Aproape 2 miliarde de oameni ar putea suferi de boli hepatice metabolice până în 2050
Bolile hepatice asociate cu disfuncțiile metabolice sunt în plină expansiune la nivel global și ar putea afecta până la 1,8 miliarde de oameni până în anul 2050, arată un amplu studiu internațional publicat în revista Lancet Gastroenterology & Hepatology, relatează The Guardian. Afecțiunea principală analizată, steatoza hepatică asociată cu disfuncția metabolică (MASLD), cunoscută anterior ca ficat gras non-alcoolic, este deja una dintre cele mai frecvente boli hepatice din lume. Creștere accelerată în ultimele decenii Potrivit cercetării, în 1990 aproximativ 500 de milioane de oameni sufereau de această boală. Până în 2023, numărul a ajuns la 1,3 miliarde – o creștere de 143% în doar trei decenii. În prezent, aproximativ 16% din populația globală, adică una din șase persoane, este afectată. Estimările indică o continuare a acestui trend: până în 2050, numărul cazurilor ar putea crește cu încă 42%. Stilul de viață, principalul factor de risc Specialiștii atrag atenția că extinderea bolii este strâns legată de schimbările stilului de viață. Nivelurile ridicate ale glicemiei, obezitatea și fumatul sunt principalii factori de risc, iar legătura cu diabetul de tip 2 este puternică. Creșterea populației globale contribuie, de asemenea, la amplificarea fenomenului. Cine este cel mai afectat Datele arată că boala este mai frecventă la bărbați și atinge cele mai mari rate de prevalență la persoanele în vârstă, în special între 80 și 84 de ani. Cu toate acestea, cele mai multe cazuri se regăsesc în rândul adulților mai tineri: bărbați între 35 și 39 de ani și femei între 55 și 59 de ani, ceea ce indică o extindere îngrijorătoare a afecțiunii în populația activă. Diferențe regionale și creșteri semnificative Unele regiuni, precum Africa de Nord și Orientul Mijlociu, înregistrează rate mult mai ridicate decât media globală. În același timp, creșteri semnificative au fost observate în numeroase țări dezvoltate. În Regatul Unit, prevalența a crescut cu 33% între 1990 și 2023, cea mai mare creștere din Europa de Vest. În Australia, creșterea a fost de 30%, iar în Statele Unite de 22%. Boală tăcută, dar cu riscuri grave MASLD este adesea asimptomatică, ceea ce înseamnă că multe persoane nu știu că suferă de această afecțiune. De regulă, este descoperită întâmplător, în urma unor analize efectuate din alte motive. Atunci când apar, simptomele pot include oboseală severă, stare generală de rău și disconfort în zona ficatului. Deși impactul global asupra sănătății – măsurat în ani de viață pierduți – s-a menținut relativ stabil, datorită progreselor în tratament, creșterea numărului de cazuri ridică îngrijorări serioase. Un număr tot mai mare de persoane riscă să dezvolte complicații severe, precum ciroza sau cancerul hepatic. Apel la acțiune globală Autorii studiului, coordonat de Institutul pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății din cadrul Universității Washington, avertizează că fenomenul trebuie tratat ca o prioritate globală de sănătate. Aceștia subliniază necesitatea unor politici publice, campanii de conștientizare și intervenții preventive, în special în rândul populației tinere, pentru a limita impactul pe termen lung. În multe cazuri, boala poate fi prevenită sau controlată prin modificări ale stilului de viață, ceea ce face ca prevenția să joace un rol esențial în combaterea acestei epidemii tăcute.
Avertisment Lancet: Incidența de cancer hepatic la nivel global crește alarmant
Comisia Lancet pentru abordarea poverii globale a cancerului de ficat atrage atenția asupra creșterii alarmante a incidenței de cancere la nivel global, de la 870 000 de cazuri în 2022, la un estimat de 1,5 milioane de cazuri în 2050. Autorii articolului din The Lancet spun că e un scenariu care va pune foarte multă presiune pe sistemele de sănătate și că estimatul dat nu este doar o speculație, ci o proiecție alarmantă a Observatorului Global al cancerului. Incidența cancerelor hepatice crește peste tot în lume Potrivit articolului, 60% dintre cazurile de cancer hepatic pot fi prevenite prin gestionarea țintită a factorilor de risc modificabili, precum virusul hepatic B, virusul hepatic C, consumul de alcool și boala hepatică steatozică cu disfuncție metabolică. China are 42,4% din totalul cancerelor hepatice din toată lumea, făcând această țară cea mai afectată de această boală. În Europa și în America de Nord rata anuală de creștere este de 1% și respectiv 2,8%, determinat în mare parte de consumul de alcool. Și în Africa se preconizează o creștere a cancerelor hepatice, cauzate mai ales de creșterea populației și a incidenței de infecții cu virus hepatic B și C. Informarea populației și cercetarea în colaborare ca recomandări esențiale Comisia atrage atenția asupra faptului că trebuie făcute eforturi internaționale coordonate pentru a estompa creșterea incidenței acestei boli și face zece recomandări esențiale: prevenția, vaccinarea universală cu doză la naștere împotriva virusului hepatic B, conștientizarea populației, programe de screening, informarea populației, cercetarea colaborativă pentru a reduce discrepanțele dintre regiuni, etc… Raportul Comisiei este lansat pentru a coincide cu Ziua Mondială a Hepatitei, care anul acesta se concentrează pe eliminarea barierelor financiare, sociale și sistemice ce împiedică eliminarea hepatitei și prevenirea cancerului hepatic. Cancerele hepatice ating acum și la grupuri sociale atipice Aproximativ o treime dintre adulții din întreaga lume suferă de steatoză hepatică, asociată consumului de alcool; se estimează că procentul cazurilor de carcinom hepatocelular asociate consumului de alcool va crește de la 18,8% în 2022 la 21,1% în 2050; iar steatohepatita asociată disfuncției metabolice este proiectată să crească de la 8,0% în 2022 la 10,8% în 2050. Această extindere a populației expuse riscului, dincolo de grupurile tradiționale de risc pentru cancerul hepatic, necesită o atenție sporită, diagnosticare și intervenție în timp util. Mesajul Comisiei — că întărirea măsurilor de prevenție, promovarea colaborării și eliminarea barierelor sociale și informaționale pot contribui la prevenirea creșterii accelerate a cancerului hepatic — este unul plin de speranță. Luarea de măsuri pentru a transforma această posibilitate în realitate este esențială pentru sănătatea a milioane de oameni din întreaga lume în următorii 25 de ani. Cazul României În România, rata incidenței de cancer hepatic în 2020 era de 19,6 la 100 000 de locuitori, cu 29,5 la 100 000 de locuitori pentru bărbați și 12,1 la 100 000 pentru femei, rata cea mai ridicată din UE. Datele Organizației Mondiale a Sănătății din 2020 indică o rată de deces ajustată pe vârstă de circa 8,33/100 000, reprezentând aproximativ 1,33% din totalul deceselor din România.