Starmer se confruntă cu cereri de demisie după ce l-a numit ambsador pe un colaborator al lui Epstein
Dezvăluirile au generat un val de critici legate de judecata premierului și de riscurile la adresa securității naționale, scrie Euronews. Potrivit unei investigații publicate de The Guardian, Mandelson a primit inițial un aviz negativ din partea UK Security Vetting, fapt confirmat ulterior de un purtător de cuvânt al guvernului. Cu toate acestea, Ministerul de Externe a decis continuarea procedurii de numire, în ciuda recomandării negative, care nu era obligatorie din punct de vedere legal. Lidera Partidului Conservator, Kemi Badenoch, a scris pe platforma X că „Starmer a trădat securitatea națională și trebuie să plece”. La rândul său, liderul liberal-democraților, Ed Davey, a declarat că, dacă premierul a indus Parlamentul în eroare, „nu mai poate rămâne în funcție”. Legăturile lui Peter Mandelson cu Jeffrey Epstein Scandalul este amplificat de relațiile lui Mandelson cu Jeffrey Epstein, infractor sexual condamnat în Statele Unite. Documente făcute publice de o comisie a Congresului SUA au scos la iveală noi informații despre profunzimea acestor legături, determinându-l pe premierul Keir Starmer să-l demită pe Mandelson din funcția de ambasador. Starmer a afirmat anterior, în februarie, că Mandelson a fost „verificat și aprobat” de structurile de securitate. Totuși, guvernul a admis ulterior că premierul și ministrul de externe nu au fost informați despre avizul negativ inițial decât „la începutul acestei săptămâni”. Situația este complicată și de faptul că poliția britanică a deschis o anchetă pentru presupuse fapte de „abuz în serviciu” comise de Mandelson. Acesta a fost arestat și eliberat pe cauțiune în februarie, fiind suspectat că ar fi divulgat documente sensibile către Epstein în perioada în care era ministru, inclusiv în timpul crizei financiare din 2008. Guvernul laburist a publicat în martie aproximativ 150 de pagini de documente privind procesul de verificare al lui Mandelson înainte de numirea sa în 2024. Cu toate acestea, opoziția consideră explicațiile insuficiente și continuă să ceară demisia lui Keir Starmer, pe fondul unei crize politice în creștere.
Premierul britanic, Keir Starmer, spune că rămânerea în NATO este în interesul superior al SUA
Priemierul britanic, vorbind la sfârșitul unei vizite cu mai multe escale în Golf pentru a discuta despre armistițiul provizoriu și opțiunile pentru redeschiderea completă a strâmtorii Ormuz, vitală din punct de vedere comercial, a respins amenințările lui Donald Trump de a părăsi alianța de apărare, potrivit The Guardian. Președintele SUA a criticat în repetate rânduri membrii europeni ai NATO, care în mare parte nu au fost de acord cu atacurile asupra Iranului, pentru că nu au participat mai mult la atacuri. El a inclus o amenințare cu retragerea completă a Washingtonului din alianță. Starmer, vorbind în Qatar la sfârșitul unei călătorii în timpul căreia s-a întâlnit și cu lideri din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Bahrain, a fost de acord cu apelurile lui Trump ca membrii europeni ai NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare, insistând în același timp că este în interesul SUA să rămână în alianță. „Suntem susținători foarte puternici ai NATO și argumentez de ceva vreme că trebuie să facem mai mult”, a spus el. „Este cea mai eficientă alianță militară pe care a cunoscut-o vreodată lumea.” „Trebuie noi, europenii, să facem mai mult? Da. Am susținut acest argument timp de aproape doi ani, în fața partenerilor noștri europeni la fel de mult ca oricui altcuiva. Continuăm să susținem acest argument și îl vom susține.” Premierul pledează pentru coordonare în cadrul NATO El a adăugat: „Este în interesul Americii; este în interesul Europei. NATO este o alianță defensivă, care timp de decenii ne-a ținut mult mai în siguranță decât am fi fost altfel.” „Cred că acesta va fi un element european mai puternic pentru NATO? Da, și cred că ar trebui să intervenim în acest spațiu. Deja facem asta, motiv pentru care ne coordonăm strategic cu partenerii noștri din NATO.” Starmer și Trump au vorbit joi seară. Într-o discuție cu știri la Doha, Starmer a declarat că o mare parte din timpul apelului a fost dedicată discuțiilor despre cum să se asigure că navele pot trece în siguranță prin strâmtoarea Hormuz, o rută cheie de transport pentru petrol și gaze, precum și alte mărfuri, pe care Iranul a blocat-o practic după atacurile SUA și Israelului.
Starmer a spus nu, apoi și-a schimbat poziția. Bazele britanice, deschise pentru loviturile SUA asupra Iranului
Guvernul lui Starmer a confirmat vineri că acordul cu SUA include operațiuni menite să distrugă bazele de rachete iraniene. Acestea vizează capacitățile folosite pentru atacarea navelor din Strâmtoarea Ormuz, anunță sursa citată. Miniștrii s-au întâlnit vineri pentru a discuta situația. Decizia vine după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz de la începutul lunii martie. Inițial, premierul Keir Starmer a respins solicitarea SUA de a folosi bazele britanice. A spus că trebuie convins că orice acțiune militară este legală. Și-a schimbat poziția după ce Iranul a atacat aliați britanici din regiune. A autorizat accesul la RAF Fairford și la baza comună SUA-Marea Britanie Diego Garcia din Oceanul Indian. Reacțiile la decizie Iranul a ripostat imediat. Ministrul de externe Abbas Araqchi a acuzat că Starmer „pune în pericol viețile britanicilor”. A adăugat că Iranul „își va exercita dreptul la autoapărare”. Trump l-a atacat repetat pe Starmer de la începutul conflictului. Luni, a spus că Marea Britanie, considerată odată „Rolls-Royce-ul aliaților”, l-a „dezamăgit profund”. Downing Street a cerut vineri „o dezescaladare urgentă și o rezolvare rapidă a războiului”. Un sondaj YouGov arată că 59% dintre britanici se opun atacurilor SUA-Israel asupra Iranului.
Convorbire telefonică între Keir Starmer și Donald Trump. Despre ce au vorbit cei doi
Președintele SUA, Donald Trump, și premierul britanic Keir Starmer au purtat, duminică, o convorbire telefonică la câteva ore după ultimele critici aduse de liderul de la Casa Albă la adresa prim-ministrului. Potrivit unui purtător de cuvânt al Downing Street, discuțiile dintre cei doi au vizat situația din Orientul Mijlociu, dar și cooperarea militară dintre Marea Britanie și SUA, scrie Reuters. „Liderii au început prin a discuta despre ultima situație din Orientul Mijlociu și cooperarea militară dintre Marea Britanie și SUA prin utilizarea bazelor RAF în sprijinul autoapărării colective a partenerilor din regiune. Prim-ministrul și-a exprimat, de asemenea, condoleanțele sincere președintelui Trump și poporului american în urma morții a șase soldați americani”, se arată în anunțul oficial. Donald Trump, critic la adresa lui Starmer Recent, Donald Trump a lansat numeroase atacuri împotriva Regatului Unit, pe care îl consideră „foarte necooperant” în contextul ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului. Sâmbătă, în cadrul unei postări pe Truth Social, Trump a anunțat că „nu este nevoie” ca Marea Britanie să desfășoare un portavion în Orientul Mijlociu. „Regatul Unit „ia în sfârșit în serios în vedere trimiterea a două portavioane în Orientul Mijlociu. Asta e tot, domnule prim-ministru Starmer, nu mai avem nevoie de ele”, a scris președintele SUA pe contul său de Truth Social, potrivit Le Figaro. „Dar ne vom aminti de asta. Nu avem nevoie ca oamenii să se alăture războaielor când noi am deja câștigat”, a mai spus Trump. Convorbirea dintre cei doi a avut loc în contextul în care patru bombardiere americane au aterizat, duminică după-amiază, la o bază RAF din Marea Britanie pentru a desfășura „operațiuni defensive specifice” menite să împiedice Iranul să lanseze rachete în Orientul Mijlociu.
Premierul britanic Starmer a discutat cu Trump despre eforturile de pace pentru Ucraina
Premierul britanic Keir Starmer și președintele american Donald Trump au vorbit, duminică, despre eforturile pentru un „sfârșit just și durabil” al conflictului din Ucraina, relatează Reuters. Potrivit unui comunicat emis de biroul premierului britanic, „cei doi lideri au început prin a reflecta asupra războiului din Ucraina”, apoi au vorbit și despre activitatea aşa-numitei „Coaliţii de voinţă”, formată din ţările care s-au angajat să sprijine Ucraina. De asemenea, Starmer și Trump au discutat și despre situația din Gaza. Comunicatul biroului premierului mai menționează, de asemenea, că Starmer şi Trump au discutat și despre numirea lui Christian Turner în funcţia de ambasador în Statele Unite, după ce predecesorul său, Peter Mandelson, a fost demis în urma dezvăluirii unor e-mailuri de susţinere trimise lui Jeffrey Epstein. Conversația dintre cei doi lideri a avut loc în contextul în care în acest weekend, negociatorii americani s-au întâlnit în Florida cu oficialii ruşi pentru ultimele discuţii menite să pună capăt conflictului. Între timp, administraţia Trump încearcă să obţină un acord de la ambele părţi.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.340. Aliații europeni ai Kievului au decis să crească presiunea asupra Moscovei
Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 25 octombrie 2025, în a 1.340-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Aliații Kievului sunt hotărâți să sporească presiunea asupra Moscovei, a afirmat premierul britanic Keir Starmer, care a cerut utilizarea activelor rusești înghețate cu scopul de a finanța apărarea ucraineană. Londra vrea banii Rusiei „Coaliția voinței”, care reunește aproape 30 de țări, în special europene, care susțin Kievul, s-a reunit vineri după-amiază. Acești aliați s-au înțeles „asupra unui plan clar” pentru a ajuta Ucraina până la sfârșitul anului, a afirmat liderul britanic într-o conferință de presă comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, fără a anunța, totuși, un angajament concret. Aliații Kievului sunt „hotărâți” să intensifice presiunea asupra lui Vladimir Putin „de la câmpul de luptă până la economia sa război”, a spus Keir Starmer. Mai mult, Starmer a cerut ca aliații se pună de acord „pentru a duce la bun sfârșit munca” asupra utilizării activelor rusești înghețate. Astfel, „Regatul Unit este pregătit să acționeze concertat cu Uniunea Europeană pentru a face să avanseze aceasta cât mai rapid posibil, cu scopul ca aceste fonduri să fie îndreptate spre Ucraina”. Deblocarea acestor active ar permite în special finanțarea furnizării unor „sisteme cu rază lungă de acțiune”. Reuniunea „Coaliției voinței” la Londra s-a desfășurat în format hibrid: premierul danez Mette Frederiksen, omologul său olandez Dick Schoof și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au fost prezenți fizic. Alți 20 de lideri – între care președintele francez Emmanuel Macron – au participat prin videoconferință. Imobilizate de sancțiunile occidentale, activele rusești însumează circa 210 miliarde de euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Trump evocă relațiile speciale cu Marea Britanie /Liderul SUA este nemulțumit de continuarea războiului din Ucraina: Putin m-a dezamăgit
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a salutat, joi seară, parteneriatul special cu Marea Britanie și s-a declarat ”dezamăgit” de omologul său rus, Vladimir Putin, pe care l-a criticat pentru continuarea războiului în Ucraina. ”Așa cum am spus aseară, legătura dintre țările noastre nu se aseamănă cu nicio alta din lume. Statele Unite și Marea Britanie au făcut mai mult bine pe această planetă decât orice alte națiuni din istoria lumii. Acest lucru se datorează în mare parte tradițiilor libertății britanice care s-au dezvoltat pe aceste insule frumoase și minunate. Această legătură durabilă m-a făcut să am și mai mult entuziasm pentru faptul că Marea Britanie a fost prima țară cu care am semnat un acord comercial istoric”, a declarat Donald Trump, în conferința de presă organizată la finalul întrevederii cu premierul Keir Starmer. ”Vom extinde alianța noastră inegalabilă în sfera securității economice și aștept să o finalizăm foarte rapid. Tocmai am semnat un acord pentru prosperitate și tehnologie, pentru a ne asigura că țările noastre vor conduce împreună revoluția tehnologică”, a precizat Trump. Donald Trump s-a declarat ”dezamăgit” de președintele Rusiei, Vladimir Putin, dar a semnalat că va continua eforturile pentru oprirea războiului din Ucraina. ”Sunt foarte onorat să vă spun că am soluționat șapte războaie, care nu erau negociabile. Mă gândeam că cel mai ușor de rezolvat era cel din Ucraina, prin prisma relației mele cu președintele Putin, dar m-a dezamăgit. Vom vedea ce se întâmplă cu Rusia și Ucraina. Mă gândeam că acesta va fi cel mai ușor de rezolvat, sigur că ne ocupăm și de conflictul dintre Israel și Fâșia Gaza”, a subliniat Trump. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ The Guardian: Mulți britanici se OPUN vizitei lui Trump /Premierul Keir Starmer nu își permite acest lux Negocierile dintre ISRAEL și SIRIA înregistrează progrese majore/ Cele două state urmează să încheie „mai multe acorduri de securitate”
Starmer și Trump anunță cel mai mare pachet de investiții din istoria Marii Britanii: între prieteni
Conferința de presă a avut loc joi, la finalul întâlnirii dintre cei doi lideri. Prim-ministrul britanic a vorbit despre un pachet de 250 de miliarde de lire sterline dintre Marea Britanie și SUA. Cele 250 de miliarde de lire sterline „care curg în ambele sensuri peste Atlantic” reprezintă „cel mai mare pachet de investiții de acest fel din istoria Marii Britanii, de departe”, a spus Starmer. El i-a pus mâna pe umăr lui Trump spunându-i că „sunteți printre prieteni”, și că sunt „atât de multe de sărbătorit în această relație specială”. „Totul se reduce la lideri, desigur, lideri care se respectă reciproc, lideri care se plac cu adevărat și se reduce la relația noastră unică în domeniul apărării – cea mai apropiată pe care lumea a văzut-o vreodată. Totul se reduce la legăturile dintre poporul nostru, legăturile de familie și prietenie. Președintele însuși este un exemplu strălucit în acest sens”, a precizat Keir Starmer. Președintele american a început marți o vizită, considerată de mulți istorică, în Marea Britanie.
Războiul din Ucraina, ziua 1.251. Trump și Starmer se întâlnesc azi în Scoția pentru a discuta despre Ucraina / Trump vrea să schimbe foaia cu Putin. Ce ia în calcul / Rusia epuizează armele sovietice
Erdogan speră să găzduiască negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan și-a exprimat speranța că negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia vor fi organizate în viitorul apropiat, ducând la încetarea războiului, notează Ukrainska Pravda. Referindu-se la negocierile anterioare dintre Ucraina și Rusia de la Istanbul, Erdoğan a spus că Turcia și-a intensificat eforturile diplomatice de pace. „Încă de la început, am aderat la o politică echilibrată, echitabilă și pașnică în războiul dintre Rusia și Ucraina”, a spus el. „Turcia își dorește sincer ca, la fel cum masa negocierilor a fost pregătită la Istanbul, o masă pentru discuții de pace să fie pregătită în curând în Turcia, iar acest război sângeros să ia sfârșit”, a mai spus Erdogan. Ucraina va primi încă 11 sisteme de apărare aeriană IRIS-T din Germania Ucraina urmează să primească încă 11 sisteme de apărare aeriană IRIS-T din Germania, a declarat ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeiev, într-un interviu acordat European Pravda, potrivit The Kyiv Independent. Makeiev a confirmat că din totalul de 18 sisteme IRIS-T SLM comandate din Germania, șapte au fost deja livrate. Celelalte 11 sisteme sunt așteptate să sosească pe măsură ce producția continuă. „Fiecare sistem produs în prezent pentru Ucraina include trei lansatoare SLM cu rază medie de acțiune și două lansatoare SLS cu rază scurtă de acțiune, ca parte a unui complex unificat”, a declarat Makeiev. Rusia a încălcat frontiera maritimă cu Estonia. „Un incident grav și inacceptabil”, spun oficialii de la Tallin O incursiune neautorizată a unei nave de pază ruse în apele teritoriale estoniene, timp de 35 de minute, a declanșat un protest diplomatic ferm din partea Tallinnului. Potrivit autorităților estoniene, nava a pătruns până la o adâncime de jumătate de kilometru în interiorul apelor teritoriale. Conform Legii privind frontiera de stat, orice navă militară străină trebuie să notifice Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei cu 48 de ore înainte pentru a efectua o trecere pașnică, obligație pe care Rusia nu a respectat-o. Ucraina va primi 33.000 de kituri de drone cu inteligență artificială Ucraina va primi 33.000 de „kituri de atac” cu drone cu inteligență artificială. Ajutorul este acordat în cadrul unui contract între Departamentul Apărării al SUA și compania de software americano-germană Auterion. Software-ul este deja folosit în dronele ucrainene care efectuează misiuni de luptă împotriva Rusiei. Totuși, acest nou angajament este „de 10 ori mai mare” decât cel acordat anterior. „Așadar, am livrat mii și acum livrăm zeci de mii”, a spus CEO-ul companiei, adăugând că amploarea este „fără precedent”. China amenință cu represalii în urma sancțiunilor impuse de Ucraina pentru sprijinirea invaziei Rusiei China a cerut revocarea sancțiunilor ucrainene împotriva a 53 de persoane și entități acuzate de sprijinirea eforturilor de război ale Rusiei în Ucraina, calificând această măsură drept o greșeală, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, potrivit The Kyiv Independent. Declarația vine în urma decretului președintelui Volodimir Zelensky din 27 iulie, care impune sancțiuni asupra persoanelor și entităților din Rusia și aliații acesteia, ale căror acțiuni sunt considerate ostile față de Ucraina. Polonia și-a activat avioanele de luptă după ultimul atac rusesc asupra Ucrainei Polonia și-a intensificat măsurile de apărare aeriană după ultimul atac rusesc cu drone și rachete, ridicându-și în aer avioanele de luptă în zona estică a țării. Ucraina a fost vizată din nou, luni dimineață, de un atac masiv cu drone și rachete lansat de Rusia, care a declanșat alarme de raid aerian în întreaga țară timp de cel puțin șase ore, începând de la miezul nopții, ora Kievului. Președintele SUA, Donald Trump, declară luni că se gândește să scurteze perioada de 50 de zile pe care i-a acordat-o președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, înainte de a impune taxe vamale de până la 100% asupra Rusiei și partenerilor săi comerciali. „Sunt dezamăgit de președintele Putin, foarte dezamăgit de el, așa că va trebui să analizăm situația și voi reduce perioada de 50 de zile pe care i-am acordat-o la un număr mai mic, pentru că cred că știu deja răspunsul”, a declarat Trump, vorbind în Turnberry, Scoția, potrivit Politico. Un grup de hackeri revendică atacul cibernetic asupra companiei aeriene ruse Aeroflot Un grup de hackeri numit Silent Crow a revendicat responsabilitatea pentru un atac la scară largă asupra infrastructurii IT a Aeroflot, presupus a fi efectuat în cooperare cu grupul de hackeri activiști din opoziția belarușă, Cyber Partisans BY. Armata ucraineană a anunțat că Rusia avansează între orașele cheie Pokrovsk și Kostiantynivka din regiunea Donețk. Direcția Pokrovsk rămâne vectorul cheie al ofensivei rusești, unde Rusia și-a concentrat majoritatea trupelor, a declarat Victor Tregubov, purtător de cuvânt al grupului de forțe ucrainene Khortytsia. Rusia epuizează armele sovietice și se bazează în mare măsură pe aprovizionarea cu resurse străine pentru războiul din Ucraina, sugerează o analiză. Noi date de la Institutul Școlii de Economie din Kiev indică faptul că Rusia și-a epuizat semnificativ vastele arsenale de armament din epoca sovietică de la invazia la scară largă a Ucrainei, ceea ce a dus la revenirea fluxului de bunuri militare către linia frontului la nivelurile de dinainte de 2022. UE îndeamnă Ucraina să consolideze organismele anticorupție.„Ucraina a realizat deja multe pe parcursul său european Trebuie să construiască pe aceste fundații solide și să mențină organismele anticorupție independente, care sunt pietrele de temelie ale statului de drept din Ucraina”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 27 iulie. „Serbia nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei”, spune Vucic Serbia nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat președintele Aleksandar Vucic, ca răspuns la comentariile recente ale ministrului pentru Afaceri Europene, Nemanja Starovic, care sugerau contrariul, a relatat presa sârbă pe 27 iulie. Moscova anulează parada de Ziua Marinei de la Sankt Petersburg, invocând preocupări legate de securitate Rusia și-a anulat pentru prima dată parada anuală de Ziua Marinei din Sankt Petersburg, invocând preocupări legate de securitate pe fondul unui val de atacuri cu drone care au perturbat aeroporturile și căile ferate din vestul Rusiei în noaptea de
Deputați laburiști: Sir Keir Starmer ar putea fi demis din funcția de prim-ministru în câteva luni
Un membru al guvernului și un deputat proeminent au afirmat că Sir Keir Starmer ar putea fi demis dacă Partidul Laburist nu va obține rezultate bune la alegerile din mai. Ambii au avertizat că, dacă Partidul Laburist va avea rezultate slabe la alegerile din mai din Țara Galilor, Scoția și Londra, acest lucru ar putea marca sfârșitul mandatului său la Downing Street. „Nivelul de nemulțumire și disperare din anumite părți ale Partidului Laburist este atât de izbitor încât, în acest moment, la prima aniversare, aud de la miniștrii din guvern că Starmer ar putea fi nevoit să demisioneze în câteva luni”, precizează SkyNews. Partidul Laburist se confruntă cu o amenințare Reform UK câștigă teren în sondajele din Țara Galilor, în timp ce Partidul Laburist se confruntă cu o amenințare din partea partidelor de stânga, precum Verzii, în Londra. Acest lucru vine în contextul în care premierul a clarificat că Rachel Reeves are „sprijinul său deplin” în calitate de cancelar și rămâne parte integrantă a proiectului său. Ea părea vizibil supărată în timpul sesiunii de întrebări adresate premierului, un purtător de cuvânt afirmând că a fost afectată de o „chestiune personală”. Cu o zi înainte, controversatul proiect de lege al lui Sir Keir privind asistența socială a fost adoptat în ciuda unei rebeliuni considerabile din partea deputaților laburiști, iar schimbările majore de direcție au dus la apariția unui nou deficit de 5 miliarde de lire sterline în finanțele țării. O personalitate importantă i-a spus lui Rigby că cei doi erau „la fel de apropiați politic” ca orice ministru de finanțe și prim-ministru din istorie. Ministru de finanțe pentru „o perioadă foarte lungă de timp” Întrebat dacă ea va rămâne în funcție, el a răspuns: „Ea va fi ministru de finanțe până la momentul difuzării acestui podcast și va rămâne ministru de finanțe pentru o perioadă foarte lungă de timp, deoarece acest proiect la care am lucrat pentru a schimba Partidul Laburist, pentru a câștiga alegerile, pentru a schimba țara, este un proiect la care ministrul de finanțe și cu mine am lucrat împreună”. Prim-ministrul a spus că este „absolut greșit” să se sugereze că apariția ei în lacrimi în Camera Comunelor ar avea legătură cu schimbarea de direcție în materie de asistență socială. „Nu are nimic de-a face cu politica, nimic de-a face cu ceea ce s-a întâmplat săptămâna aceasta. A fost o chestiune personală pentru ea”, a spus el în cadrul podcastului BBC Political Thinking with Nick Robinson. „Nu voi încălca intimitatea ei vorbindu-vă despre asta. Este o chestiune personală”. El a spus că Reeves a făcut o „treabă fantastică” și a adăugat: „Ea și cu mine lucrăm împreună, gândim împreună. În trecut, au existat exemple – nu voi da niciunul specific – de miniștri de finanțe și prim-miniștri care nu erau în sincronizare. Noi suntem în sincronizare”.