Sunt statele baltice în siguranță? Vizita șefului CIA la Moscova ridică mai multe întrebări decât răspunsuri
Ratcliffe s-a deplasat în această săptămână la Moscova, într-o misiune neobișnuită care a generat speculații cu privire la informațiile care au determinat Washingtonul să trimită șeful serviciului de informații pentru a transmite un mesaj direct Kremlinului. Potrivit relatărilor din presa americană, Ratcliffe ar fi avertizat Rusia să nu atace state membre NATO, în special Estonia, Letonia și Lituania. Vizita a avut loc pe fondul evaluărilor potrivit cărora Moscova ar putea încerca să testeze Alianța Nord-Atlantică în timp ce războiul din Ucraina rămâne blocat, scrie Euronews. Rusia ar putea testa NATO printr-o operațiune limitată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că deplasarea lui Ratcliffe sugerează că Washingtonul a considerat informațiile primite suficient de urgente și sensibile pentru ca directorul CIA să meargă personal la Moscova. Potrivit organizației americane, o eventuală acțiune rusă împotriva unui stat NATO nu ar presupune neapărat o ofensivă de amploare. Moscova ar putea recurge la un atac aerian, cu rachete sau drone, ori la o incursiune terestră de mici dimensiuni, cu scopul de a verifica dacă aliații NATO ar reacționa colectiv în baza Articolului 5. În același timp, ISW subliniază că nu există în prezent semne ale unei concentrări militare ruse de amploarea celei observate înaintea invaziei Ucrainei din februarie 2022. Amenințarea Rusiei în statele baltice, contestată de fostul președinte al Estoniei Fostul președinte estonian Toomas Hendrik Ilves a pus sub semnul întrebării ipoteza potrivit căreia statele baltice s-ar afla în centrul misiunii lui Ratcliffe. Într-un interviu acordat Euronews, Ilves a declarat că are „îndoieli serioase” că deplasarea directorului CIA a fost determinată de o amenințare rusă la adresa Estoniei, Letoniei sau Lituaniei. El a sugerat că principala preocupare a administrației americane ar putea fi sprijinul acordat de Rusia Iranului, inclusiv furnizarea de informații pentru identificarea țintelor. Un oficial militar european a declarat însă că serviciile de informații monitorizează de luni de zile indicii potrivit cărora Rusia ar putea încerca să profite de schimbarea politicii administrației Trump față de aliații europeni din NATO. Rusia și NATO: paralela cu avertismentul din 2021 Vizita lui Ratcliffe amintește de deplasarea la Moscova a predecesorului său, William Burns, în noiembrie 2021. La acel moment, Rusia acumulase deja importante efective militare în apropierea Ucrainei, iar câteva luni mai târziu a lansat invazia pe scară largă. Există însă o diferență importantă. În prezent, nu este observată o concentrare militară rusă comparabilă în apropierea statelor baltice. Totuși, o operațiune menită să testeze NATO ar putea fi mult mai limitată și nu ar necesita aceeași pregătire militară vizibilă. Estonia și Lituania sunt considerate în prezent mai bine pregătite pentru o eventuală confruntare cu Rusia decât multe alte state europene. Statele baltice își mențin evaluările privind amenințarea Rusiei Oficialii baltici încearcă să calmeze temerile populației. Ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a declarat că posibilitatea unor provocări rusești împotriva NATO trebuie luată în serios, dar a insistat că evaluarea Estoniei privind amenințarea nu s-a modificat. La rândul lor, oficialii letoni au transmis că evaluarea amenințării militare convenționale rămâne neschimbată și că riscul unei invazii ruse este scăzut. În paralel, statele europene de pe flancul estic își intensifică măsurile de pregătire pentru eventuale atacuri hibride, sabotaje, incursiuni ale dronelor și atacuri asupra infrastructurii critice. În iulie, liderii Lituaniei și Letoniei avertizau deja că Rusia ar putea încerca să atace infrastructura critică din regiune sau să testeze angajamentul NATO față de Articolul 5 fără a recurge la o invazie pe scară largă. Cu toate acestea, premierul eston Kristen Michal declara în urmă cu o săptămână, în cadrul unui summit desfășurat la Kiev, că nu există o amenințare convențională rusă directă la adresa statelor baltice sau nordice.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1265. Statele nordice și cele trei țări baltice nu sunt de acord cu negocierile Trump – Putin. Ce soluție propun
Războiul din Ucraina a intrat luni, 11 august 2025, în a 1.265-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Liderii statelor nordice și ai celor trei țări baltice au emis o declarație comună în care își reafirmă sprijinul pentru Ucraina. Războiul s-ar putea încheia doar prin menținerea unei presiuni puternice asupra Federației Ruse, se mai arată în declarația comună. Sprijin total promis Ucrainei Între timp, în SUA au loc pregătiri intense pentru întâlnirea care va avea loc vineri, 15 august, în Alaska, între președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump. Liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Norvegiei și Suediei mai menționează în declarația comună că „reafirmă principiul conform căruia frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”, după ce Trump a sugerat ideea unor cedări teritoriale ale Ucrainei către Rusia pentru rezolvarea conflictului. Țările nordice și cele baltice, care de când a început războiul ruso-ucrainean au fost printre cele mai active în criticarea Rusiei și în susținerea militară, financiară și politică a Ucrainei, confirmă în aceeași declarație că vor continua să susțină și să impună măsuri restrictive împotriva Moscovei. Reacționând față de ideea unor cedări teritoriale, Volodimir Zelenski a promis că „ucrainenii nu-și vor da pământul ocupanților” și a cerut să nu fie ocolit în negocierile ruso-americane. La scurt timp după afirmațiile sale, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și Finlandei, plus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump de a încerca să pună capăt războiului, dar au cerut menținerea presiunii asupra Rusiei, un armistițiu imediat sau cel puțin reducerea ostilităților. De asemenea, s-a insistat pe includerea obligatorie a Ucrainei în discuții, negocieri al căror punct de plecare să fie actuala linie a frontului, iar un viitor acord de pace să cuprindă garanții de securitate pentru Ucraina. „Ucraina are libertatea de a-și alege propriul destin” „Ucraina are libertatea de a-și alege propriul destin. Discuții fructuoase pot avea loc doar în contextul unui armistițiu sau al unei reduceri a ostilităților. Calea către pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina”, se arată în comunicatul liderilor europeni. Conform presei americane, Rusia ar fi propus să oprească ofensiva de-a lungul actualei linii a frontului în provinciile Zaporojie și Herson, situate în sud-estul și sudul Ucrainei, și să-și retragă trupele din provinciile Dnipropetrovsk (centru), Sumî (nord) și Harkov (nord-est), dar numai în schimbul controlului deplin asupra regiunii Donbas, respectiv asupra provinciilor Donețk și Lugansk, din est. Se subînțelege din această propunere și menținerea controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea. RECOMANDAREA AUTORULUI: