Etichetă: stefan popescu

Ștefan Popescu: Ce înseamnă victoria AfD pentru România și UE

Ștefan Popescu face analiza momentului după victoria zdrobitoare a partidului german AfD în landul Saxonia Anhalt. Toată Europa s-a uitat la alegerile din Saxonia Anhalt și s-a întrebat dacă victoria AfD, partid suveranist, va avea un impact asupra întregului curent suveranist de pe continentul european. Ștefan Popescu face, exclusiv pentru Gândul, o analiză politică a situației, mai ales din perspectivă geopolitică. În primul rând, notează analistul, pentru alte partide din aceeași zonă politică din Europa – suveraniste – victopria AfD poate însemna vânt în pupă, însă, atrage atenția specialistul, nu trebuie exagerate aceste prognoze. Victoria categorică a AfD în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt a stârnit controverse și reacții puternice în Germania, dar și în Europa și România. Formațiunea de dreapta a obținut peste 45,4% din voturi – potrivit celui mai recent sondaj la ieșirea de la urne (exit poll) – la mare distanță de CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, cotat la aproximativ 18%, potrivit estimărilor din seara alegerilor.  Este un rezultat important pentru AfD la nivel regional și unul care ar putea influența echilibrul de pe scena politică germană, dar și europeană. Ce efecte are victoria AfD asupra României Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat că, pentru România, efectele acestui rezultat electoral s-ar putea resimți în primul rând printr-o posibilă radicalizare a politicii externe și de securitate a Germaniei. Ștefan Popescu este de părere că Friedrich Merz și coaliția de guvernare ar putea încerca să mute o parte din discursul din cadrul competiției politice spre agenda externă, inclusiv printr-o poziție mai fermă față de Federația Rusă și prin accentuarea temelor legate de războiul din Ucraina. Ștefan Popescu a remarcat, în acest context, și declarațiile făcute de cancelarul Merz chiar în ziua alegerilor, înainte de anunțarea rezultatelor, în legătură cu incidentul de la Leipzig și cu necesitatea ca Germania să fie pregătită să se apere. Potrivit analistului, o astfel de orientare ar putea însemna deplasarea dezbaterii electorale către politica externă și de securitate, un teren considerat mai favorabil decât temele interne sensibile, precum șomajul sau pierderea locurilor de muncă. Această schimbare de accent în politica germană ar putea avea, în cele din urmă, consecințe și pentru România. „Pentru România, efectele se pot resimți, în primul rând, printr-o radicalizare a politicii externe și de securitate a Germaniei. Cu alte cuvinte, prin încercarea cancelarului Merz și a coaliției de a muta competiția electorală în plan extern, printr-o întărire a accentelor împotriva Federației Ruse pe teren ucrainean. Nu întâmplător, chiar în ziua alegerilor, cu puțin timp înainte de anunțarea rezultatelor, cancelarul Merz se referea pe larg la incidentul de la Leipzig, declarând că „suntem hotărâți să ne apărăm”. Este vorba despre mutarea competiției electorale pe un teren ceva mai sigur și deplasarea agendei electorale către exterior, acolo unde nu se regăsesc nici șomajul, nici pierderea locurilor de muncă. Această deplasare se va repercuta și asupra României”, a relatat Ștefan Popescu. Ștefan Popescu spune că victoria AfD ar putea încuraja partidele suveraniste din Europa Analistul de politică externă Ștefan Popescu a mai adăugat că victoria AfD ar putea încuraja și alte formațiuni din aceeași zonă politică suveranistă din Europa. Totuși, el spune că efectul nu trebuie exagerat, pentru că fiecare electorat votează în funcție de problemele din propria țară. În cazul Germaniei, votul pentru AfD a fost alimentat și de dificultățile economice, de scăderea puterii de cumpărare și de problemele industriei. „În plan european, poate exista o valoare simbolică ce hrănește speranțele forțelor politice similare, dar fără un impact pe care noi să trebuiască să îl supraevaluăm. Fiecare electorat din Europa votează în funcție de agenda internă, după cum electoratul din Saxonia-Anhalt a votat într-un context în care Germania se dezindustrializează, sărăcia a crescut pe fondul erodării semnificative a puterii de cumpărare și al intrării în moarte clinică a modelului economic german, bazat pe gaze ieftine din Rusia, protecție militară din partea SUA și deschiderea către piețele globale, în special către China”, a menționat analistul de plitică externă. Ștefan Popescu: Guvernul Merz devine mai vulnerabil Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat că, deși rezultatul obținut de AfD în Saxonia-Anhalt are o importanță istorică, efectele sale imediate asupra guvernului federal sunt limitate. El a precizat că guvernul condus de Friedrich Merz nu este amenințat pe termen scurt, deoarece alegerile regionale nu modifică echilibrul politic din Bundestag. „Se dramatizează foarte mult, în ciuda bornei istorice care a fost atinsă. Pe termen scurt, guvernul Merz supraviețuiește, pentru că alegerile din Saxonia-Anhalt nu influențează echilibrul din Bundestag. Însă guvernul Merz devine mai defensiv și mai vulnerabil”, a adăugat Ștefan Popescu. Ștefan Popescu: Crește presiunea asupra CDU, care nu a obținut nici măcar jumătate Ștefan Popescu a explicat că rezultatul AfD crește presiunea asupra cancelarului Friedrich Merz și asupra CDU, care a obținut în acest land mai puțin de jumătate din scorul AfD. El a arătat că presiunea va crește și în interiorul coaliției, iar SPD ar putea cere CDU să combată mai mult AfD. În același timp, în CDU ar putea apărea o dilemă între cei care vor să rămână fideli principiilor creștin-democrației și cei care ar putea încerca să recâștige electoratul pierdut prin adoptarea unei agende apropiate de cea a AfD. Potrivit analistului, toate acestea conturează o criză de autoritate a coaliției de guvernare și a cancelarului Merz. „Crește presiunea, în primul rând, asupra cancelarului Merz, asupra persoanei sale, dar și asupra principalului partid de guvernământ, CDU, care nu obține nici măcar jumătate din scorul AfD în acest land. Crește presiunea și asupra celorlalte formațiuni ale coaliției și va exista o influență asupra relațiilor din cadrul coaliției. Cu alte cuvinte, SPD poate face presiuni asupra CDU pentru a combate mai mult AfD, iar, de cealaltă parte, în cadrul CDU sunt convins că se va face simțită o adevărată dilemă între cei care doresc să se plaseze pe bazele principiilor creștin-democrației și cei care vor avea tentația reocupării spațiului electoral pierdut prin asumarea unei agende apropiate de AfD. Peste toate, se conturează o criză de autoritate a coaliției de guvernare și a cancelarului Merz”,

Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente punctuale. Ce spune analistul despre un posibil atac asupra unui stat NATO

Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente. Analistul în politică externă susține că niciun stat NATO nu ar intra direct în război dacă ar exista un atac asupra Alianței Nord-Atlantice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Lumea bipolară nu s-a refăcut și nici nu se va mai reface Invitat la Marius Tucă Show, Ștefan Popescu susține că se petrece o schimbare a lumii înspre multipolaritate, iar China este principalul motor. Acesta afirmă că nu vede cum s-ar mai putea întoarce lumea la o structură bipolară. Analistul menționează că SUA nu își mai pot controla aria strategică occidentală. În același timp, afirmă Popescu, India și Turcia devin poli de putere mondială. „China este motorul schimbării. Lumea bipolară nu s-a refăcut. Eu nu mai cred că putem ajunge la un nou bipolarism, cum vorbesc foarte mulți colegi de-ai mei și alți experți care spun că acum o să fie China ce au fost Statele Unite. Eu cred că lumea nu mai poate fi controlată nu numai dintr-un singur punct, nici măcar din două puncte, fie ele și Statelor Unite sau China. Statele Unite nu-și mai pot controla lumea, aria strategică occidentală. Vedeți că nu se mai pot întinde. Și sunt alte puteri, India și Turcia. Sunt alte țări cu orizont strategic care își reafirmă prezența pe scena mondială.”, explică analistul. Unde au dispărut alianțele? Analistul susține că acest peisaj multipolar a făcut să dispară alianțele. Mai mult de atât, vechile alianțe s-au transformat în aliniamente punctuale, adică în înțelegeri pe anumite puncte de interes. Acesta afirmă că nimeni nu se poate lăuda că în cazul unui atac asupra unui stat NATO va reacționa fără ezitare. Popescu susține că multe state NATO nu ar sări direct în război. „Suntem într-un peisaj multipolar, dar într-un peisaj în care au dispărut alianțele. Asta este și criza, și dilemele pe care le resimțim noi, românii. Faptul că alianțele au devenit aliniamente punctuale. Discutăm și în Europa de coaliții de voință. Asta înseamnă că noi înșine nu mai credem că putem acționa la 27 de state în Uniunea Europeană, la 32 NATO. Nimeni nu mai poate spune sigur ce s-ar întâmpla dacă unul din aliați ar fi atacat. Ar sări acum imediat în război. Nu știu, nu prea cred.”, susține Popescu. Marele conflict al următorului deceniu – Turcia vs Israel Expertul în politică externă afirmă că prevede un conflict major între Turcia și Israel. În timp ce Grecia se apropie de Israel, Turcia își afirmă o poziționare distanțată. Analistul susține că se pot face aranjamente cu adversari sau se pot trăda înțelegeri cu proprii aliați. „Deci alianțele au suferit și ele sunt a doua mutație pe scena lumii, în ordinea internațională. Uneori poți avea un aranjament tactic cu un adversar. S-a văzut acest lucru și împotriva propriilor tăi aliați. Cazul Turcia-Grecia. Adică este, cum să spun, elocvent, Grecia, care se apropie de Israel, iar Turcia se afirmă… Probabil va fi marele conflict al viitorului, poate al deceniului următor, între Turcia și Israel.”, afirmă expertul în politică externă.  Temerile privind declanșarea unui război dintre Israel și Turcia s-au amplificat de la războiul cu Iran. Erdogan l-a denunțat în mod repetat pe Netanyahu pentru bombardarea Iranului și uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Premierul Bibi Netanyahu l-a criticat dur pe Erdogan că ar „vrea să distrugă Israelul”. Acesta a menționat că președintele Turciei „a uitat că Imperiul Otoman a apus”.

Cu bugetul ciuruit, Armata cumpără 200 de tancuri, care s-au dovedit faliment pe frontul din Ucraina. De unde vor veni cele 8 miliarde de euro?

Investiția de aproape 8 miliarde de euro în achiziția de tancuri pentru Armata Română este mult prea mare în contextul economic dificil al țării, susține analistul de politică externă Ștefan Popescu. Acesta a precizat că există mai multe probleme care trebuie analizate înainte ca o asemenea achiziție să fie realizată: economia României, geografia țării, infrastructura și eficiența tancurilor pe câmpul de luptă. Ieri seară, președintele Nicușor Dan a anunțat că România se pregătește să investească aproape 8 miliarde de euro în achiziția de tancuri și echipamente militare, în contextul în care economia națională traversează o perioadă de austeritate. Tancurile s-au dovedit deja a fi ineficiente pe frontul de luptă din Ucraina, iar costurile uriașe ridică semne de întrebare într-un context economic dificil. Mediafax Foto Contactat de Gândul, analistul de politică externă Ștefan Popescu a subliniat că orice achiziție de tancuri trebuie analizată „în context economic, financiar, dar și în contextul nevoii de a restabili relația cu Statele Unite ale Americii”. El a explicat că este esențial ca „această achiziție să nu se facă cu banii jos” și că trebuie evaluată „oportunitatea și capacitatea tancului Abrams pe solul și în condițiile geografice ale României”. Referitor la experiența din Ucraina, analistul a precizat: „În Ucraina, acest echipament, fără îndoială, a reprezentat un atu din punct de vedere psihologic, ca orice echipament livrat de Statele Unite ale Americii. În același timp, greutatea sa foarte mare, de 60-70 de tone, îl face vulnerabil în condițiile geografice și climatice din Ucraina, cu celebra rasputița, noroiul greu care face dificilă folosirea vehiculelor atât de grele.” Popescu a atras atenția și asupra problemelor logistice din România: „România are, de asemenea, problema podurilor care nu pot susține echipamente atât de grele. Nu întâmplător, Armata Română, când a dezvoltat proiectul de tanc TR-85, a creat un tanc mediu tocmai pentru a fi adaptat condițiilor geografice din România și infrastructurii disponibile.” Mediafax Foto Referindu-se la momentul achiziției și livrării, Popescu a atras atenția că tehnologia se poate schimba: „Trebuie să ne asigurăm că cerințele tehnice corespund în momentul livrării. Când vor fi livrate tancurile, trebuie să ajungă efectiv în posesia Armatei Române și să fie adaptate pentru geografia țării.” Nu în ultimul rând, analistul a subliniat riscul economic al investiției: „Momentul economic nu este cel mai favorabil pentru o asemenea investiție. Probabil că se are în vedere relația cu Statele Unite, care devine tot mai mult una tranzacțională, în care Washingtonul urmărește achizițiile de armament ale aliaților.” Surse foto: Profimedia, Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Scandal USR-AUR, izbucnit la Timișoara. USR acuză Consiliul Județean că a permis unui „putinist” să-și lanseze cartea comunistă în Sala Revoluției Polițist antidrog, reținut într-un dosar DIICOT de trafic de DROGURI. 20 de persoane au ajuns în arest După valul masiv de tăieri și scumpiri, Bolojan pune austeritatea în standby: „Nu mai trebuie să CREȘTEM taxe”

Analistul Ștefan Popescu: „România, o țară absentă. În ultimele luni, n-am avut nicio inițiativă diplomatică” / Ce urmează pentru țara noastră

Ștefan Popescu, diplomat și analist de politică externă a vorbit la emisiunea „Ai aflat cu Ionuț Cristache” despre scenariul care va urma pentru România în următoarea perioadă, plecând de la o radiografie a țării noastre, după aceste ultime șase luni de zile. În concret, Ștefan Popescu și Ionuț Cristache au comentant cum este, în momentul de față, privită România de către partenerii noștri strategici, fie ei europeni, fie euroatlantici. Nicușor Dan este noul președinte ales al României, cu 53.60% din voturi. Odată ce acesta va prelua mandatul la Cotroceni va lăsa fotoliul liber la primăria Capitalei. Nicușor Dan este matematician, activist, președinte fondator al partidului USR.  „Va face președintele Nicușor Dan față furtunii diplomatice care urmează?” Analistul Ștefan Popescu a recunoscut că România a fost în ultima perioadă o țară absentă, în ceea ce privește inițiativa diplomatică, fiind într-un interimat permanent. „România este o țară absentă. Ați văzut vreo inițiativă? N-am avut nicio inițiativă diplomatică. În ultimele șase luni, am fost într-un provizorat permanent. Atunci când ești în provizorat, să știți că toți vorbesc cu tine ca rutină diplomatică. Dar nu am avut o inițiativă,  nu am organizat, n-au fost vizite, n-au fost întâlniri regionale, nu s-au activat formate pe care le inițiase România, cum este formatul București 9, adică acest format regional de state central-europene, care are tocmai o funcție securitară, de armonizare a pozițiilor, de discutare a unor chestiuni care lovesc securitatea regională. Deci, nu a existat absolut nimic din acest punct de vedere și, fără îndoială, funcția prezidențială fiind interimară, capacitatea de acțiune a fost foarte redusă”, a conchis Ștefan Popescu. Sursă foto: Gândul Emisiunea integrală poate fi vizionată aici: CITIȚI ȘI: Ambasada SUA la București, prima reacție după ce Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale: „Așteptăm cu interes să COLABORĂM” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele