Creierul are un buton care ne împinge spre somn. Cercetătorii au descoperit ce îl activează
Nevoia de somn ar fi controlată de două grupuri distincte de neuroni din creier. Descoperirea aparține unei echipe de cercetători de la Universitatea din Basel, Elveția, conform ANSA. Studiul a fost realizat pe șoareci, în mai multe condiții diferite. Cercetătorii au monitorizat activitatea cerebrală în cicluri normale de somn și veghe. Au fost analizate și perioade de privare de somn, urmate de somn de recuperare. Studiul a identificat zone cerebrale care reflectă timpul petrecut în stare de veghe. În trunchiul encefalic au fost identificate două populații neuronale relevante. Prima folosește neurotransmițătorul serotonină, iar a doua, acidul gamma-aminobutiric (GABA). Activitatea ambelor populații creștea odată cu prelungirea perioadei de veghe. Aceasta scădea, ulterior, imediat după adormire. A fost identificat în creier „motorul somnului”. Ce au descoperit cercetătorii Șoarecii au dormit mai puțin și au rămas vigilenți mai mult timp. Inhibarea pe termen lung a redus nevoia de somn cu 70%. Fenomenul nu a fost însoțit de tulburările comportamentale tipice privării de somn. Practic, când cercetătorii au activat artificial cei doi „butoni” din creier, șoarecii au adormit mai repede și au dormit mai profund. Când i-au oprit, șoarecii au rămas treji mai mult și au dormit mult mai puțin, dar, surprinzător, fără efectele negative obișnuite ale lipsei de somn. Descoperirea ar putea contribui, în viitor, la înțelegerea mai bună a tulburărilor din acest domeniu. Cercetătorii speră ca rezultatele să deschidă noi direcții de studiu pentru terapii viitoare.
Coșmarurile, explicate de știință: ce se întâmplă în creier în timpul somnului
Coșmarurile pot fi tulburătoare, însă oamenii de știință spun că ele oferă indicii valoroase despre modul în care creierul procesează emoțiile, amintirile și stresul în timpul somnului, potrivit India Today. Cercetările arată că visele nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un sistem neurologic complex care funcționează chiar și atunci când corpul se odihnește. Cum se comportă creierul în timpul somnului Somnul se desfășoară în cicluri de faze non-REM și REM, fiecare având un rol distinct pentru sănătatea fizică și mentală. Somnul non-REM susține refacerea țesuturilor și funcționarea sistemului imunitar, în timp ce somnul REM este marcat de activitate cerebrală intensă și vise vii. În timpul somnului REM, creierul se comportă aproape ca atunci când suntem treji, în timp ce mușchii sunt temporar paralizați pentru a preveni mișcările fizice. Această stare unică permite creierului să creeze imagini și narațiuni emoționale fără ca organismul să le pună în practică. De ce apar visele și coșmarurile Oamenii de știință cred că visele ajută creierul să organizeze amintirile și să regleze reacțiile emoționale acumulate pe parcursul zilei. Regiunile asociate cu emoția, frica și plăcerea devin deosebit de active, ceea ce explică de ce visele sunt adesea intense sau personale. Coșmarurile apar atunci când frica sau anxietatea domină aceste procese, reflectând adesea stres nerezolvat sau conflicte emoționale. Stresul, traumele, lipsa somnului, anumite medicamente și stilul de viață pot crește semnificativ frecvența coșmarurilor. Coșmarurile și sănătatea mintală Coșmarurile frecvente pot semnala că creierul întâmpină dificultăți în gestionarea presiunii emoționale sau a experiențelor traumatice. Persoanele cu tulburări de anxietate, depresie sau tulburare de stres posttraumatic raportează adesea coșmaruri mai intense și recurente. Coșmarurile pot afecta calitatea somnului, pot provoca teama de a adormi și pot duce la oboseală și scăderea capacității de concentrare pe timpul zilei. Specialiștii spun că îmbunătățirea rutinei de somn, reducerea stresului și apelarea la ajutor profesional pot diminua apariția coșmarurilor persistente. Înțelegerea coșmarurilor oferă indicii importante despre starea de bine psihică și subliniază importanța unor obiceiuri sănătoase de somn.