Restaurarea statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare: Primăria Iași alocă peste 570.000 de lei pentru lucrări suplimentare. Au fost identificate noi probleme la monument
Peste 571.000 de lei ar urma să fie cheltuiți de Primăria Iași pentru noi lucrări la statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Piața Palatului Culturii. Municipalitatea a lansat pe SEAP licitația pentru intervenții suplimentare după ce, în timpul lucrărilor de restaurare începute în baza contractului din 2025, au fost identificate noi probleme la soclu, fundație și structura monumentului. Printre cele mai importante intervenții se numără: liftarea statuii, consolidarea soclului și tratarea elementelor afectate de infiltrații și coroziune. Statuia va fi ridicată de pe soclu și sprijinită temporar pe un piedestal metalic. Infiltrațiile de apă și umiditatea au provocat degradări importante ale soclului și marmurei. Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare va suferi lucrări suplimentare Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Piața Palatului Culturii intră într-o nouă etapă de lucrări, după ce Primăria Iași a scos la licitație un contract pentru intervenții suplimentare de restaurare. Valoarea estimată a contractului depășește 571.000 de lei, fără TVA, iar documentația municipalității arată că lucrările au devenit necesare pe măsură ce intervențiile prevăzute inițial au avansat și au fost constatate noi probleme la structura monumentului. Execuția lucrărilor suplimentare la obiectivul „Restaurare statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare” a fost lansată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) pe 20 august 2026. Firmele interesate își pot depune ofertele până la 8 septembrie 2026. Contractul pregătit de municipalitate are o valoare estimată de 571.118 lei, fără TVA, iar finanțarea va fi asigurată din bugetul local al municipiului Iași. Primăria precizează că, în 2025, a fost încheiat contractul de execuție nr. 104648/21.08.2025, însă, pe măsura desfășurării lucrărilor prevăzute în proiectul tehnic, a fost constatată necesitatea unor intervenții suplimentare. Lucrările nou scoase la licitație se vor desfășura în paralel cu cele din contractul inițial, motiv pentru care viitorul executant va trebui să se coordoneze permanent cu antreprenorul deja prezent pe șantier. Apa și umiditatea sunt factorii principali de degradare Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare este amplasată în Piața Palatului Culturii și aparține domeniului public al municipiului Iași. Monumentul este înscris în Lista Monumentelor Istorice, cu codul IS-III-m-B-04314. Ansamblul este format din statuia propriu-zisă, turnată în bronz, și un soclu monumental construit din zidărie de piatră și placat cu marmură roz de Carrara. Soclul are o bază octogonală, cu dimensiuni maxime de aproximativ 4,21 metri pe 6,46 metri, iar înălțimea sa este de circa trei metri. Împreună cu statuia din bronz, monumentul ajunge la o înălțime maximă de aproximativ 7,94 metri. Potrivit documentației tehnice, fundația se află la aproximativ doi metri sub cota terenului, fiind realizată din zidărie de piatră calcaroasă. Expertizele realizate în ultimii ani au identificat o serie de degradări ale soclului și ale statuii. Expertiza tehnică realizată în 2022 a identificat fisuri verticale și orizontale la baza soclului, degradări ale suprafețelor și infiltrații de apă în partea superioară. Specialiștii au pus aceste probleme pe seama intemperiilor, infiltrațiilor de umiditate, variațiilor de temperatură, acțiunii vântului, lipsei de întreținere și îmbătrânirii naturale a materialelor. O expertiză privind starea de conservare, realizată în 2021, a identificat probleme și la elementele din bronz, cum ar fi: fisuri, îmbinări defectuoase, degradarea sistemelor de prindere, deplasări ale unor elemente și coroziunea sistemelor de fixare. Ofertele pot fi depuse până la 8 septembrie 2026 O expertiză fizico-chimică și biologică realizată în 2023 a aprofundat starea componentelor din piatră și metal. Concluziile arată că apa reprezintă unul dintre principalii factori de degradare a pietrei. Precipitațiile și infiltrațiile, urmate de ciclurile repetate de îngheț și dezgheț, au dus la pierderi de material. Specialiștii au identificat inclusiv fenomenul de dezagregare granulară, care afectează suprafața pietrei, precum și procese de decimentare, care pot avansa până la câțiva centimetri în profunzimea materialului. Pe suprafețele monumentului au fost observate și cruste negre și brune, depuneri de praf, mușchi și licheni, toate contribuind la degradarea pietrei. Potrivit caietului de sarcini, suportul de piatră pe care este așezată statuia prezintă striviri în volumetrie, iar la baza acesteia au fost observate intervenții anterioare prin umplerea unor goluri cu material. Mai mult, documentația precizează că statuia ecvestră prezintă echilibru instabil, fiind deplasată atât în plan orizontal, cât și vertical. Sunt menționate desprinderi la elementul de rezemare și o deplasare a suportului de bronz. Tocmai aceste probleme stau la baza unora dintre lucrările suplimentare pregătite de Primăria Iași. Printre cele mai spectaculoase intervenții prevăzute se numără: liftarea statuii ecvestre, amplasarea acesteia la sol și sprijinirea temporară pe un piedestal metalic. Ulterior, constructorul va trebui să desfacă integral betonul turnat anterior în scopul consolidării și să realizeze consolidarea piedestalului. Intervenția va necesita o coordonare atentă, având în vedere dimensiunile și greutatea ansamblului, precum și statutul monumentului istoric. În paralel, vor fi realizate intervenții asupra soclului pentru limitarea infiltrațiilor și consolidarea acestuia. O altă intervenție importantă este realizarea unei centuri din beton armat C25/30, cu grosimea de 15 centimetri și înălțimea de aproximativ 90 de centimetri. Pentru realizarea acesteia, anumite elemente din piatră fasonată, situate deasupra soclului, vor fi desfăcute cu grijă. Soclul va fi desfăcut perimetral, pe o adâncime de aproximativ 15-25 de centimetri, după care vor fi realizate cofrarea și armarea, iar ulterior va fi turnat betonul. Astfel, Primăria Iași estimează 571.118 lei, fără TVA, pentru lucrările suplimentare la statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, iar ofertele pot fi depuse până la 8 septembrie 2026.
Adrian Năstase intervine în scandalul statuii lui Păunescu
Fostul premier al României Adrian Năstase intervine în scandalul eliminării statuii lui Adrian Păunescu din Grădina Icoanei, o solicitare venită din partea IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), care afirmă că ar reprezenta o formă de recunoaștere oficială incompatibilă cu memoria victimelor regimului comunist. „Memoria unei națiuni nu se apără prin demolarea simbolurilor ei”, scrie Adrian Năstase pe blogul său. Loading … „Există momente în care o statuie vorbește mai mult despre cei care vor să o dărâme decât despre omul pe care îl reprezintă. În ultimele zile, au reapărut apelurile privind îndepărtarea sau ascunderea statuii lui Adrian Păunescu. Dincolo de persoana poetului, această dezbatere m-a făcut să reflectez la o întrebare mult mai importantă: cum alegem să ne raportăm la propria noastră memorie? O statuie nu este un act de canonizare. Ea nu afirmă că omul reprezentat a fost lipsit de greșeli și nici că toate opțiunile sale au fost juste. Ea exprimă un lucru mult mai simplu și, în același timp, mult mai profund: convingerea unei comunități că acel om a lăsat în urmă o operă, o idee sau o faptă care merită să fie transmisă generațiilor următoare. În limba latină, cuvântul monumentum vine din verbul monere – „a aminti”, „a avertiza”, „a îndemna să nu uiți”. Iată adevărata funcție a unui monument. Nu aceea de a glorifica necondiționat, ci de a provoca memoria. De a-l face pe trecător să se oprească și să se întrebe: „Cine a fost acest om?” De aceea, statuile nu sunt, în primul rând, despre trecut. Ele sunt despre viitor. Ele sunt ridicate nu pentru cei care i-au cunoscut pe oamenii pe care îi reprezintă, ci pentru copiii și nepoții noștri, care nu-i vor mai putea întâlni niciodată. De câțiva ani asistăm, în numeroase țări, la o tendință care încearcă să rezolve contradicțiile trecutului prin eliminarea simbolurilor sale. Monumente sunt contestate, statui sunt mutate, nume sunt șterse din memoria publică. Se vorbește despre o „cultură a anulării” („cancel culture”), ca și cum istoria ar putea fi rescrisă prin dispariția unor reprezentări din bronz sau din piatră. Nu împărtășesc această viziune. O societate democratică are nu doar dreptul, ci și obligația de a-și reevalua critic trecutul. Dar reevaluarea nu înseamnă amputarea memoriei. Înseamnă înțelegerea ei”, subliniază Năstase. Fostul premier este de părere că istoria trebuie cercetată, nu cosmetizată și memoria trebuie asumată, nu administrată ideologic. „Fenomenul nu este nou. Romanii îl numeau damnatio memoriae. Când un împărat cădea în dizgrație, statuile îi erau distruse, numele îi era șters din inscripții, chipul îi era mutilat pe monumente. Se încerca ștergerea lui din memoria colectivă. Istoria însă supraviețuia. Rămânea doar dovada intoleranței celor care încercaseră să o rescrie. Mă întreb dacă nu riscăm, sub alte forme și cu alte justificări, să repetăm aceeași greșeală. Dacă acceptăm ideea că o statuie trebuie înlăturată ori de câte ori descoperim în biografia unei personalități episoade controversate, unde ne oprim?”, se întreabă Năstase. Năstase: „Cum procedăm cu Panait Istrati?” „Îi păstrăm statuile ridicate înainte de călătoria în Uniunea Sovietică sau pe cele de după întoarcere, când a avut curajul să denunțe ceea ce văzuse? Întrebarea este absurdă. Tocmai de aceea este utilă. Ea demonstrează că viața unui mare creator nu poate fi redusă la un singur episod din existența sa. Dar dacă mergem mai departe? Vom începe să discutăm și despre statuile oamenilor politici? Despre Iuliu Maniu? Despre Take Ionescu? Despre Alexandru Marghiloman? Despre P.P. Carp? Să ne imaginăm, prin absurd, că Germania ar fi câștigat Primul Război Mondial. Nu este exclus ca Marghiloman și P.P. Carp să fi fost considerați mari vizionari, iar adversarii lor – autorii unei politici dezastruoase. Istoria este plină de asemenea răsturnări de perspectivă. Nu victoria stabilește adevărul istoric. Dar victoria schimbă adesea judecata contemporanilor și chiar a posterității. Aproape orice mare om politic european poate fi acuzat, retrospectiv, că a avut relații cu diplomați, servicii de informații sau cercuri de influență ale unor mari puteri. Diplomația nu s-a desfășurat niciodată într-un laborator steril. Dacă asemenea contacte devin criteriul eliminării din memoria publică, foarte puțini oameni de stat vor mai rămâne pe soclurile lor. Problema este că am ajuns să confundăm tot mai des judecata morală cu judecata istorică. Prima este necesară. A doua este indispensabilă. Dar ele nu sunt același lucru. Istoria cere context. Moralismul cere verdicte. Iar atunci când verdictele iau locul contextului, memoria începe să se destrame. În numeroasele mele vizite în China am fost impresionat de un lucru pe care europenii îl observă prea puțin: extraordinara lor memorie instituțională. De fiecare dată când interlocutorii mei chinezi revin în România își amintesc vizita pe care am făcut-o la Beijing în timpul epidemiei de SARS, in 2003. Aproape invariabil îmi spun aceeași frază: „Prietenul la nevoie se cunoaște.” Nu este doar o formulă de politețe. Este expresia unei culturi pentru care memoria reprezintă o valoare strategică. Poate că tocmai de aceea m-a impresionat Muzeul Istoriei Partidului Comunist Chinez. După trauma Revoluției Culturale, când o parte din patrimoniul istoric și spiritual al Chinei a fost distrus în numele unei ideologii, conducătorii chinezi au înțeles că o mare civilizație nu poate trăi fără continuitate. Muzeul nu ascunde perioada Mao. O prezintă, o explică și o integrează într-o istorie mai amplă. Nu încearcă să elimine capitolele incomode, ci să le înțeleagă. Mi se pare o lecție care depășește granițele Chinei. Marile civilizații nu își construiesc viitorul prin uitare. Și-l construiesc prin continuitate. Pentru mine, însă, această dezbatere nu este una abstractă.”, subliniază fostul premier. Năstase, despre Păunescu: „L-am iubit ca pe un frate” „L-am cunoscut pe Adrian Păunescu. L-am iubit ca pe un frate și l-am admirat ca pe unul dintre cei mai mari poeți ai generației sale. Cu ani în urmă, scriam despre el că îl vedeam „ca pe un sihastru ce cobora, din când în când, în Cetate”. Nu am niciun motiv să-mi schimb această imagine. Dimpotrivă. Timpul a confirmat ceea ce mulți dintre noi simțeam și atunci: geniul său a fost un dar pe care noi, contemporanii
Statuie inedită la New York: Hot Dog gigant, servit în mijlocul Times Square
Realizată de artiștii din Brooklyn Jen Catron și Paul Outlaw, sculptura reprezintă o nouă versiune a instalației lor anterioare, „Hot Dog in the City”, prezentată în 2024. Noua operă se numește: „Hot Dog: Cea de-a doua porție”, potrivit Secret NYC. Artiștii afirmă că Times Square a fost locația ideală datorită activității sale constante și diversității publicului, pe care le consideră o reflectare a societății americane, a consumerismului și a spectacolului public. Această revenire din 2026 reia aceste teme prin prisma celei de-a 250-a aniversări a Americii. Opera este un corn supradimensionat, tăiat în jumătate, un crenvurst roz și o dungă spectaculoasă de muștar galben. Ba mai mult, spectaculoasa sculptură lansează periodic rafale de confetti, în Times Square, una dintre cele mai aglomerate piețe pietonale din lume. Just when you think you’ve seen it all, NYC unveils a 65-foot hydraulic hot dog and a Donald Trump impersonator competing for the title of “Most American” in the middle of @TimesSquareNYC 🌭🇺🇸 Between the outrageous contestants, over-the-top performances, a Melania Trump drag… pic.twitter.com/ia8EL9K7BH — New York Mickey (@MickmickNYC) July 23, 2026 Nu este prima dată când artiștii vin în Times Square cu acest concept. În 2024, statuia cu aceeași temă a devenit virală. Cu toate acestea, pentru acest an, statuia a fost reinventată. Statuia va rămâne în Times Square până în 8 august.
El e cel mai iubit rus din SUA. I-au făcut o statuie specială la doar 40 de ani
O sculptură formată din mici prăjituri, reprezentând hocheistul rus al echipei Washington Capitals, Alexander Ovechkin, a fost creată pentru expoziția PEEPshow. Evenimentul se desfășoară în prezent la Westminster, Maryland. PEEPshow este un eveniment anual popular al Consiliului de Arte al comitatului Carroll, care prezintă adesea lucrări de artă ale membrilor comunității locale. Alexander Ovechkin, recreat din mii de „prăjiturele”. E cel mai iubit rus din SUA Ovechkin este reprezentat într-un echipament al echipei Capitals, ținând în mână o crosă de hochei în această statuie cu multe „bunătăți”. Aproximativ 2.020 de bezele au fost folosite pentru a crea sculptura. În prezent, Ovechkin se clasează pe locul 17 în votul pentru cea mai bună lucrare din cadrul expoziției. „Marele Peep”, o sculptură dulce creată de talentatele artiste Charlotte și Stephanie L., îl înfățișează pe Ovechkin extrem de zâmbitor. Liderul all-time din NHL la capitolul „goluri” – adică reușite – este însoțit și de un numărător manual de goluri, care a continuat să fie actualizat pe măsură ce Ovechkin marchează pe bandă rulantă. Ovechkin, 39 de ani, s-a născut la Moscova în 1985, cu doar şase ani înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice, şi şi-a început cariera la clubul Dinamo Moscova. Fiu al unei duble campioane olimpice la baschet feminin şi al unui fotbalist profesionist, Ovechkin a declarat că dragostea sa pentru hocheiul pe gheaţă a fost cultivată de fratele său mai mare, Serghei, care a murit în urma unui accident de maşină când avea 24 de ani. Ovechkin avea 10 ani la acea vreme. Ovechkin, care este cel mai iubit rus din Statele Unite, şi-a făcut debutul la profesionişti pentru Dinamo Moscova, iar la vârsta de 18 ani a fost ales pe primul loc în draftul NHL din 2004 la Washington Capitals, care venea după un sezon dezastruos. This Alex Ovechkin Peep sculpture is simply sensational https://t.co/ctjMO7ynmD — RMNB (@rmnb) April 5, 2026 Mesaj de la Vladimir Putin în 2025 Vladimir Putin, președintele Rusiei, l-a felicitat, acum un an, pe compatriotul său Alex Ovecikin, căpitanul echipei Washington Capitals, care stabilise duminică un nou record de goluri marcate de un jucător din NHL, Liga profesionistă nord-americană de hochei pe gheață. Mare sportiv a înscris al 895-lea său gol din cariera sa în sezonul regulat, în meciul cu New York Islanders (1-4), informează AFP. „Dragă Aleksandr Mihailovici! Te felicit pentru acest record excepțional. Ai depășit legendele”, a afirmat președintele rus într-o telegramă publicată de Palatul Kremlin.
Controverse la Iași, în Luna Sculptorilor Români! O statuie amplasată în fața Palatului Culturii, criticată în mediul online
În contextul Lunii Sculptorilor Români, la Iași au fost amplasate mai multe statui în diferite zone ale orașului. Una dintre lucrări a fost instalată în fața Palatului Culturii, stârnind reacții puternice în rândul comunității ieșene, în special pe rețelele de socializare. „O „vedere” de la Iași cu doi care-și numără ouăle. De vreo doi ani, Iașul găzduiește inițiativa avangardistă a d-lui primar Chirica, Luna Sculptorilor Români. Prilej nesperat pentru fel de fel de bizari să-și exhibe public „operele” pe străzile orașului”, a scris un ieșean, Adrian P., pe Facebook. Postarea a generat numeroase comentarii, unele dintre ele extrem de critice la adresa lucrării expuse: „Opera sculpturală „Masturbarea reciprocă” reprezentând colaborarea PNL- USR.” „Asta e o ofensă adusă românilor nevirusați de globalismul decadent. La Craiova, o astfel de statuie obscenă nu rezista trei zile. În a patra era și topită sau deterioretă. Trist! Și tocmai la Iași, un oraș al culturii și al credinței!” „Și Grindeanu, dacă ajunge premier, va pune în legalitate decizia cedo privind căsătoriile…monosex! Nu e de mirare, la cum se „desfășoară”, o fi și el în…așteptare. Și uite așa, s-a găsit usr și la psd.” „Sculptorul acestei lucrări este Costin Ioniță. Lucrarea, intitulată „Narcis”. Supărător este faptul că le expune în fața monumentelor istorice!!” „Iașul meu drag, ce-i cu tine? Erai model de frumusețe, cultură, credință! Ai încăput și tu pe mâna satanelor?” „Cît de urît, era și o caracatiță, mai multe idei creative useriste. Trist, orașul culturii.” „Nu m-aș mira ca și domnul primar să numere niște ouă!… Număra-le-ar Dumnezeu zilele!…” „Impresionanta gingășia cu care le manipulează.” Lucrarea, intitulată „Narcis”, aparține sculptorului Costin Ioniță și face parte din seria de instalații expuse în cadrul evenimentului dedicat sculpturii contemporane. Reacțiile din mediul online arată însă că o parte a comunității nu privește favorabil amplasarea acesteia, mai ales în proximitatea unui monument emblematic al orașului. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Peste un milion de euro pentru restaurarea celei mai mari statui din județul Galați
Cea mai mare statuie din județul Galați se află la Roșcani. Aceasta va fi restaurată cu bani dintr-un proiect european al Consiliului Județean Galați. „Am semnat contractul de finanțare în valoare de peste 1 milion de euro pentru restaurarea complexului monumental de la Roșcani, care include celebra statuie a lui Ioan Vodă cel Viteaz. Monumentul va fi consolidat, restaurat și pus în valoare, împreună cu platforma cu două terase și scara monumentală cu 28 de trepte. Se va realiza o expertiză a statuii pentru a stabili dacă sunt necesare intervenții, iar soclul și întreg ansamblul vor fi refăcute, inclusiv amenajarea parcării complexului monumental”, a anunțat miercuri, pe Facebook, președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. Fiind un proiect de cooperare transfrontalieră, sunt prevăzute și activități educaționale și de promovare a patrimoniului istoric de pe ambele maluri ale Prutului, mai anunță autoritățile gălățene. Finanțarea a fost obținută împreună cu raionul Cahul, Republica Moldova, și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea „Dunărea de Jos”. Statuia din bronz și cu soclu placat cu travertin este așezată pe o platformă cu două terase și cu o scară monumentală cu 28 de trepte. Ioan Vodă cel Viteaz este înfățișat în picioare, cu mâna pe mânerul sabiei. Soclul are 6 metri înălțime, iar statuia măsoară 4,5 metri. Statuia realizată de sculptorul Gheorghe Turcu a fost inaugurată în 1976, pentru a marca împlinirea a peste patru secole de la moartea domnitorului (a murit în iunie 1574 n.r.). După reabilitare, statuia va intra în circuitul turistic și cultural.