Microgravitația de pe ISS schimbă comportamentul virusurilor bacteriofage și evoluția bacteriilor
Cercetarea, realizată de o echipă de la Universitatea din Wisconsin-Madison, demonstrează că infecțiile bacteriene pot fi întârziate în spațiu, iar evoluția genetică a microorganismelor este diferită față de condițiile de pe Pământ, scrie Gizmondo. Stația Spațială Internațională este un mediu închis, iar ecosistemul său microbian se dezvoltă în condiții extreme. Oamenii de știință au observat că virusurile bacteriofage pe ISS, în condiții de microgravitație, întâlnesc mai greu bacteriile gazdă, ceea ce încetinește procesul de infectare. Rolul microgravitației Pentru a analiza efectele microgravitației, cercetătorii au trimis pe ISS eprubete cu culturi de E.coli și bacteriofagi T7, în timp ce un set identic a fost păstrat pe Pământ. Probele au fost incubate timp de câteva ore și până la 23 de zile. Rezultatele au arătat că, în microgravitație, infecțiile nu au progresat la fel de rapid ca în condiții terestre. „Amestecarea redusă a fluidelor în microgravitație scade rata de întâlnire dintre virusuri și bacterii”, a explicat dr. Phil Huss. Această încetinire a procesului de infectare demonstrează că microgravitația de pe ISS influențează direct dinamica ecosistemelor microbiene. După 23 de zile în spațiu, cercetătorii au descoperit mutații specifice microgravitației în genomul virusurilor. Aceste modificări genetice au afectat structura virusurilor și modul în care acestea interacționează cu bacteriile. Dr. Srivatsan Raman, coautor al studiului, a subliniat că unele dintre aceste virusuri mutate ar putea fi eficiente în distrugerea bacteriilor rezistente la tratamentele clasice. Astfel, virusurile bacteriofage în microgravitație pe ISS nu doar că evoluează diferit, ci ar putea deveni un instrument valoros în dezvoltarea de noi terapii. Implicațiile studiului pentru medicina de pe Pământ Descoperirile au implicații majore pentru medicina terestră. Terapia bacteriofagică este văzută ca o alternativă promițătoare la antibiotice, mai ales în contextul creșterii rezistenței bacteriene. Studiul sugerează că microgravitația ar putea ajuta la identificarea unor combinații genetice noi, capabile să combată bacterii periculoase precum cele responsabile de pneumonie, sepsis sau salmonella. În același timp, rezultatele indică faptul că microbii nu stagnează evolutiv în spațiu, ci se adaptează activ la condițiile de microgravitație. Aceasta înseamnă că viitoarele misiuni spațiale de lungă durată vor trebui să ia în calcul evoluția microorganismelor la bord. Cercetătorii anunță că sunt necesare experimente suplimentare, în condiții mai complexe, pentru a valorifica pe deplin potențialul descoperirilor. Totuși, virusurile bacteriofage în microgravitație pe ISS deschid o nouă direcție de cercetare cu impact major asupra medicinei și biotehnologiei.
După un an de așteptare, astronauții SpaceX au decolat spre Stația Spațială
Echipajul, format din patru membri din SUA, Japonia și Rusia au fost trimiși pentru a-i înlocui pe colegii plecați din martie, care au preluat temporar misiunea celor doi astronauți NASA rămași blocați în spațiu. Capsula Dragon a SpaceX ar trebui să ajungă la laboratorul orbital în acest weekend și să rămână acolo cel puțin șase luni. Zena Cardman, biolog și explorator polar, ar fi trebuit să zboare anul trecut, dar a fost retrasă, împreună cu un coleg NASA, pentru a face loc piloților de test ai Starliner, care însă nu au mai putut zbura. „În acest moment simt doar bucurie. A fost o experiență absolut minunată. Călătoria vieții mele”, a declarat Cardman, comandantul zborului, după ce a ajuns pe orbită. Din cauza eșecului Starliner, Butch Wilmore și Suni Williams au fost nevoiți să treacă la SpaceX pentru a se întoarce pe Pământ, după o ședere de peste nouă luni pe ISS, deși misiunea lor inițială trebuia să dureze doar o săptămână. „Fiecare astronaut vrea să fie în spațiu. Niciunul dintre noi nu vrea să rămână la sol, dar nu este vorba despre mine”, a spus Cardman înaintea lansării. Copilotul său, Mike Fincke de la NASA, era rezervă pentru Wilmore și Williams pe Starliner. Cei trei sunt, în continuare, singurii acreditați să zboare cu această navă. Fincke și japonezul Kimiya Yui, ambii foști ofițeri militari cu experiență spațială, se antrenau pentru a doua misiune a Starliner. Cum nava rămâne la sol până în 2026, NASA i-a transferat pe ultimul zbor SpaceX. „Ce bine e să fii din nou pe orbită”, a transmis Fincke prin radio. Ultima sa misiune fusese în 2011, la penultimul zbor al navetei spațiale. Echipajul este completat de rusul Oleg Platonov, fost pilot de vânătoare, retras acum câțiva ani din programul Soyuz din cauza unei probleme medicale, între timp rezolvate. La prima încercare de lansare, joi, au asistat noul administrator interimar al NASA, secretarul Transporturilor Sean Duffy, și directorul general al Roscosmos, Dmitry Bakanov. Cei doi au discutat despre colaborarea viitoare, înainte ca lansarea să fie amânată din cauza condițiilor meteo. „Ceea ce învățăm din aceste misiuni ne va duce pe Lună și apoi pe Marte. Aceasta este direcția pe care NASA trebuie să o urmeze”, a declarat Duffy într-un interviu acordat agenției. „Există zone importante pe Lună, pe care vrem să le revendicăm pentru noi și partenerii noștri.” Pentru a reduce costurile, NASA intenționează să prelungească șederea echipajelor pe ISS de la șase la opt luni. Potrivit programului actual, SpaceX va trimite în 2029 ultimul vehicul necesar scoaterii din orbită a ISS. Astronauții vor rămâne la bord până în ultimele patru-șase luni de funcționare a stației, pentru a gestiona eventualele defecțiuni. La final, avanpostul gol va fi prăbușit în Pacific, la sfârșitul lui 2030 sau începutul lui 2031.