propus să devină o „putere spațială de nivel mondial” până în 2045. Un obstacol major pentru China rămâne lipsa unui test complet reușit de rachetă reutilizabilă. În schimb, compania americană SpaceX operează deja racheta reutilizabilă Falcon 9, care a permis extinderea rețelei Starlink și realizarea unor zboruri de turism spațial orbital. Sateliții, miză de securitate pentru Beijing Autoritățile chineze au descris în repetate rânduri dominația SpaceX pe orbita joasă a Pământului (LEO) drept un risc pentru securitatea națională. În acest context, Beijingul își construiește propriile mega-constelații de sateliți. La sfârșitul anului 2025, mai multe organisme și companii chineze din sectorul spațial au înregistrat solicitări oficiale la International Telecommunication Union, agenția ONU care gestionează alocarea frecvențelor radio și a pozițiilor orbitale. Demersul vizează plasarea a aproximativ 200.000 de sateliți pe orbită în următorii 14 ani, rezervând strategic frecvențe și sloturi orbitale pentru China. O nouă generație de specialiști Pentru a pregăti specialiști în propulsie interstelară și navigație în spațiul profund, China a lansat săptămâna aceasta Școala de Navigație Interstelară, în cadrul Academia Chineză de Științe. Instituția va sprijini planurile Chinei pentru o stație de cercetare lunară și pentru detectarea planetelor din afara Sistemului Solar. Potrivit presei chineze, următorii 10–20 de ani sunt considerați o perioadă-cheie pentru progrese majore și „salturi tehnologice” în explorarea spațiului profund și ar putea „reconfigura echilibrul global” în acest domeniu. Ambiții lunare și standarde internaționale China își consolidează poziția după succesul misiunii Chang’e-6, care a adus în 2024 primele mostre de pe fața nevăzută a Lunii. Beijingul încearcă totodată să influențeze standardele internaționale privind traficul și infrastructura spațială, vizând inclusiv monitorizarea deșeurilor orbitale și dezvoltarea unor tehnologii pentru explorarea și exploatarea resurselor spațiale.
Starlink, alternativă la internetul blocat în Iran. Poate funcționa independent de rețelele statului
Președintele SUA a spus duminică, la Washington, că intenționează să vorbească cu miliardarul Elon Musk despre posibilitatea restabilirii accesului la internet în Iran. Începând de joi, autoritățile iraniene au restricționat serviciile online, limitând drastic comunicarea populației cu exteriorul, în timp ce protestele anti-guvernamentale continuă în mai multe zone ale țării. Potrivit Reuters, întrebat dacă ar lua în calcul implicarea companiei SpaceX, Trump le-a spus jurnaliștilor: „Este foarte bun la astfel de lucruri, are o companie foarte bună”. Ce rol ar putea avea Starlink în Iran Starlink nu este disponibil oficial în Iran. Bazat pe o rețea de sateliți aflați pe orbită joasă, serviciul de internet operat de SpaceX poate funcționa însă independent de rețelele controlate de stat. Din acest motiv, este văzut ca o posibilă alternativă în țările unde accesul la internet este restricționat. În Iran, Starlink este introdus prin terminale aduse ilegal în țară. Accesul la astfel de conexiuni este posibil doar în mod limitat și neoficial, fiind folosit de activiști și jurnaliști pentru a ocoli restricțiile impuse de autorități asupra internetului. Practica a devenit cunoscută în timpul protestelor din 2022, declanșate de moartea unei tinere aflate în custodia poliției morale, care au evoluat rapid într-o mișcare de contestare a regimului. Lecțiile din Ucraina Sistemul a fost folosit în mai multe zone de conflict și criză, inclusiv în Ucraina, unde a asigurat acces esențial la internet după invazia Rusiei. Experiența din Ucraina a arătat însă și limitele serviciului, după ce Elon Musk a fost criticat pentru restrângerea accesului Starlink în timpul unor operațiuni militare, invocând riscuri de escaladare.
Estonia donează 3,5 milioane de euro pentru ca Ucraina să cumpere echipamente Starlink
Sprijinul a fost alocat prin Coaliția IT, pentru îmbunătățirea tehnologiei IT a Ucrainei, și susținerea în combaterea agresiunii ruse. „Este o asistență extrem de importantă pentru ei, cu un efect vizibil pe câmpul de luptă. Capacitatea Starlink este deosebit de importantă, având în vedere intenția Ucrainei de a crește semnificativ numărul de unități de drone, care necesită conectivitate la internet de mare capacitate”, a declarat Hanno Pevkur, ministrul Apărării din Estonia. Oficialul a precizat că Zelenski i-a cerut sprijinul. Ministrul a reamintit că Ucraina „luptă în fiecare zi pentru siguranța întregii Europe, incluzând Estonia. „Prin urmare, pe lângă arme, sprijinul în domeniul tehnologiei informației este, de asemenea, esențial, și mă bucur că putem ajuta Ucraina să-și îmbunătățească capacitățile IT și, astfel, să-și sporească șansele de victorie într-un război care face sute de victime în fiecare zi”, a declarat ministrul estonian al Apărării. Cei 3,5 milioane de euro sunt alocați pentru achiziționarea sistemelor de comunicații Starlink și provin din pachetul de asistență pentru Ucraina planificat de Estonia pentru anul 2025. În 2025, Estonia a acordat Ucrainei sprijin în valoare de aproximativ 0,3 % din PIB-ul țării, cumpărând ajutor militar prin intermediul companiilor estoniene. Instruirea a fost realizată de Armata estonă, iar tehnologiile militare au fost dezvoltate prin intermediul coaliției IT, condusă de Estonia și Luxemburg.
Rusia își construiește alternativa la serviciul de internet prin satelit Starlink
„Mai mulți sateliți de testare aflați pe orbită au fost deja inspectați, iar modelele de serie au fost modificate în consecință”, a afirmat Dmitri Bakanov, șeful agenției spațiale ruse Roscosmos, într-un interviu acordat, miercuri, propagandistului rus Vladimir Solovyov. Susținut de Roscosmos, proiectul își propune să concureze compania aerospațială SpaceX a miliardarului american Elon Musk, ale cărei terminale de internet Starlink au jucat un rol crucial în asigurarea comunicațiilor Ucrainei în timpul războiului, potrivit The Kyiv Independent. Șeful Roscosmos a descris anterior proiectul, numit Rassvet, ca fiind răspunsul Rusiei la Starlink. Proiectul va fi realizat, potrivit unor surse, de o companie spațială privată numită Bureau 1440. Compania are sarcina de a lansa 292 de sateliți noi pe orbită până în 2030. În total, se preconizează că compania va lansa 383 de sateliți, inclusiv 91 de înlocuitori pentru cei care ar putea să nu funcționeze. Rusia își propune să crească procentul gospodăriilor cu acces la internet de mare viteză la 97% până în 2030 și la 99% până în 2036, a raportat RBC. În iunie, Bakanov a declarat că Rusia intenționează să înceapă implementarea serviciului său de internet prin satelit începând din decembrie. De la începutul invaziei rusești la scară largă în 2022, Kievul a primit peste 50.000 de terminale Starlink, Polonia furnizând aproape 30.000, cea mai mare contribuție din partea unei singure țări. Starlink a suferit două întreruperi majore în ultimele luni. Pe fondul amenințărilor SUA de a bloca accesul Starlink în Ucraina la începutul acestei ierni, ministrul apărării de atunci, Rustem Umerov, a declarat că Kievul are alternative pentru sistemul de internet Starlink. Germania finanța, de asemenea, accesul Ucrainei la o rețea de internet prin satelit operată de compania franceză Eutelsat, a declarat Eva Berneke, CEO-ul companiei.
A picat internetul lui Elon Musk: zeci de mii de utilizatori Starlink din SUA și Europa, deconectați din cauza unei erori software
SpaceX s-a confruntat joi cu una dintre cele mai extinse pene de internet din istoria rețelei sale Starlink, după ce o defecțiune internă a software-ului a lăsat fără conexiune zeci de mii de abonați. Incidentul a început în jurul orei 15:00 (ora de pe Coasta de Est a SUA), fiind raportat masiv de utilizatori din Statele Unite și Europa pe platforma Downdetector, care a înregistrat peste 61.000 de sesizări, scrie The Guardian. Starlink, compania lui Elon Musk ce deservește peste 6 milioane de clienți din aproximativ 140 de țări și teritorii, a recunoscut rapid problema printr-un mesaj publicat pe X (fosta Twitter). Reprezentanții companiei au transmis că lucrează activ la o soluție, iar după aproximativ două ore și jumătate, serviciul a început să fie restabilit. Defecțiunea Starlink a fost cauzată de un serviciu software critic Michael Nicolls, vicepreședintele diviziei de inginerie Starlink, a explicat că întreruperea a fost generată de o eroare la un serviciu software intern esențial pentru funcționarea rețelei. El și-a cerut scuze clienților afectați și a promis că echipa tehnică va identifica rapid cauza exactă pentru a preveni repetarea unei astfel de situații. Inclusiv Elon Musk a intervenit public pentru a-și exprima regretul. „Ne cerem scuze pentru această întrerupere. SpaceX va remedia problema astfel încât să nu se mai repete”, a scris fondatorul companiei. Experții din domeniul securității cibernetice au remarcat caracterul neobișnuit al unei pene globale de o asemenea amploare. Doug Madory, specialist în analiza traficului de internet la Kentik, a afirmat că este probabil cea mai lungă întrerupere din istoria Starlink de când serviciul a devenit un furnizor major. Suspiciuni privind un update problematic sau un atac cibernetic În timp ce compania lucrează la remediere, specialiștii speculează posibile cauze, de la un update defectuos al platformei software, similar incidentului CrowdStrike care a afectat Windows în 2024, până la un potențial atac cibernetic. Gregory Falco, expert în securitate spațială la Universitatea Cornell, a sugerat că natura globală a avariei indică o problemă sistemică, nu una izolată. Starlink se află într-o etapă de extindere rapidă, modernizând rețeaua pentru a suporta viteze mai mari și o lățime de bandă sporită. În parteneriat cu T-Mobile, SpaceX pregătește sateliți mai mari și mai performanți care vor permite trimiterea de mesaje text direct de pe telefoanele mobile, inclusiv în zonele rurale. Din 2020, compania a lansat peste 8.000 de sateliți Starlink pe orbită joasă, creând o rețea unică ce atrage atât utilizatori civili, cât și instituții militare sau industrii dependente de conexiuni rapide în locații izolate. Nu se știe deocamdată dacă pana de joi a afectat și serviciile Starshield, dedicate contractelor cu Pentagonul și agențiile de informații americane.
Câți sateliți înconjoară Pământul. Cei mai mulți aparțin lui Musk și transformă spațiul într-un cimitir orbital în expansiune
Până nu demult, sateliții erau niște obiecte rare, sofisticate și menite să ne ajute să înțelegem mai bine planeta. Astăzi, în jurul Pământului gravitează aproape 12.000 de sateliți, dintre care o mare parte sunt deja inactivi sau riscă să se transforme în pericol pentru tot ce se mai lansează de la sol. Orbită după orbită, spațiul apropiat devine un adevărat cimitir de metal și plastic — unul în continuă expansiune, noteaza ILFScience. Potrivit Biroului pentru Afaceri Spațiale al Națiunilor Unite (UNOOSA), la data de 11 iunie 2025, nu mai puțin de 11.780 de sateliți se aflau pe orbita Pământului. Cei mai mulți se învârt în jurul planetei în așa-numita orbită joasă (LEO), adică la altitudini sub 2.000 de kilometri. Aproximativ 8.110 dintre ei sunt acolo, iar mai bine de 6.000 aparțin megaconstelației Starlink, proiectul companiei SpaceX, condusă de Elon Musk. Orbitele planetei, din ce în ce mai aglomerate LEO nu este singura zonă populată a spațiului apropiat. Există și orbita medie (MEO), folosită în special pentru sistemele de navigație globală (GPS, Galileo, GLONASS sau BeiDou), unde se află în prezent 199 de sateliți. Mai departe, la aproximativ 36.000 de kilometri deasupra ecuatorului, funcționează 552 de sateliți în orbita geostaționară (GEO), folosiți de regulă pentru comunicații și prognoze meteo. Problema este că, pe măsură ce tot mai multe dispozitive ajung în spațiu, șansele ca ele să se ciocnească sau să devină resturi necontrolabile cresc exponențial. Deja există aproape 3.000 de obiecte nefuncționale în orbită — sateliți stricați, componente rămase de la misiuni vechi sau fragmente provenite din ciocniri anterioare. Riscul sindromului Kessler: când haosul orbital scapă de sub control Fizicianul Donald Kessler a teoretizat în anii ’70 un scenariu sumbru: o coliziune majoră în spațiu poate produce o ploaie de resturi care, la rândul lor, vor lovi alți sateliți, creând o reacție în lanț. Acest „sindrom Kessler” este tot mai des invocat de specialiști, pe măsură ce numărul sateliților activi și inactivi crește amețitor. În prezent, SpaceX intenționează să ajungă la 12.000 de sateliți în rețeaua Starlink, iar planurile pe termen lung ar putea duce cifra până la 34.400 de sateliți. Deși aceste constelații oferă internet în zone greu accesibile, ele riscă să transforme spațiul într-un loc periculos pentru cercetare, astronomie și viitoarele lansări. Apariția și dezvoltarea megaconstelațiilor spațiale au și un alt efect: poluarea vizuală a cerului. Astronomii se plâng că observațiile lor sunt bruiate de sateliți care reflectă lumina soarelui, iar pasionații de cer înstelat spun că, în unele nopți, e mai ușor să vezi un satelit decât o stea.