Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente punctuale. Ce spune analistul despre un posibil atac asupra unui stat NATO
Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente. Analistul în politică externă susține că niciun stat NATO nu ar intra direct în război dacă ar exista un atac asupra Alianței Nord-Atlantice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Lumea bipolară nu s-a refăcut și nici nu se va mai reface Invitat la Marius Tucă Show, Ștefan Popescu susține că se petrece o schimbare a lumii înspre multipolaritate, iar China este principalul motor. Acesta afirmă că nu vede cum s-ar mai putea întoarce lumea la o structură bipolară. Analistul menționează că SUA nu își mai pot controla aria strategică occidentală. În același timp, afirmă Popescu, India și Turcia devin poli de putere mondială. „China este motorul schimbării. Lumea bipolară nu s-a refăcut. Eu nu mai cred că putem ajunge la un nou bipolarism, cum vorbesc foarte mulți colegi de-ai mei și alți experți care spun că acum o să fie China ce au fost Statele Unite. Eu cred că lumea nu mai poate fi controlată nu numai dintr-un singur punct, nici măcar din două puncte, fie ele și Statelor Unite sau China. Statele Unite nu-și mai pot controla lumea, aria strategică occidentală. Vedeți că nu se mai pot întinde. Și sunt alte puteri, India și Turcia. Sunt alte țări cu orizont strategic care își reafirmă prezența pe scena mondială.”, explică analistul. Unde au dispărut alianțele? Analistul susține că acest peisaj multipolar a făcut să dispară alianțele. Mai mult de atât, vechile alianțe s-au transformat în aliniamente punctuale, adică în înțelegeri pe anumite puncte de interes. Acesta afirmă că nimeni nu se poate lăuda că în cazul unui atac asupra unui stat NATO va reacționa fără ezitare. Popescu susține că multe state NATO nu ar sări direct în război. „Suntem într-un peisaj multipolar, dar într-un peisaj în care au dispărut alianțele. Asta este și criza, și dilemele pe care le resimțim noi, românii. Faptul că alianțele au devenit aliniamente punctuale. Discutăm și în Europa de coaliții de voință. Asta înseamnă că noi înșine nu mai credem că putem acționa la 27 de state în Uniunea Europeană, la 32 NATO. Nimeni nu mai poate spune sigur ce s-ar întâmpla dacă unul din aliați ar fi atacat. Ar sări acum imediat în război. Nu știu, nu prea cred.”, susține Popescu. Marele conflict al următorului deceniu – Turcia vs Israel Expertul în politică externă afirmă că prevede un conflict major între Turcia și Israel. În timp ce Grecia se apropie de Israel, Turcia își afirmă o poziționare distanțată. Analistul susține că se pot face aranjamente cu adversari sau se pot trăda înțelegeri cu proprii aliați. „Deci alianțele au suferit și ele sunt a doua mutație pe scena lumii, în ordinea internațională. Uneori poți avea un aranjament tactic cu un adversar. S-a văzut acest lucru și împotriva propriilor tăi aliați. Cazul Turcia-Grecia. Adică este, cum să spun, elocvent, Grecia, care se apropie de Israel, iar Turcia se afirmă… Probabil va fi marele conflict al viitorului, poate al deceniului următor, între Turcia și Israel.”, afirmă expertul în politică externă. Temerile privind declanșarea unui război dintre Israel și Turcia s-au amplificat de la războiul cu Iran. Erdogan l-a denunțat în mod repetat pe Netanyahu pentru bombardarea Iranului și uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Premierul Bibi Netanyahu l-a criticat dur pe Erdogan că ar „vrea să distrugă Israelul”. Acesta a menționat că președintele Turciei „a uitat că Imperiul Otoman a apus”.
Cu bugetul ciuruit, Armata cumpără 200 de tancuri, care s-au dovedit faliment pe frontul din Ucraina. De unde vor veni cele 8 miliarde de euro?
Investiția de aproape 8 miliarde de euro în achiziția de tancuri pentru Armata Română este mult prea mare în contextul economic dificil al țării, susține analistul de politică externă Ștefan Popescu. Acesta a precizat că există mai multe probleme care trebuie analizate înainte ca o asemenea achiziție să fie realizată: economia României, geografia țării, infrastructura și eficiența tancurilor pe câmpul de luptă. Ieri seară, președintele Nicușor Dan a anunțat că România se pregătește să investească aproape 8 miliarde de euro în achiziția de tancuri și echipamente militare, în contextul în care economia națională traversează o perioadă de austeritate. Tancurile s-au dovedit deja a fi ineficiente pe frontul de luptă din Ucraina, iar costurile uriașe ridică semne de întrebare într-un context economic dificil. Mediafax Foto Contactat de Gândul, analistul de politică externă Ștefan Popescu a subliniat că orice achiziție de tancuri trebuie analizată „în context economic, financiar, dar și în contextul nevoii de a restabili relația cu Statele Unite ale Americii”. El a explicat că este esențial ca „această achiziție să nu se facă cu banii jos” și că trebuie evaluată „oportunitatea și capacitatea tancului Abrams pe solul și în condițiile geografice ale României”. Referitor la experiența din Ucraina, analistul a precizat: „În Ucraina, acest echipament, fără îndoială, a reprezentat un atu din punct de vedere psihologic, ca orice echipament livrat de Statele Unite ale Americii. În același timp, greutatea sa foarte mare, de 60-70 de tone, îl face vulnerabil în condițiile geografice și climatice din Ucraina, cu celebra rasputița, noroiul greu care face dificilă folosirea vehiculelor atât de grele.” Popescu a atras atenția și asupra problemelor logistice din România: „România are, de asemenea, problema podurilor care nu pot susține echipamente atât de grele. Nu întâmplător, Armata Română, când a dezvoltat proiectul de tanc TR-85, a creat un tanc mediu tocmai pentru a fi adaptat condițiilor geografice din România și infrastructurii disponibile.” Mediafax Foto Referindu-se la momentul achiziției și livrării, Popescu a atras atenția că tehnologia se poate schimba: „Trebuie să ne asigurăm că cerințele tehnice corespund în momentul livrării. Când vor fi livrate tancurile, trebuie să ajungă efectiv în posesia Armatei Române și să fie adaptate pentru geografia țării.” Nu în ultimul rând, analistul a subliniat riscul economic al investiției: „Momentul economic nu este cel mai favorabil pentru o asemenea investiție. Probabil că se are în vedere relația cu Statele Unite, care devine tot mai mult una tranzacțională, în care Washingtonul urmărește achizițiile de armament ale aliaților.” Surse foto: Profimedia, Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Scandal USR-AUR, izbucnit la Timișoara. USR acuză Consiliul Județean că a permis unui „putinist” să-și lanseze cartea comunistă în Sala Revoluției Polițist antidrog, reținut într-un dosar DIICOT de trafic de DROGURI. 20 de persoane au ajuns în arest După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: „Nu mai trebuie să CREȘTEM taxe”
Analistul Ștefan Popescu: „România, o țară absentă. În ultimele luni, n-am avut nicio inițiativă diplomatică” / Ce urmează pentru țara noastră
Ștefan Popescu, diplomat și analist de politică externă a vorbit la emisiunea „Ai aflat cu Ionuț Cristache” despre scenariul care va urma pentru România în următoarea perioadă, plecând de la o radiografie a țării noastre, după aceste ultime șase luni de zile. În concret, Ștefan Popescu și Ionuț Cristache au comentant cum este, în momentul de față, privită România de către partenerii noștri strategici, fie ei europeni, fie euroatlantici. Nicușor Dan este noul președinte ales al României, cu 53.60% din voturi. Odată ce acesta va prelua mandatul la Cotroceni va lăsa fotoliul liber la primăria Capitalei. Nicușor Dan este matematician, activist, președinte fondator al partidului USR. „Va face președintele Nicușor Dan față furtunii diplomatice care urmează?” Analistul Ștefan Popescu a recunoscut că România a fost în ultima perioadă o țară absentă, în ceea ce privește inițiativa diplomatică, fiind într-un interimat permanent. „România este o țară absentă. Ați văzut vreo inițiativă? N-am avut nicio inițiativă diplomatică. În ultimele șase luni, am fost într-un provizorat permanent. Atunci când ești în provizorat, să știți că toți vorbesc cu tine ca rutină diplomatică. Dar nu am avut o inițiativă, nu am organizat, n-au fost vizite, n-au fost întâlniri regionale, nu s-au activat formate pe care le inițiase România, cum este formatul București 9, adică acest format regional de state central-europene, care are tocmai o funcție securitară, de armonizare a pozițiilor, de discutare a unor chestiuni care lovesc securitatea regională. Deci, nu a existat absolut nimic din acest punct de vedere și, fără îndoială, funcția prezidențială fiind interimară, capacitatea de acțiune a fost foarte redusă”, a conchis Ștefan Popescu. Sursă foto: Gândul Emisiunea integrală poate fi vizionată aici: CITIȚI ȘI: Ambasada SUA la București, prima reacție după ce Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale: „Așteptăm cu interes să COLABORĂM” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele