Transfer bombă făcut de Dinamo! A evoluat pentru naționala Angliei: Va fi cel mai bun din România!. EXCLUSIV
Dinamo a dat o lovitură importantă de imagine la rugby și l-a adus pe Freddie Burns, jucător cu cinci selecții în puternica națională a Angliei. „Dulăii” sunt entuziasmați de mutarea făcută și sunt convinși că Burns va fi de departe cel mai bun jucător din România, având în vedere și CV-ul său cu adevărat impresionant. Dinamo, ce lovitură! A adus fostul jucător al naționalei Angliei Dinamo este gata să devină o forță și la rugby, iar transferul lui Freddie Burns este unul cu adevărat impresionant. Ajuns la 35 de ani, Burns a contribuit la succesele cu Noua Zeelandă și Argentina, iar acum vine să facă spectacol în România. Iar asta în tricoul echipei care a reușit să obțină eventul în 2024. Mutarea este considerată una spectaculoasă, în condițiile în care Freddie părea tentat, conform jurnaliștilor străini, să revină în Marea Britanie. În 2022, Burns a scris istorie pentru Leicester Tigers și a ajutat această grupare să câștige titlul. Apoi, după ce a contribuit din plin la această performanță notabilă, Burns a ajuns în Noua Zeelandă, acolo unde a evoluat pentru cei de la Highlanders. „Freddie Burns, cel mai bun din România! O să câștige meciurile de unul singur!” Freddie Burns va avea ca obiectiv câștigarea titlului cu Dinamo, într-o perioadă în care roș-albii încearcă să fie la înălțime nu doar la handbal. „Dulăii” așteaptă ca Burns să facă diferența, asta chiar dacă Freddie a venit în România în ultima parte a carierei sale. „Cu siguranță, chiar și la 35 de ani, Freddie va fi cel mai bun din România. Totuși, deocamdată el nu este la 100% din punct de vedere al pregătirii. Probabil, Freddie va debuta pentru Dinamo spre finalul lunii august. Cert este că o să câștige destule meciuri de unul singur, o să se convingă toată lumea repede de asta, de valoarea incontestabilă pe care o are”, susțin oamenii care îl cunosc bine pe Burns și au fost alături de acesta atunci când a ajuns în România. Personalitate puternică și un adevărat lider pe teren, Burns va fi cu siguranță un exemplu pentru colegii mai tineri pe care îi va avea în țara noastră. „În afara terenului, Burns și-a spus mereu părerea. Mereu a avut o popinie, vorbind și de uzura jucătorilor, cu multe meciuri și accidentări suferite la antrenamente”, scriau jurnaliștii de la Daily Mail, cu referire la noul jucător adus de cei de la CS Dinamo pentru secția de rugby. „Dacă nu vom fi atenți, cariera în rugby ar putea să țină doar trei ani”, era avertismentul lui Burns. 2012 este anul în care Freddie Burns a debutat pentru naționala Angliei, într-o întâlnire cu Africa de Sud Freddie Burns a evoluat ultima oară în Japonia, acolo unde a fost o veritabilă vedetă Foto: Profimedia, 07.08
Veste de senzație pentru fani! Dinamo revine în Ștefan cel Mare și va juca acolo cele mai tari meciuri: Un avantaj uriaș!. Culisele deciziei. EXCLUSIV
ProSport a aflat că Dinamo revine în sala din „Ștefan cel Mare” și va juca acolo meciurile din Liga Campionilor! Prin urmare, „dulăii” vor avea un avantaj mare în partidele tari cu echipele care speră să câștige trofeul, așa cum este și Veszprem. Din informațiile noastre, în următoarele luni ar urma să se lucreze la Sala Polivalentă, așa cum s-a dorit și în aceeași perioadă a anului trecut. Dinamo va juca în „Ștefan cel Mare” în Liga Campionilor Dinamo a nimerit într-o grupă infernală, urmând să le întâlnească pe Aalborg, Nantes, Fuchse Berlin, Veszprem și Sporting, însă va avea un avantaj uriaș, urmând să joace în sala proprie meciurile tari din Europa. „Chiar dacă nu vor mai fi 5.000 de spectatori, ca în Sala Polivalentă, avantajul este unul uriaș pentru noi, pentru că se pune o presiune mult mai mare pe adversari. Suntem convinși că interesul va fi unul uriaș pentru toate meciurile. De aceea, fanii trebuie să-și rezerve din timp tichete și să nu aștepte pe ultima sută de metri”, susțin cei de la Dinamo. Dacă vor vinde toate biletele, așa cum este de așteptat, Dinamo va avea aproape 3.000 de spectatori la partidele de pe teren propriu. Prima etapă din faza grupelor este programată în perioada 10-11 septembrie 2025. Această fază a competiției se va încheia undeva în jurul lunii martie. În sezonul trecut, Dinamo a trecut fără mari emoții de grupe și a ieșit din Europa după dubla cu nemții de la Magdeburg, care au și câștigat trofeul, în cele din urmă. Final Four-ul din Liga Campionilor va avea loc tot la Koln, în timp ce bătălia pentru trofeu în competiția feminină se va da la Budapesta. Cum a reușit să omologheze Dinamo sala din „Ștefan cel Mare” într-un timp record În sezonul precedent din Liga Campionilor, Dinamo a revenit în Sala Polivalentă pentru meciurile din Europa, dar entuziasmul n-a fost la cote înalte printre fani. Mai ales că adversari precum Fredericia și Eurofarm n-au putut capta interesul unor suporteri obișnuiți cu meciuri la cel mai înalt nivel. Prin urmare, profitând și de faptul că Sala Polivalentă ar urma să nu mai fie disponibilă, Dinamo a făcut totul pentru a juca în „Ștefan cel Mare”, asta chiar dacă șansele să primească un verdict favorabil erau destul de mici. „Dulăii” s-au pus pe treabă și au omologat sala unde au evoluat în sezonul în care au mers până în Final Four-ul European League. S-a lucrat intens în ultima perioadă pentru ca totul să fie în regulă, inclusiv la instalația de lumini și la zona care trebuie pusă la punct pentru jurnaliști. Aventura lui Andrei Preotu a început încă din 1996, atunci când a fost invitatul lui Ovidiu Ioanițoaia la „Procesul Europenelor”. În 2006 a ajuns la Fanatik, primul loc de muncă. Apoi, a semnat cu NewsIn. După aventura de la OnlineSport, a urmat o perioadă de aproape zece ani în care … citește mai mult
Un arheolog amator susține că ar fi găsit un obiect de pe vremea voievodului Ștefan cel Mare cu ajutorul unui detector de metale
Un căutător de comori a semnalizat o descoperire arheoligică de mare importanță pe grupul „DetecțieMetal-Comunitatea Arheologilor Amatori din România” de pe platforma Facebook. El susține că în timp ce căuta cu detectorul de metale, a surprins un semnal de 38-40 la o adâncime de peste 30 cm. Crezând că era o conservă, și-a făcut curaj și a săpat, a scris el Facebook. Ce a găsit pare să fie de mare importantță istorică. Pare a fi o pecete medievală, cu înscrisuri slavone. Autorul descoperirii crede că ar putea fi pecetea voievodului Bogdan I sau chiar a lui Ștefan cel Mare. „Salutare grup ,În urma unui semnal de 38-40 la o adâncime de peste 30 cm pe equinox 800 , crezând ca este o conserva, am zis totuși sa sap.Rog o identificare la aceasta pecete dacă este Bodgan I sau Ștefan cel Mare.Multumesc anticipat !” În imagine se poate vedea clar și stema Moldovei – capul de bour cu o stea între coarnele sale, Luna și un trandafir heraldic, similar cu sigiliul lui Ștefan cel Mare. Capu de bour a fost folosit pe stema Principatului Moldovei la un timp după extincție, din secolul 15, înlocuit cu un cap de zimbru, o altă specie extinctă din secolul 18. Trandafirul heraldic a fost luat drept un soare. Soarele dintre coarne a fost luat drept o stea reprezentată adesea cu 6 raze, sau cu 5 dar cu vârful în jos. Primele monede emise de statul moldovenesc, datând din vremea domniei lui Petru I Mușat, aveau de regulă următoarea legendă în limba latină: SIM PETRI WOIWODI, SIM MOLDAVIENSIS, care se întregește astfel: Signum Petri woiwodi, signum Moldaviensis, pentru ca, în timpul lui Alexandru cel Bun, cea mai frecventă legendă să fie „MONE ALEXANDRI, WD MOLDAVIENSIS”, adică Moneda Alexandri, waiwodae Moldaviensis. Cea mai veche pecete domnească cu stema Moldovei este cea atârnată de un document semnat de Petru Mușat la 1377, cu sigiliul „Petrus voivoda Moldaviensis”, cu capul de bour având coarnele recurbate în afară. Majoritatea sigiliilor domnești conțineau elementul constitutiv obligatoriu, cu legenda în limba slavonă: „Печать ИО Романа воевода Земле Молдавской” („pecetea voievodului Roman al Țării Moldovei”). Sigiliul atârnat de gramota semnată de Alexandru cel Bun are legenda: „Печать Олександра воеводы, господарь Земли Молдавской”. Din 1409, este modificată forma coarnelor bourului, acestea fiind curbate înăuntru, în relație cu dispariția bourului și cu forma coarnelor de zimbru. Informații despre blazoanele medievale din Țara Moldovei se pot găsi în următoarea biografie: Mischevca, V., Negrei, I., Nichitici, Al., Simbolurile Țării Moldovei Grigore Jitaru, Blazoane domnești în Țara Romînească și Moldova, Editura Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 1997 G. Buzdugan, O. Luchian, C. C. Oprescu, Monede și bancnote românești, București Citește și: Filă neprețuită de istorie românească! A fost DESCOPERIT un Tetraevangheliar scris în perioada domniei lui Ștefan cel Mare Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele