Obiceiul simplu care poate fi făcut zilnic și care poate avea un efect antidepresiv, potrivit unui studiu
V-ați gândit vreodată care ar putea fi obiceiul simplu care poate fi făcut zilnic și care poate avea un efect antidepresiv? Cercetătorii au efectuat un nou studiu pentru a arăta ce activitate poate fi introdusă în rutina de zi cu zi cu scopul de a îmbunătăți starea de spirit. Rezultatele sunt surprinzătoare. Cercetătorii au efectuat un nou studiu referitor la activitățile care pot acționa pentru îmbunătățirea stării de spirit, având un efect antidepresiv. Cercetătorii au adus în atenție, practic, importanța efortului fizic pe care fiecare persoană ar trebui să îl facă. Studiul arată că o sesiune de 30 de minute de exerciții fizice moderate acționează benefic asupra organismului. În urma studiului, cercetătorii au ajuns la concluzia că în organism este eliberată adiponectină, un hormon care ajunge în creier și care stimulează activitatea într-o regiune asociată cu reglarea emoțională, arată Mediafax, care citează Science Alert. Studiul arată, practic, faptul că o sesiune scurtă de sport ar putea avea capacitatea de a ameliora stresul, precum și anxietatea sau depresia. „Acest studiu oferă dovezi clinice privind eficacitatea unei singure sesiuni de exerciții fizice în ameliorarea simptomelor depresive”, a precizat Sonata Suk-yu Yau, neurobiolog la Universitatea Politehnică din Hong Kong. Exercițiile fizice pot contribui la ameliorarea anxietății La acest studiu au luat parte 40 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, precum și zeci de șoareci din mai multe grupuri experimentale. Atât oamenii, cât și șoarecii au fost puși să facă o serie de exerciții fizice. Subiecții adulți au fost monitorizați cu un monitor de ritm cardiac în timp ce au alergat 30 de minute pe bandă. Înainte și după exercițiile fizice, subiecții au completat câte un chestionar. Starea de spirit a fost îmbunătățită în cazul persoanelor cu și fără simptome de depresie și anxietate. Același aspect a fost sesizat și în cazul rozătoarelor. Autorul recomandă: Cercetătorii elvețieni dezvăluie într-un nou studiu care sunt cele mai riscante 100 de decizii pe care oamenii le iau în lumea modernă Ce arată un studiu genetic despre impulsivitate. Ce descoperire adânc înrădăcinată în ADN au făcut cercetătorii Un nou studiu arată că părul cărunt apare când organismul distruge celulele predispuse la cancer Adolescența durează până la 30 de ani. Un nou studiu arată patru vârste esențiale pentru creier STUDIU: Primul sărut a fost practicat de cimpanzei în urmă cu 21 milioane de ani. De când au început oamenii să practice gestul de afecțiune Cel mai sigur și liniștit oraș din România în 2025. E una dintre cele mai puțin periculoase localități din toată Europa Sursă foto: Shutterstock
Știința din spatele cultivării unui dovleac gigant. Acesta cântărește aproape cât o mașină mică
Timp de luni de zile, Scott, un inginer semiconductor din nordul statului New York, a îngrijit cu sârguință dovleacul gigant din curtea sa. L-a fertilizat regulat și l-a acoperit în fiecare noapte pentru a menține o temperatură stabilă, folosind o bandă de măsurat pentru a estima creșterea sa rapidă. „Nu am văzut niciodată ceva să crească atât de repede”, a remarcat domnul Scott. Eforturile sale au culminat cu un exemplar remarcabil de 876 de kilograme, plasându-l printre principalii concurenți într-o competiție în care agricultorii cultivă în mod obișnuit fructe care depășesc 900 de kilograme, potrivit Independent. Dovlecii nu sunt singurele culturi care pot ajunge la dimensiuni gigantice. Alte membre ale familiei cucurbitaceelor, precum dovleceii, castraveții și pepenii verzi, sunt capabile de o performanță similară. Dar uriașii portocalii sunt deosebit de masivi și și-au câștigat un loc de onoare la festivalurile de toamnă și târgurile de Halloween. Cum se cultivă un dovleac gigant Un dovleac gigant începe cu o sămânță perfectă. Cultivatorii aleg semințe care au dat dovleci mari în trecut sau testează altele noi. Scott și mulți alți cultivatori se bazează pe semințele de dovleac Atlantic Giant, care și-au dovedit eficiența. După aceea, totul se reduce la combinația potrivită de apă, nutrienți și îngrijire. Dovlecii uriași pot consuma sute de litri de apă pe zi și își produc propria hrană din lumina soarelui, la fel ca plantele de dimensiuni normale. Sistemul lor intern de conducte este mai robust, permițându-le să absoarbă mai repede apa zaharoasă și nutrienții. Pe măsură ce planta începe să se extindă, cultivatorii îndepărtează dovlecii mai mici, astfel încât toată apa și nutrienții să se concentreze într-un singur fruct. „Acest lucru ajută la obținerea unei dimensiuni foarte mari, pe care nu o veți vedea în natură”, a spus Aleca Borsuk, botanist la Grădina Botanică din New York. Din cauza gravitației, dovlecii uriași cresc în lățime, dar nu în înălțime. Adesea seamănă cu clătite asimetrice și denivelate. Dovleacul lui Scott are și o culoare mai deschisă, deoarece îl acoperă cu o prelată în timpul zilei, protejându-l de lumina soarelui care poate coace și întări coaja. Îl udă folosind un sistem de irigare suspendat. Dovlecii uriași pot crește la nesfârșit? „Răspunsul este nu”, a spus Borsuk. Indiferent cât de mare ajunge un dovleac, în cele din urmă va ajunge la maturitate și va începe ciclul său natural de îmbătrânire. Scott cultivă dovleci uriași de opt ani. Încă îl uimește să îi vadă cum se umflă, crescând cu aproximativ 18-23 de kilograme pe zi. El instalează panouri reflectorizante și chiar o imagine falsă de lup pentru a alunga căprioarele flămânde și alți intruși în căutare de o gustare portocalie. În anii precedenți, marmotele au ros vița dovlecilor. După importanta competiție de cântărire, Scott expune dovleacul uriaș la diverse evenimente tematice și îl transportă pe o remorcă. În cele din urmă, îl donează pentru a fi expus sau sculptat. În drum spre evenimente, este adesea oprit de oameni care îl întreabă ce are în spate. „Prima întrebare pe care o pun este: «Este real?»”, a spus Scott. „De unde ai cumpărat un dovleac fals atât de mare?”.
Cum vrea inteligența artificială să vorbească cu animalele. În Marea Britanie se construiește un centru științific dedicat
Un proiect științific ambițios va lua startul în această toamnă la Londra, unde cercetătorii vor încerca să afle, cu ajutorul inteligenței artificiale, ce gândesc și ce simt animalele. Centrul Jeremy Coller pentru Senzația Animală, găzduit de prestigioasa London School of Economics, își va începe activitatea oficial pe 30 septembrie 2025 și își propune să exploreze conștiința non-umană, de la câini și pisici până la insecte și cefalopode. Noua instituție, susținută printr-o finanțare de 4 milioane de lire sterline, va reuni experți din domenii extrem de diverse: neuroștiință, psihologie comparativă, biologie evolutivă, științe comportamentale, drept, economie, filosofie, științe veterinare și, desigur, inteligență artificială. Una dintre cele mai ambițioase direcții de cercetare vizează dezvoltarea unor modele AI care să faciliteze „dialogul” între oameni și animalele de companie – un obiectiv fascinant, dar care vine și cu numeroase riscuri, scrie publicația bitanică The Guardian. Inteligența artificială ar putea „traduce” emoțiile animalelor, dar cu limite etice Directorul centrului, profesorul Jonathan Birch, avertizează că dezvoltarea unor aplicații de „traducere” pentru animale ar putea degenera rapid într-un spectacol de iluzii plăcute, dar deconectate de realitate. „AI-ul este adesea construit să genereze răspunsuri care îi mulțumesc pe utilizatori, nu care reflectă adevărul. Dacă acest principiu este aplicat în comunicarea cu animalele, poate duce la rezultate dezastruoase pentru bunăstarea lor”, explică el. Un exemplu concret este anxietatea de separare la câini: stăpânii vor să creadă că animalul lor e bine când rămâne singur, iar o aplicație AI ar putea oferi această confirmare, chiar dacă realitatea este diferită. În acest context, Birch subliniază urgența dezvoltării unor cadre etice și de reglementare pentru utilizarea inteligenței artificiale în raport cu animalele. Centrul își propune să colaboreze cu ONG-uri, organizații de protecție a animalelor și instituții internaționale pentru a redacta ghiduri și coduri de bune practici, cu scopul de a fi implementate pe scară globală. Reglementarea este considerată vitală într-un moment în care AI-ul avansează rapid în agricultură, transport și alte domenii care implică interacțiunea cu animale. Pisică și câine. (Foto: Unsplash) De la pisici și câini la caracatițe și crabi: cine sunt „pacienții” acestui proiect O caracteristică remarcabilă a centrului Jeremy Coller este interesul său pentru o varietate foarte mare de specii. Cercetările nu se vor limita la mamiferele domestice, ci vor include și organisme evolutiv foarte îndepărtate, precum insecte, crabi sau sepii. Birch este deja cunoscut pentru contribuția sa la extinderea Legii britanice privind bunăstarea animalelor, care a inclus pentru prima dată în mod explicit cefalopodele și crustaceele decapode. Profesorul Jeff Sebo, de la Universitatea din New York, consideră că acest domeniu de cercetare este „printre cele mai importante, dificile și ignorate de către societate”. „Oamenii influențează viața a milioane de specii, de multe ori fără să fie conștienți”, spune el. Cercetările ar putea avea implicații uriașe și în alte domenii. Profesorul Kristin Andrews, membră a consiliului științific al centrului, speră că studiul conștiinței la animale ne va apropia de înțelegerea conștiinței umane – o enigmă științifică fundamentală. În mod paradoxal, ea crede că studiul sistemelor „simple” ar putea duce la mari descoperiri în neurologie și medicină. Animale. Între progres tehnologic și responsabilitate morală Proiectul vizează și schimbarea mentalităților sociale față de animale. Dr. Kristof Dhont, alt membru al echipei, atrage atenția asupra prăpastiei dintre ceea ce cred oamenii despre animale și comportamentele lor reale față de ele. „Mulți spun că iubesc animalele, dar participă la sisteme și obiceiuri care le provoacă suferință. De exemplu, resping carnea cultivată, deși recunosc că ar salva vieți.” Finanțatorul proiectului, filantropul Jeremy Coller, spune că viziunea sa este de a combate ceea ce el numește „speciismul” uman. „Așa cum Piatra din Rosetta a descifrat hieroglifele egiptene, sunt convins că AI-ul poate debloca secretele interacțiunii dintre oameni și animale”, spune el.
Colaborarea cu echipe virtuale de cercetători AI, o nouă frontieră în știința asistată. Cum ar putea schimba totul
Recent, sistemele de inteligență artificială bazate pe arhitecturi multi-agent au început să fie integrate în procesul științific pentru a facilita generarea și evaluarea ipotezelor de cercetare. Un exemplu concret îl constituie platforma Virtual Lab, dezvoltată la Stanford University, care permite utilizatorului să configureze un grup de agenți AI, fiecare dotat cu specializări științifice distincte, folosind modele lingvistice mari (LLM) precum GPT-4o, scrie revista Nature. Concret, o echipă virtuală formată din specialiști fictivi în neuroștiințe, neurofarmacologie și chimie medicală a fost instruită să analizeze posibile tratamente pentru Alzheimer, să identifice lacune în literatura de specialitate și să propună ipoteze verificabile. Conversația rezultată, de peste 10.000 de cuvinte, demonstrează potențialul acestor sisteme de inteligență artificială de a simula deliberările unei echipe multidisciplinare de cercetare. Arhitectura multi-agent și funcționalitatea sistemelor co-cercetător Platformele AI de tip „co-scientist” utilizează agenți cu roluri predefinite sau configurabile, care interacționează prin schimburi iterative de mesaje text. În sistemul Stanford, utilizatorul definește rolurile și numărul de schimburi („turns”), iar agenții execută un protocol de discuție incluzând roluri precum investigator principal și critic. Abordarea permite feedback intern și autoevaluare, reducând astfel răspunsurile eronate generate de LLM. Contrastant, Google DeepMind a dezvoltat un sistem cu șase agenți specializați în funcții clare: generare de idei, reflecție critică, evoluția conceptelor, deduplicare, clasificare și meta-analiză, alimentați de modelul Gemini 2.0. Acești agenți pot efectua căutări pe internet, rula cod și integra diverse surse de date, operațiuni ce fac parte din paradigma AI agentic, caracterizată prin autonomie controlată și multitasking. Studiile comparative indică o îmbunătățire semnificativă a calității răspunsurilor generate de sistemele multi-agent față de cele produse de agenți singulari, în special datorită rolului critic evaluativ și feedback-ului iterativ. Totodată, cercetătorii atenționează asupra fenomenului de „halucinație” al LLM, generând informații potențial eronate, dar care pot stimula creativitatea, cu condiția unei supravegheri umane riguroase. Aplicații și implicații în cercetarea biomedicală Un utilizator avansat, cercetătorul Gary Peltz de la Stanford, a testat sistemul Google AI co-scientist pentru generarea de ipoteze privind mecanismele genetice și epigenomice în fibroza hepatică și pentru identificarea unor potențiale terapii medicamentoase. Rapoartele generate au fost detaliate și au propus direcții inovatoare de cercetare, demonstrând capacitatea acestor sisteme de a susține procesul decizional în cercetare. Parametrii optimi pentru interacțiunea multi-agent sunt încă în curs de investigare: unele studii sugerează un număr ideal de opt agenți care comunică pe parcursul a cinci schimburi, în timp ce altele indică faptul că mai mult de trei agenți sau mai mult de trei runde de discuții pot genera conținut redundant sau irelevant. Aceste platforme deschid noi oportunități în accelerarea procesului de generare a cunoștințelor, însă succesul lor depinde de integrarea eficientă a expertizei umane și de monitorizarea atentă a calității informațiilor produse.
Dispozitivul revoluționar de mărimea unui con de pin care luptă împotriva incendiilor de vegetație. Cum funcționează Pyri
În lupta globală de miliarde de dolari împotriva incendiilor de pădure, detectarea timpurie este esențială. Deși sateliții, dronele și camerele termice sunt instrumente eficiente, ele pot fi costisitoare și inaccesibile în zonele cu resurse limitate. Pentru aceste regiuni, un grup de absolvenți de design a creat o soluție simplă, ieftină și inovatoare: un detector de incendii de dimensiunea unui con de pin, care poate oferi comunităților vulnerabile un avantaj crucial în alertarea și gestionarea focurilor. Pyri se laudă cu o construcție ecologică Dispozitivul, numit Pyri, este realizat preponderent din materiale naturale, precum ceară și cărbune compozit, fiind conceput să se integreze perfect în mediul înconjurător, fără a lăsa urme, scrie CNN. Acesta poate fi amplasat în zonele predispuse la incendii și poate rămâne funcțional ani de zile fără întreținere. La declanșarea unui incendiu, căldura topeste un declanșator intern care emite un semnal cu frecvență joasă, alertând astfel autoritățile și locuitorii din zonă. Co-fondatoarea Pyri, Karina Gunadi, explică că acest dispozitiv poate ajuta oamenii să evacueze mai repede și să oprească incendiile înainte ca acestea să devină scăpate de sub control. „Dacă prinzi un incendiu când este mic, este mult mai ușor să-l stingi,” spune ea. Designul dispozitivului este inspirat direct din natură, de la arborii de pin care depind de foc pentru reproducere. La temperaturi ridicate, rășina conurilor de pin se topește și eliberează semințele, iar Pyri imită acest proces natural. Forma conică și structura nervurată îl protejează de impact, fiind potrivit pentru aruncarea din aer pe terenuri accidentate și întinse. Un alt obiectiv major al echipei a fost să folosească materiale ecologice și ne-toxice, inclusiv pentru componentele electronice, evitând metalele rare și bateriile convenționale, pentru a asigura că dispozitivele nu poluează după ce „ard”. Designerii Pyri au dezvoltat senzorii ca parte a unui program de masterat derulat în comun de Royal College of Art și Imperial College London din Marea Britanie / Foto: Pyri Incendiile de vegetație se înmulțesc din cauza schimbărilor climatice În contextul înrăutățirii crizei climatice, incendiile devin tot mai frecvente și mai devastatoare, cu sezoane de foc mai lungi și mai intense. Organizația Națiunilor Unite estimează că incendiile din 2023 au emis de șapte ori mai mult dioxid de carbon decât întreaga industrie aviatică globală. Pyri vizează să ofere o soluție accesibilă pentru gestionarea incendiilor în special comunităților cu resurse limitate, în domenii precum silvicultura, agricultura și utilitățile. Compania speră să lanseze comercial dispozitivele în 2027, după testări pilot în 2025 și 2026. Într-o lume în care fiecare minut contează pentru salvarea vieților și a mediului, acest mic dispozitiv ar putea schimba semnificativ modul în care detectăm și combatem incendiile de pădure.
Microsoft susține că noul său sistem de inteligență artificială diagnostichează mai bine decât medicii
Microsoft a anunțat dezvoltarea unui sistem de inteligență artificială care ar depăși performanțele medicilor umani în diagnosticarea unor afecțiuni medicale complexe. Conform companiei, această realizare reprezintă un pas important către ceea ce numește „superinteligență medicală” – o formă avansată de AI capabilă să ia decizii clinice cu un nivel de precizie superior celor mai buni specialiști. Sistemul a fost creat de divizia Microsoft AI, condusă de britanicul Mustafa Suleyman, cofondatorul DeepMind. În cadrul cercetării, algoritmii au fost testați pe peste 300 de studii de caz clinice dificile, extrase din prestigioasa publicație New England Journal of Medicine. Rezultatele au fost impresionante: AI-ul, în combinație cu modelul de ultimă generație OpenAI o3, a reușit să „rezolve” peste 80% dintre cazuri. Prin comparație, medici umani – izolați de cărți, colegi sau asistență digitală – au avut o rată de succes de doar 20%. Un „coordonator” AI care imită un panel de specialiști Spre deosebire de modelele de AI care doar reproduc răspunsuri învățate, sistemul Microsoft acționează precum un clinician real: adresează întrebări, cere teste relevante și emite un diagnostic abia după analizarea informațiilor. Compania numește acest mecanism „diagnostic orchestrator” – un sistem autonom care colaborează cu modele AI existente (precum cele de la OpenAI, Meta, Anthropic, Google sau Grok) pentru a lua decizii medicale integrate, simulând modul în care mai mulți medici ar colabora asupra unui caz. De exemplu, în cazul unui pacient care se prezintă cu febră și tuse, coordonatorul AI poate solicita analize de sânge și o radiografie toracică înainte de a emite un diagnostic, cum ar fi pneumonia. Această abordare pas cu pas este considerată esențială pentru a obține un diagnostic corect, mai ales în situații complexe. Mustafa Suleyman va conduce acum divizia de inteligență artificială destinată consumatorilor la Microsoft, după ce a părăsit propria sa companie, Inflection AI. AI-ul nu înlocuiește medicii, dar le poate ușura munca Deși Microsoft subliniază eficiența și costurile reduse ale noului sistem, reprezentanții companiei insistă că scopul nu este înlocuirea cadrelor medicale. „Rolul unui medic merge dincolo de diagnostic – include comunicarea empatică, gestionarea incertitudinii și construirea încrederii cu pacientul. AI-ul nu este pregătit pentru toate acestea”, au precizat autorii studiului, care urmează să fie evaluat de experți independenți. Cu toate acestea, folosirea expresiei „drumul către superinteligență medicală” în comunicarea oficială sugerează că Microsoft vizează o transformare profundă în sistemele de sănătate. Potrivit lui Suleyman, sistemul ar putea funcționa „aproape fără erori” în următorii 5-10 ani. „Ar fi o eliberare uriașă pentru toate sistemele de sănătate din lume”, a declarat el pentru The Guardian. Microsoft mai afirmă că tehnologia poate fi scalată pentru a oferi sprijin pacienților în gestionarea de rutină a propriei stări de sănătate, dar și pentru a oferi medicilor suport avansat în deciziile clinice dificile. Deocamdată, însă, sistemul nu este pregătit pentru utilizare clinică și necesită testări suplimentare, în special pe simptome mai comune.
Funeralii impresionante la Teheran. Iranul și-a comemorat MARTIRII NUCLEARI uciși de Israel
O mulțime imensă a asistat sâmbătă la Teheran la funeraliile naționale ale celor în jur de 60 de comandanți militari și oameni de știință în domeniul nuclear declarați de autoritățile iraniene uciși de bombardamentele israeliene și americane în recentul război, relatează AFP. Israelul a declanșat pe 13 iunie un război cu scopul declarat de a împiedica Iranul să se doteze cu arma nucleară. Iranul dezminte că ar avea o astfel de ambiție, dar își revendică dreptul la un program nuclear civil. Potrivit Ministerului iranian al Sănătății, cel puțin 627 de persoane au fost ucise și aproape 4.900 rănite în rândul populației civile în cele 12 zile de război. Mii de iranieni, care au strigat ‘Moarte Americii’ și ‘Moarte Israelului’, s-au strâns încă din zorii zilei în centrul capitalei, în jurul sicrielor acoperite cu drapele naționale și purtând portretele comandanților uciși, preia Agerpress. Cortegiul plecat din piața Enghelab (Revoluție) a ajuns în piața Azadi (Libertate), parcurgând o distanță de 11 km. După ce a participat la ceremonii, președintele Masud Pezeshkian le-a mulțumit iranienilor pentru că s-au alăturat acestui omagiu. Cortegiul plecat din piața Enghelab (Revoluție) a ajuns în piața Azadi (Libertate), parcurgând o distanță de 11 km. După ce a participat la ceremonii, președintele Masud Pezeshkian le-a mulțumit iranienilor pentru că s-au alăturat acestui omagiu. Ali Khamenei, invizibil la ceremonii Televiziunea de stat l-a arătat de asemenea pe generalul Esmail Qaani, responsabil al Forței Qods, aripa pentru operațiuni externe a Gardienilor Revoluției. Mohammad Bagheri, cel mai înalt gradat al forțelor armate iraniene, omorât în prima zi de război, urma să fie înmormântat împreună cu soția și cu fiica sa, ucise și ele. Prezența ghidului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, nu a fost confirmată. Unul din consilierii săi, Ali Shamkhani, rănit în atacuri, a fost zărit purtând un baston. Citiți și: Arestări în masă, execuții și desfășurări de trupe în Iran. Autoritățile vor să prevină orice posibile TULBURĂRI interne Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Un laureat Nobel avertizează: Inteligența artificială nu e un leac miraculos în studiul găurilor negre
Un nou model AI promite imagini detaliate ale găurii negre din centrul galaxiei noastre, dar unii oameni de știință pun la îndoială acuratețea acestuia din cauza calității slabe a datelor inițiale. Sagittarius A*, gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee, pare să se rotească aproape de viteza maximă posibilă — conform unui model de inteligență artificială antrenat pe date colectate de Telescopul Event Horizon (EHT), scrie revista Life Science. O imagine „clarificată” cu ajutorul AI: cât de reală este? Cercetătorii spun că acest model ar putea oferi cea mai detaliată imagine realizată vreodată a structurii acestei enigmatice entități cosmice. EHT este un sistem format din telescoape interconectate de pe tot globul, care utilizează unde milimetrice pentru a „vedea” în jurul orizontului evenimentelor unei găuri negre. Totuși, aceste observații sunt afectate frecvent de interferențele provocate de vaporii de apă din atmosferă, ceea ce face ca o mare parte din date să fie considerate prea „zgomotoase” pentru a fi utilizate. O echipă internațională de cercetători, condusă de astrofizicianul Michael Janssen de la Universitatea Radboud (Olanda), a folosit AI pentru a recupera tocmai acele date respinse anterior. Prin acest proces, ei au reușit să genereze o nouă imagine a lui Sagittarius A*, în care gaura neagră pare să aibă o axă de rotație orientată spre Pământ. Rezultatele au fost publicate în revista Astronomy & Astrophysics. Scepticism științific: „AI nu este o soluție universală” Reinhard Genzel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2020 și unul dintre cei mai reputați cercetători în domeniul găurilor negre, privește cu rezerve aceste concluzii. „Sunt foarte interesat de ceea ce încearcă să facă, dar inteligența artificială nu este un leac miraculos”, a declarat el pentru Live Science. Principala sa îngrijorare ține de calitatea scăzută a datelor folosite în antrenarea rețelei neuronale. Dacă datele inițiale sunt distorsionate, rezultatul generat de model ar putea reflecta erori sau presupuneri incorecte. Astfel, imaginea produsă ar trebui interpretată cu precauție și nu ca o reprezentare fidelă a realității. Cu toate acestea, Janssen subliniază potențialul metodei: „Este foarte dificil să interpretezi datele EHT în mod clasic. O rețea neuronală este ideală pentru a extrage semnalul din zgomotul atmosferic”. Echipa sa intenționează să aplice tehnica și pe datele mai recente ale EHT, comparând rezultatele cu măsurători independente. Scopul este de a rafina modelul și de a confirma eventualele descoperiri privind viteza de rotație a găurii negre, o informație crucială pentru înțelegerea comportamentului radiației și a stabilității discului de materie care o înconjoară.
Cel mai rar și mai scump metal din lume, de zeci de ori mai valoros decât aurul sau platina. Se extrage masiv dintr-o singură țară
Într-o lume în care aurul este adesea sinonim cu bogăția supremă, puțini știu că un alt metal prețios, mult mai rar și mai scump, îl eclipsează complet. Este vorba despre rodiu – un element atât de rar și de valoros încât prețul său poate depăși de peste zece ori valoarea aurului sau a platinei. Deși puțin cunoscut publicului larg, rodiul joacă un rol esențial în tehnologia modernă și este extras în cantități masive dintr-o singură regiune-cheie a lumii: complexul Bushveld din Africa de Sud. Ce este rodiul și de ce valorează mai mult decât aurul și platina Rodiul este un metal alb-argintiu, parte a grupului platinoidelor, cunoscut pentru rezistența sa excepțională la coroziune, oxidare și temperaturi extreme. Este clasificat drept „metal nobil” și catalizator ideal, tocmai pentru că nu reacționează ușor cu oxigenul și poate rezista în medii chimice dure, inclusiv la temperaturi de peste 600°C, atât în apă, cât și în aer. Valoarea sa extraordinară provine din combinația rarității extreme și cererii industriale constante. La începutul anilor 2020, rodiul a atins valori record de peste 10.000 de dolari pentru o uncie (28,3 grame), ceea ce înseamnă că 35 de grame puteau ajunge la peste 10.300 de dolari. Comparativ, aceeași cantitate de aur valorează de aproape zece ori mai puțin. Cel mai rar metal din grupul platinei și o concentrație minusculă în scoarța terestră Din punct de vedere geologic, rodiul este extrem de rar. Potrivit Royal Society of Chemistry, apare în scoarța terestră într-o concentrație de doar 0,000037 părți per milion – de peste 30 de ori mai puțin decât aurul, care are o abundență de aproximativ 0,0013 părți per milion. Este cel mai rar membru al grupului platinei, care include și alte metale valoroase precum platina, paladiul, iridiul și osmiul. De obicei, rodiul este obținut ca produs secundar în procesul de rafinare a minereurilor de platină, nichel sau cupru – dar numai câteva regiuni din lume oferă concentrații suficient de ridicate pentru a justifica exploatarea economică. În ciuda aspectului său, bijuteriile nu sunt cea mai comună utilizare a rodiului. (Foto: RHJPhtotos/Shutterstock.com) Sudul Africii, epicentrul mondial al rodiului Africa de Sud domină fără rival producția mondială de rodiu, cu peste 80% din volumul total extras la nivel global. Aici, depozitul geologic numit Complexul Bushveld este considerat cea mai bogată sursă naturală de rodiu de pe planetă. Minereul extras din această regiune poate conține între 0,5 și 10 grame de rodiu pe tonă de rocă – de zeci de ori mai mult decât în alte zăcăminte de pe glob, unde concentrațiile coboară la 0,001 grame per tonă. Alte țări, precum Rusia, Canada sau Zimbabwe, extrag cantități modeste de rodiu, dar depind aproape în totalitate de extracția acestuia ca produs secundar. În total, doar aproximativ 16 tone de rodiu sunt produse anual la nivel global, iar rezervele estimate sunt în jur de 3.000 de tone. Utilizări industriale și rolul vital în combaterea poluării Chiar dacă rodiul are o strălucire aparte, fiind folosit ocazional în bijuterii (mai ales pentru acoperirea aurului alb), cea mai mare parte din producția mondială nu are nicio legătură cu estetica. Aproximativ 90% din rodiul extras este utilizat în industria auto, în special pentru producerea catalizatoarelor – componente esențiale care reduc emisiile de gaze toxice, transformând oxizii de azot în gaze mai puțin nocive. Datorită acestei utilizări, rodiul este o resursă vitală în eforturile globale de combatere a poluării atmosferice, fiind inclus și în strategiile pentru tranziția energetică și economia verde. De asemenea, se regăsește în componente de aeronave, contacte electrice, termocupluri și alte aplicații industriale de înaltă tehnologie, unde rezistența la temperatură și coroziune este crucială. Rodiul joacă un rol esențial în tehnologie, fiind folosit în catalizatoare auto, contacte electrice și echipamente rezistente la temperaturi extreme. (Foto: Wikipedia) Un metal cu o istorie aparte și o piață volatilă Descoperit în 1803 de către chimistul englez William Hyde Wollaston, rodiul a fost izolat dintr-un minereu de platină provenit din America de Sud, în același an în care a fost descoperit și paladiul. Numele său provine din grecescul „rhodon” (trandafir), făcând referire la colorarea roșiatică a sărurilor sale – un contrast interesant față de aspectul metalic alb strălucitor în formă solidă. În ciuda rarității și cererii constante, piața rodiului este una extrem de volatilă, înregistrând fluctuații dramatice în funcție de contextul geopolitic, reglementările de mediu sau crizele industriale. Prețul său a crescut cu peste 3.000% într-un singur deceniu, ceea ce îl transformă într-o investiție riscantă, dar cu potențial uriaș. Care sunt cele mai scumpe metale de pe Pământ, dincolo de rodiu În lumea metalelor prețioase și a elementelor rare, valoarea este dictată nu doar de frumusețea și raritatea lor, ci și de aplicabilitatea în diverse domenii, de la bijuterii și ornamentații la tehnologie avansată și echipamente medicale. Iată o listă a celor mai scumpe metale din lume și motivele care stau la baza valorii lor impresionante. 1. Rodiul Rodiul conduce adesea lista celor mai scumpe metale datorită rarității sale și a cererii puternice din industria auto, unde este folosit în catalizatoare pentru a reduce emisiile nocive. Acest metal rar, parte a grupului platinoidelor, se distinge prin rezistența sa remarcabilă la coroziune și proprietățile sale catalitice. 2. Platină Platina este apreciată atât în bijuterii, datorită aspectului său estetic și rezistenței la coroziune, cât și în aplicații industriale, inclusiv în catalizatoarele auto și echipamentele medicale. Densitatea sa mare și proprietățile chimice o fac ideală pentru dispozitive de precizie și tehnologie de vârf. 3. Aur Aurul nu este doar un simbol al bogăției și opulenței, dar și un metal extrem de valoros folosit în bijuterii, electronice și ca standard de investiții. Maleabilitatea, conducerea electrică și rezistența la coroziune îl fac indispensabil în diverse domenii. 4. Paladiu Paladiul a câștigat teren ca unul dintre cele mai valoroase metale, în special datorită utilizării sale în catalizatoarele pentru automobile, care ajută la reducerea poluării. Asemenea platină și rodium, paladiul este esențial în tehnologia curată și bijuterii. 5. Iridiu Iridiul, un alt membru al grupului metalelor platinice, este extrem de dur și rezistent la coroziune, fiind
Cum vor schimba în 5 ani computerele cuantice și inteligența artificială medicina
Computerele cuantice și inteligența artificială (AI) sunt considerate două dintre cele mai revoluționare tehnologii ale prezentului, iar combinarea lor promite să transforme profund domenii cheie ale vieții, în special medicina. Julian Kelly, liderul diviziei Quantum AI de la Google, anticipează că în următorii cinci ani vom vedea primele aplicații practice ale calculatoarelor cuantice, care vor putea rezolva probleme considerate astăzi imposibile. Această revoluție invizibilă nu doar că va accelera descoperirea de noi medicamente, dar va avea efecte majore și în alte sectoare precum energia sau securitatea cibernetică. Calculatoarele cuantice, un nou pas uriaș pentru medicină Impactul cel mai spectaculos al calculatoarelor cuantice se așteaptă să fie în biomedicină, unde simulările cuantice vor permite analizarea unor procese biologice și chimice mult prea complexe pentru computerele clasice. Un exemplu concret este enzima citocrom P450, esențială pentru metabolizarea multor medicamente, dar a cărei funcționare rămâne greu de prezis. Până acum, testarea medicamentelor se face cu metode laborioase și costisitoare, dar cu ajutorul simulărilor cuantice, oamenii de știință vor putea anticipa cu mult mai mare acuratețe ce substanțe vor fi acceptate sau respinse de organism. Această nouă putere de simulare nu doar că va economisi ani întregi de cercetare, dar va reduce și costurile dezvoltării de medicamente, oferind astfel șanse mai mari pentru tratarea unor boli complexe. Mai mult, prin optimizarea inteligenței artificiale cu ajutorul calculului cuantic, modelele predictive din domeniul medical vor deveni mai eficiente, ajutând la diagnosticuri mai rapide și personalizate. Calculatoarele cuantice nu vor influența doar medicina. Julian Kelly explică faptul că această tehnologie va accelera și dezvoltarea unor baterii mult mai performante, esențiale pentru viitorul mobilității electrice și al stocării energiei regenerabile. În plus, vor fi generate soluții inovatoare pentru producția de fertilizatori ecologici, inspirate de bacterii care realizează deja acest proces în natură, dar al căror mecanism rămâne încă parțial necunoscut. Fiecare dintre aceste domenii se bazează pe fenomene chimice și fizice cuantice, iar capacitatea calculatoarelor cuantice de a simula aceste procese cu precizie va deschide uși către tehnologii mai sustenabile și eficiente. Această evoluție va avea efecte colaterale benefice asupra mediului și economiei, contribuind la o tranziție mai rapidă către soluții verzi. Inteligența artificială și calculul cuantic: parteneri pentru viitor Un aspect esențial al acestei revoluții tehnologice este simbioza dintre inteligența artificială și calculatoarele cuantice. AI-ul devine un aliat indispensabil în dezvoltarea hardware-ului și software-ului cuantic, contribuind la scrierea codului și la organizarea internă a acestor sisteme extrem de complexe. Pe de altă parte, calculatoarele cuantice vor oferi AI-ului un impuls uriaș, accelerând procesarea datelor și permițând crearea unor modele de antrenament mult mai avansate. Această combinație va schimba modul în care interacționăm cu tehnologia și va crește semnificativ viteza de inovație în diverse domenii, de la medicină la securitate cibernetică. În acest context, Google subliniază că pregătirile pentru noile riscuri generate de capacitatea calculatoarelor cuantice de a sparge criptarea actuală sunt deja în derulare, astfel încât tranziția să fie cât mai lină, asemănătoare cu modul în care a fost gestionată criza Y2K. În concluzie, revoluția calculatoarelor cuantice și a inteligenței artificiale nu mai este o promisiune îndepărtată, ci o realitate care se apropie rapid. Medicina, energia, mediul și securitatea cibernetică vor fi domeniile cele mai transformate în următorii ani, iar ceea ce acum pare o revoluție invizibilă va deveni vizibilă prin impactul său profund asupra vieților noastre. Pregătește-te să intri în era unei tehnologii care va rescrie regulile jocului în multe sectoare esențiale.