Cum reduci riscul ca un cancer să revină | Ce spun cele mai noi dovezi despre mișcare, alimentație și controale
Nu există un răspuns care să ofere garanții. Cancerul poate reveni chiar și după un tratament considerat reușit, iar acest lucru nu înseamnă că pacientul a făcut ceva greșit, arată un studiu publicat în New England Journal of Medicine. Uneori, câteva celule canceroase rămân în organism, dar sunt prea puține pentru a putea fi detectate la controalele obișnuite. În timp, ele se pot înmulți și pot forma din nou o tumoră. Există însă lucruri pe care medicii le recomandă cu tot mai multă încredere. Iar unul dintre ele este mai simplu decât pare: mișcarea. Un studiu important: exercițiul a redus riscul de recidivă În 2025, revista New England Journal of Medicine a publicat rezultatele studiului clinic CHALLENGE, care a urmărit 889 de persoane cu cancer de colon în stadiul II cu risc ridicat sau în stadiul III. Toți participanții terminaseră operația și chimioterapia. O parte dintre pacienți au primit informații despre un stil de viață sănătos. Ceilalți au intrat într-un program de exerciții fizice structurat pe trei ani, cu sprijinul unor specialiști în activitate fizică. Rezultatul a atras atenția oncologilor: după cinci ani, 80,3% dintre pacienții din grupul cu exerciții nu aveau o recidivă, un cancer nou sau nu muriseră, față de 73,9% în grupul care primise doar recomandări generale. Asta înseamnă o diferență de 6,4 puncte procentuale. Calculat ca risc relativ, programul de exerciții a fost asociat cu o reducere de 28% a riscului de recidivă, apariție a unui nou cancer sau deces. Diferența s-a văzut și în supraviețuirea generală. La opt ani, 90,3% dintre pacienții din grupul cu exerciții erau în viață, față de 83,2% în grupul de control. Riscul de deces a fost cu 37% mai mic în grupul care a urmat programul de exerciții. Este important însă ce nu spune studiul: nu demonstrează că sportul „vindecă” cancerul și nu înseamnă că orice persoană cu orice tip de cancer va avea aceeași reducere a riscului. Studiul a vizat un tip și anumite stadii de cancer de colon, iar programul a fost unul structurat și adaptat pacienților. Totuși, rezultatele sunt importante pentru că provin dintr-un studiu randomizat, nu doar din observația că oamenii mai activi tind să fie mai sănătoși. Nu trebuie să începi cu sala de fitness Recomandările medicale nu spun că un pacient trebuie să alerge maratoane sau să facă antrenamente intense. American Cancer Society recomandă, după evaluarea medicală și în funcție de starea fiecărui pacient, să se ajungă treptat la 150-300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau la 75-150 de minute de activitate intensă. Sunt recomandate și exercițiile pentru forță cel puțin două zile pe săptămână. Activitatea moderată poate însemna, de exemplu, mers alert, ciclism ușor sau anumite forme de yoga. Pentru cineva care se recuperează după tratament, începutul poate fi mult mai modest. Institutul Național pentru Cancer din SUA recomandă să se înceapă lent și să se crească treptat durata și intensitatea. Chiar și câteva minute de mișcare pot fi un început bun pentru o persoană care este foarte slăbită. Aici există însă o regulă importantă: exercițiul trebuie adaptat pacientului. Unele tratamente pot afecta oasele, inima, nervii sau sistemul imunitar. De aceea, o persoană care a trecut prin cancer ar trebui să discute cu medicul înainte să înceapă un program nou de exerciții. Ce rol are alimentația? Nici aici nu există o „dietă anticancer” care să garanteze că boala nu va reveni. Există însă suficiente dovezi pentru ca organizațiile medicale să recomande o alimentație sănătoasă după tratamentul oncologic. American Cancer Society recomandă un model alimentar sănătos și pune accent pe alimente vegetale, cereale integrale și menținerea unei greutăți sănătoase. În cazul unor tipuri de cancer, există dovezi mai bune decât în cazul altora. World Cancer Research Fund arată, de exemplu, că pentru persoanele care au avut cancer de sân există dovezi că o alimentație bogată în fibre poate avea beneficii, în timp ce pentru cancerul colorectal există indicii că un consum mai mare de cereale integrale și unul mai mic de băuturi îndulcite pot contribui la rezultate mai bune. Mesajul important este să nu transformăm alimentația într-o listă de alimente „magice”. Nu există un suc, un supliment sau un aliment care să țină singur cancerul în remisie. Greutatea contează, dar nu e momentul pentru cure drastice Excesul de greutate este asociat cu un risc mai mare pentru mai multe tipuri de cancer și poate influența prognosticul. Totuși, legătura dintre slăbit după diagnostic și reducerea riscului de recidivă nu este la fel de clară pentru toate tipurile de cancer. În timpul și după tratament, prioritatea poate fi mai degrabă păstrarea forței și a masei musculare decât o scădere rapidă în greutate. De aceea, o dietă severă poate fi o idee proastă pentru un pacient care încă se recuperează. Alimentația trebuie adaptată tipului de cancer, tratamentului și stării generale. Alcoolul? Cu cât mai puțin, cu atât mai bine Alcoolul este legat de mai multe tipuri de cancer, iar American Cancer Society spune că evitarea lui este cea mai bună opțiune pentru prevenția cancerului. Pentru riscul de recidivă, situația diferă în funcție de tipul de cancer și nu este la fel de bine stabilită pentru toate formele bolii. Pentru un pacient aflat în remisie, discuția despre alcool ar trebui, prin urmare, să facă parte din planul individual stabilit cu medicul. Fumatul rămâne unul dintre cele mai importante lucruri de abandonat Renunțarea la fumat este una dintre cele mai clare recomandări pentru supraviețuitorii cancerului. Institutul Național pentru Cancer din SUA avertizează că fumatul după tratamentul oncologic poate crește riscul apariției unui alt cancer sau al unor probleme de sănătate. Renunțarea la fumat aduce beneficii chiar și după un diagnostic de cancer. Controalele nu pot fi înlocuite de un stil de viață sănătos Poate cea mai importantă regulă este și cea mai ușor de uitat: un stil de viață sănătos nu înlocuiește controalele oncologice. După terminarea tratamentului, pacientul ar trebui să primească un plan de monitorizare. Acesta poate include consultații, analize și investigații, în funcție de tipul cancerului și de tratamentul primit. Frecvența controalelor nu
Eurobarometru: UE face mai mult sport ca acum 4 ani, dar România iese din nou în față. Prin sedentarism
Miercuri, 23 septembrie, începe la Dublin Săptămâna Europeană a Sportului, ocazie cu care Comisia Europeană a publicat marți al șaselea Eurobarometru privind sportul și activitatea fizică. În general, europenii stau destul de bine la acest capitol dar românii ies din nou în față. Prin sedentarism. 38% dintre europeni fac sport de mai multe ori pe săptămână Potrivit noului Eurobarometru, 38% dintre europeni spun că fac sport sau exerciții fizice de mai multe ori pe săptămână. Procentul este cu 6 puncte procentuale mai mare decât în 2022. Și numărul celor care fac mișcare aproape zilnic a crescut. 9% dintre europeni declară că fac sport aproape în fiecare zi, cu 3 puncte procentuale mai mult decât în urmă cu patru ani. În același timp, ponderea europenilor care spun că nu fac niciodată sport sau exerciții fizice a scăzut de la 45% în 2022 la 39% în 2026. Comisia Europeană vorbește, astfel, despre o creștere generală a nivelului de activitate fizică în UE. De ce fac europenii mișcare Cel mai important motiv este sănătatea fizică. 44% dintre respondenți spun că fac sport pentru a-și îmbunătăți sau menține sănătatea fizică. Pe locul următor se află relaxarea, menționată de 39% dintre respondenți. Alți 26% spun că fac sport în mod special pentru sănătatea mintală. Dacă relaxarea este inclusă în categoria mai largă a sănătății mintale și a stării de bine, rezultă că 65% dintre europeni indică bunăstarea psihică drept una dintre motivațiile importante pentru activitatea fizică. Cu alte cuvinte, pentru majoritatea europenilor sportul nu mai este privit doar ca o modalitate de a fi în formă. Este asociat tot mai mult cu sănătatea, reducerea stresului și starea de bine. Unde fac europenii mișcare Parcurile și spațiile în aer liber rămân principalul loc pentru activitate fizică. 47% dintre europeni spun că fac sport sau mișcare în parcuri ori în alte spații exterioare. Procentul este practic neschimbat față de 2022. În schimb, utilizarea centrelor de sănătate și fitness a crescut semnificativ: 39% în 2026, față de 33% în 2022. Cea mai mare creștere este însă înregistrată la ceea ce Comisia numește „deplasare activă” – mersul pe jos sau cu bicicleta către serviciu, școală, magazine sau alte destinații. Procentul celor care includ astfel de deplasări în activitatea lor fizică a crescut de la 24% la 37%, adică cu 13 puncte procentuale. Este cea mai mare creștere dintre categoriile analizate. Cum stă România România are un istoric slab în ceea ce privește participarea populației la sport. În ultimul Eurobarometru disponibil anterior, cel din 2022, doar 20% dintre români spuneau că fac sport regulat sau cu o anumită regularitate, în timp ce 62% declarau că nu fac niciodată sport sau exerciții fizice. La nivelul UE, în același sondaj, proporțiile erau de 38% pentru cei care făceau sport cel puțin săptămânal și 45% pentru cei care nu făceau niciodată. Datele din 2022 arătau, astfel, un decalaj foarte mare între România și media europeană. Un studiu academic publicat în 2026, care a analizat datele Eurobarometrelor din mai multe ediții, confirmă această tendință de lungă durată: România a avut una dintre cele mai ridicate ponderi de persoane sedentare, iar între 2009 și 2022 ponderea celor care nu făceau sport a crescut de la aproximativ 53% la 64% în setul de date analizat de cercetători. Pentru moment, comunicatul oficial al Comisiei publicat marți prezintă rezultatele agregate la nivelul UE, iar tabelul detaliat pe fiecare țară trebuie consultat înainte de a atribui României o valoare exactă pentru 2026. Cine face cel mai mult sport? Diferențele nu sunt doar între țări. Ele apar și între grupuri sociale. Potrivit Comisiei Europene, tinerii sunt mai activi decât persoanele în vârstă. Persoanele cu nivel de educație mai ridicat declară, de asemenea, mai frecvent că fac sport. Același lucru se observă în cazul situației financiare: oamenii care întâmpină mai puține dificultăți financiare raportează niveluri mai ridicate de participare la sport. La polul opus se află, în special, persoanele în vârstă și pensionarii, care fac mișcare mai rar. Diferențele dintre femei și bărbați există, dar Comisia le descrie drept în general moderate: bărbații declară ceva mai frecvent o participare regulată la sport și activitate fizică. Sportul depinde și de bani Datele arată că accesul la activitate fizică nu este distribuit egal în societate. Comisia Europeană subliniază că participarea este mai ridicată în rândul persoanelor cu educație mai multă și cu mai puține dificultăți financiare. Problema nu înseamnă însă doar accesul la săli de fitness sau la cluburi sportive. Mersul pe jos, bicicleta, alergarea și activitățile în parcuri pot fi forme de mișcare fără costuri importante. Tocmai de aceea, infrastructura de proximitate – parcuri, piste pentru biciclete, alei pietonale, terenuri și spații sportive accesibile – poate avea un rol important în creșterea activității fizice. Săptămâna Europeană a Sportului începe miercuri Publicarea Eurobarometrului are loc cu o zi înainte de Săptămâna Europeană a Sportului, care se desfășoară între 23 și 30 septembrie 2026. Campania din acest an are mesajul „#BeActive Your Way” și urmărește să încurajeze oamenii să facă mișcare în orice formă le este accesibilă. Săptămâna Europeană a Sportului începe miercuri, 23 septembrie, la Dublin.
Zece metode simple care pot reduce riscul de diabet
Cercetările recente arată că reducerea grăsimii viscerale, adică grăsimea abdominală profundă care înconjoară organele interne, joacă un rol important în prevenirea diabetului de tip 2. Această grăsime este mai periculoasă decât cea aflată imediat sub piele, pentru că poate favoriza inflamația și rezistența la insulină. Există însă mai multe măsuri care pot ajuta la reducerea acestei grăsimi și la îmbunătățirea sănătății metabolice, potrivit MediaFeed. Iată 10 metode prin care îți poți reduce riscul de diabet, prin scăderea grăsimii viscerale. Include antrenamentele de forță în rutina ta Antrenamentele de forță pot avea un efect important asupra nivelului de grăsime viscerală. Exercițiile cu greutăți sau alte forme de antrenament de rezistență, făcute de două până la patru ori pe săptămână, ajută la creșterea masei musculare. Mai multă masă musculară înseamnă un metabolism mai activ, inclusiv în repaus, ceea ce poate contribui la arderea grăsimii viscerale. Fă exerciții aerobice în mod regulat Exercițiile aerobice sunt importante pentru reducerea grăsimii viscerale și pentru sănătatea inimii. Mersul rapid, ciclismul sau înotul îmbunătățesc condiția cardiovasculară și pot ajuta la reducerea grăsimii abdominale atunci când sunt practicate constant. Adoptă o dietă mediteraneană Un stil alimentar de tip mediteranean este bogat în nutrienți și poate ajuta la reducerea grăsimii viscerale. Această dietă se bazează pe legume, pește, ulei de măsline și cereale integrale, alimente care susțin sănătatea metabolică. Ai grijă să consumi suficiente proteine Un aport suficient de proteine este important pentru menținerea masei musculare și pentru reducerea grăsimii viscerale. Un consum de cel puțin 100 de grame de proteine pe zi poate susține dezvoltarea masei musculare și metabolismul grăsimilor. Dormi suficient și bine Somnul de calitate este important pentru reducerea grăsimii viscerale și pentru scăderea riscului de diabet. Somnul insuficient sau de slabă calitate este asociat cu acumularea grăsimii viscerale. De aceea, este recomandat un somn odihnitor de 7 până la 9 ore pe noapte. Ține stresul sub control Stresul cronic poate contribui, în timp, la acumularea grăsimii viscerale. Tehnici precum yoga, meditația sau exercițiile de respirație profundă pot ajuta la reducerea stresului și la gestionarea mai bună a acestuia. Măsoară-ți circumferința taliei Circumferința taliei poate arăta mai clar schimbările legate de grăsimea viscerală decât simpla măsurare a greutății. Măsurarea regulată a taliei te poate ajuta să urmărești progresul și să îți ajustezi stilul de viață atunci când este nevoie. Hidratează-te corespunzător Hidratarea are un rol important în procesele metabolice și în reducerea grăsimii corporale. Consumul suficient de apă susține digestia, ajută la controlul apetitului și poate contribui la scăderea grăsimii corporale. Limitează alimentele procesate Alimentele procesate conțin adesea cantități mari de grăsimi nesănătoase și zaharuri, care pot favoriza acumularea grăsimii viscerale. Alege alimente integrale, cât mai puțin procesate, pentru o dietă mai echilibrată și pentru reducerea depozitelor de grăsime dăunătoare. Fă controale medicale regulate Controalele medicale de rutină pot ajuta la monitorizarea sănătății metabolice și la depistarea timpurie a riscului de diabet. Analizele și screeningurile regulate permit intervenții la timp și recomandări adaptate fiecărei persoane.
Cum influențează stilul de viață sănătatea urinară (P)
Factori precum sedentarismul, stresul, alimentația sau greutatea corporală pot contribui, în timp, la apariția unor simptome precum urinările frecvente sau pierderile involuntare de urină. Factori care pot influența sănătatea vezicii urinare Sedentarismul poate duce la slăbirea musculaturii pelvine, responsabilă pentru controlul vezicii urinare, una dintre principalele cauze ale incontinenței urinare [1]. Stresul și dezechilibrele emoționale pot influența modul în care organismul reacționează la senzația de urinare, contribuind la apariția urgenței sau a frecvenței crescute [1], [4]. Excesul de greutate exercită o presiune suplimentară asupra vezicii urinare, favorizând pierderile involuntare, în special în timpul efortului fizic, tusei sau râsului [4]. Alimentația are, de asemenea, un rol important. Consumul de cafeină, alcool sau alimente iritante poate accentua simptomele urinare și poate crește frecvența urinărilor [4]. Semnale pe care nu ar trebui să le ignori Anumite simptome pot indica faptul că vezica urinară nu mai funcționează optim: nevoia frecventă de a merge la toaletă treziri repetate în timpul nopții pentru urinare senzația bruscă și dificil de controlat de a urina pierderi involuntare de urină Aceste manifestări pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții, influențând atât activitățile zilnice, cât și confortul emoțional [1], [4]. Ce poți face pentru a susține sănătatea urinară? Adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate contribui la menținerea echilibrului vezicii urinare: menținerea unui nivel optim de activitate fizică exerciții pentru musculatura pelvină (exercițiile Kegel) gestionarea stresului menținerea unei greutăți corporale echilibrate Antrenamentul musculaturii pelvine este una dintre metodele recomandate pentru îmbunătățirea controlului vezicii urinare și reducerea episoadelor de incontinență [3]. Rolul ingredientelor naturale Pe lângă schimbările de stil de viață, anumite ingrediente naturale pot contribui la susținerea funcționării normale a tractului urinar. Extractul din semințe de dovleac și izoflavonele din soia sunt asociate cu susținerea sănătății vezicii urinare și a echilibrului hormonal, în timp ce magneziul și vitamina B6 contribuie la funcționarea normală a musculaturii implicate în controlul urinar [1], [2]. O combinație echilibrată de astfel de ingrediente poate ajuta la menținerea controlului vezicii și la reducerea disconfortului asociat urinării frecvente. O abordare echilibrată pentru confort zilnic Sănătatea urinară nu ține doar de gestionarea simptomelor, ci și de înțelegerea factorilor care le pot influența. Stilul de viață are un rol esențial în prevenție, iar adoptarea unor soluții blânde și echilibrate poate contribui la recăpătarea confortului zilnic. Referințe [1] Prospect URACTIV® Control [2] Studiile privind izoflavonele și sănătatea urogenitală – literatura de specialitate [3] Dumoulin C., Hay-Smith J., Pelvic floor muscle training, Cochrane Database [4] National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK) – Urinary Incontinence [5] Abrams P. et al., Neurourology and Urodynamics
Dă-mi câteva ore, ca să-ţi dau ani înapoi, cartea care-ți poate schimba stilul de viață
Răzvan Șindelaru, multiplu campion național de fitness și culturism, a scris prima sa carte, una în care se regăsesc în 320 de pagini sfaturi despre nutriţie sau mişcare. Practic sunt răspunsuri la întrebări precum: „Cum să slăbești cât vrei fără să te mai îngrași la loc? Ce exerciții fizice ți se potrivesc, indiferent că le faci la sală sau acasă? Și ce stil de viață îți asigură vitalitate și longevitate?”. Din cartea respectivă se pot afla „modalități de a contracara tentațiile alimentare și caloriile goale, cum să-ți schimbi firesc și trainic obiceiurile nesănătoase, ce fel de exerciții sportive ți se potrivesc, în funcție de vârstă și constituția fizică, care sunt cele mai sănătoase combinații de alimente. cum să ai grijă de somn, hidratare și respirație sau cât de mult contează percepția și mentalitatea pentru un stil de viață echilibrat” se arată pe edituratrei.ro. „Această carte îți va oferi în câteva ore ceea ce mie mi-a luat ani de încercări, reușite și întrebări. Dă-mi câteva ore din viața ta și, la schimb, îți voi arăta cum să câștigi ani înapoi. Ani de energie, de sănătate, de bucurie și sens. O colecție de teorii sau un manual se uită repede, dar o concluzie a experiențelor mele, bazate pe studii care mi-au redefinit convingerile, va rămâne mai adânc întipărită în memoria ta. Și dacă vei implementa măcar câteva idei dintre cele regăsite în carte, atunci fiecare oră petrecută aici se va transforma cândva într-un bine pe care acum poate nici nu-l bănuiești” explică Răzvan Șindelaru, care are experiență în domeniul fitness-ului de zeci de ani, fiind și instructor la Stejarii Country Club. Cuprins „Dă-mi câteva ore, ca să-ţi dau ani înapoi” „Cartea de față nu-ți cere schimbări radicale, ci te ajută să înțelegi cum funcționezi și ce ți se potrivește – iar din acel moment, restricțiile vor deveni inutile, pofta se va stinge, mintea se va așeza și corpul o va urma” mai notează sursa citată. Cartea e împărțită în tre părți, cu mai multe capitole: CUPRINS Introducere. Dă‑mi câteva ore, ca să‑ți dau ani înapoi Partea întâi. Revelația: conștientizarea dependențelor Capitolul 1. Când viața îți dezvăluie calea de urmat Echilibrul — linia subțire dintre alegeri și abis A doua viață Capitolul 2. Plăcere vs. fericire Dopamina și serotonina: cele două fețe ale satisfacției Capcana plăcerii: gustul care vine din gând Un moment de cotitură Stres și fericire Capitolul 3. Obiceiuri, alegeri și identitate Slujitorii nevăzuți Obiceiurile — semințele destinului Mai mult înseamnă mai puțin Oboseala decizională și recompensa inteligentă Capitolul 4. Dependența — ce goluri umplem? Înțelegerea dependenței Închisoarea cu ușa deschisă Producători, reclame, influenceri „Colțul sănătos“. Cele mai adictive alimente Cum te protejezi Capitolul 5. Zahărul, dulcele care te minte Omul Spân al alimentației moderne Am renunțat la zahăr. Și viața mea a început să aibă gust Doar o linguriță. Echilibrul fragil al vieții Prețul nevăzut al îndulcitorilor moderni Dulcele ascuns din băuturile și alimentele „fără zahăr“ Zâmbetul de pe ambalaj Capitolul 6. Ieșirea din dependență Cât durează să te eliberezi de o dependență? Și de unde începi? Efectul „fructului Interzis“ și tentațiile alimentare Zahărul, cocaina și vocea dulce a dependenței Alcoolul — legal, social, dar letal Consumul de alcool — între realitate, știință și demnitate Dacă ar fi să‑mi aleg o dependență… aș alege cafeaua Gustul. Alimente naturale vs. procesate Dependența de gusturile intense Ce poți face ca să nu cazi în plasă? Angajamentul. Surse sănătoase de dopamină Partea a doua. Pași către schimbare Capitolul 1. Rutine noi — dincolo de dependență Principii care întăresc voința Pași pentru resetarea gustului — protocol de două săptămâni Scapă de dependențele alimentare în cinci pași Înapoi „acasă“ Capitolul 2. Nutriția, pe limba ta Viața, energia și lumina Iluzia culorii — realitatea pe care n‑o vedem Percepția kilogramelor și lupta cu ele Slăbitul sănătos nu are scurtături Cum recunoști o „dietă‑păcăleală“? De la dietă la schimbarea stilului de viață Capitolul 3. Ce mănânci sau cât mănânci? Regula 3‑5‑3 Designerul interior și curcubeul din farfurie Proteinele și nutriția Proteinele și digestia: mai mult nu înseamnă mai bine Alternează tipurile de carne Grăsimile pentru gătit: adevăr, mituri și alegeri înțelepte Punctul de fum, oxidarea și indexul de peroxidare Grăsimi bune versus grăsimi rele Mai multe despre untură și grăsimi Grăsimea bună — omega‑3 și adevărul de dincolo de capsule Adevărul din conservă. Cum să alegi peștele? Peștele și lipsa acestuia din alimentația curentă Pâinea cea de toate zilele… și glicemia de după Condimentele — aliați mici cu putere mare Usturoiul crud și efectele uimitoare ale alicinei Broccoli, sulforafanul și lupta invizibilă Ovăzul — ingredientul modest cu beneficii majore Modele de dietă: între realitate, rezultate și… marketing Ordinea din farfurie face ordine în sânge Fructele: fibre, apă și control. Fructele: fermentație, glicemie, îngrășare De ce ne balonăm de la unele fructe Fructele și îngrășarea — dulce păcăleală Orezul. Între tradiție, glicemie și respect Adevărul despre ouă Laptele — între biologie și ascultare Autoexperiment: 11 trucuri pentru ameliorarea organismului Capitolul 4. Alegeri mai bune Eliminarea toxinelor din organism Sucuri care sprijină viața — câteva rețete Ești ceea ce mănânci. La propriu Eticheta „bio“: ce fructe și legume cumpărăm? Suplimente pre‑antrenament Rețete naturale de energizare înainte de antrenamente 20 de mituri despre nutriție, sport și slăbit Compensează alegerile nesănătoase — 20 de ponturi Capitolul 5. Tot ce voiai să știi despre calorii Când porcul era mai gras și omul mai slab Grăsimea îngrașă? Caloria care păcălește Nu toate caloriile sunt „egale“ Termogeneza indusă de alimente (TEF) NEAT — termogeneza invizibilă care ne protejează de îngrășare Genetica și epigenetica ne influențează metabolismul Organismul nostru nu este un cont bancar de calorii Partea a treia. Cum să reușești Capitolul 1. Sănătatea și procesele biochimice ale organismului Microbiomul intestinal — fabrica invizibilă care controlează caloriile Imunitatea — scutul viu al organismului Combinații alimentare deștepte Hormonii și controlul greutății Alimente antiinflamatorii Cum să‑ți crești arderile interne fără să faci sală Povestea vitaminelor 10 superalimente pentru vitalitate Capitolul 2. Hidratare și somn, voință și autodisciplină Apă pentru viață Somnul — laboratorul invizibil al
Mici schimbări în stilul de viață prelungesc viața. Cinci minute de mișcare pe zi reduc riscul de deces
Cercetările arată că doar cinci minute în plus de activitate fizică moderată pe zi sau reducerea timpului petrecut pe scaun cu 30 de minute pot preveni până la 20% dintre decese. Primul studiu, realizat pe baza datelor colectate de la peste 135.000 de adulți din Norvegia, Suedia, Statele Unite și Marea Britanie, arată că un plus de cinci minute de activitate fizică moderată zilnică este asociat cu o reducere de aproximativ 10% a mortalității. Dacă timpul de mișcare crește la zece minute pe zi, riscul de deces scade cu până la 15%. Pentru persoanele sedentare, care fac în medie doar două minute de mișcare zilnic, cinci minute suplimentare reduc riscul de deces cu 6%, iar zece minute cu până la 9%. De asemenea, reducerea timpului petrecut stând jos cu o oră pe zi este asociată cu o scădere de 13% a mortalității, scrie Euronews. Reducerea sedentarismului Organizația Mondială a Sănătății recomandă minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, însă autorii studiului subliniază că aceste obiective sunt dificil de atins pentru mulți oameni. De aceea, cercetătorii au analizat impactul unor „schimbări realiste și realizabile”, precum o plimbare scurtă zilnică sau reducerea timpului de stat pe scaun cu 30 de minute. Rezultatele arată că această simplă modificare poate preveni peste 7% dintre decese. Somn și alimentație Al doilea studiu, publicat în eClinicalMedicine și realizat pe aproape 60.000 de participanți din Marea Britanie, arată că și micile ajustări în somn și dietă pot aduce beneficii majore. Pentru persoanele cu cele mai nesănătoase obiceiuri, cinci minute suplimentare de somn și o jumătate de porție în plus de legume pe zi pot adăuga, teoretic, un an la speranța de viață. Cercetătorii estimează că șapte-opt ore de somn pe noapte, peste 40 de minute de activitate fizică zilnică și o alimentație sănătoasă pot fi asociate cu peste nouă ani suplimentari de viață și bunăstare, comparativ cu persoanele cu obiceiuri nesănătoase. Specialiștii atrag atenția că studiile sunt observaționale și nu pot demonstra o relație direct cauzală, însă mesajul este clar: chiar și ajustările minore în rutina zilnică pot avea un impact major asupra sănătății și longevității.
De câte ori mergi la toaletă? Răspunsul ar putea prezice starea ta de sănătate
Cercetarea, realizată pe 1425 de persoane considerate „în general sănătoase”, sugerează că mersul la toaletă o dată sau de două ori pe zi reprezintă „zona ideală” pentru o funcționare optimă a organismului, scrie Science Alert. Ce au descoperit cercetătorii Participanții au fost împărțiți în patru categorii – constipație, interval normal scăzut, interval normal ridicat și diaree – pe baza raportării voluntare a numărului de scaune pe săptămână. După analizarea probelor de sânge, a profilului genetic și a microbiotei intestinale, cercetătorii au identificat corelații clare între frecvența scaunelor și posibile probleme de sănătate. Persoanele cu diaree prezentau mai des bacterii specifice tractului gastrointestinal superior, iar analizele de sânge indicau markeri ai afectării hepatice. În schimb, cei cu constipație prezentau niveluri crescute de bacterii implicate în fermentarea proteinelor, proces care generează toxine ce pot ajunge în sânge. O substanță numită indoxil-sulfat – un metabolit asociat riscului de afectare renală – a fost identificată în cantități crescute la cei cu scaune rare, confirmând riscurile pe termen lung. Cum poate fi îmbunătățită Autorii studiului subliniază că obiceiurile intestinale pot fi modificate prin alimentație, hidratare și activitate fizică. Participanții din „zona ideală” consumau mai multe fibre, mai multă apă și făceau sport în mod regulat. Un alt studiu din 2025, realizat în Germania, arată că microbiomul intestinal se poate modifica în doar opt săptămâni în urma introducerii exercițiilor de rezistență. De asemenea, cercetările sugerează că persoanele cu mai mulți microbi producători de metan sunt mai eficiente în transformarea fibrelor în acizi grași benefici. Aceste descoperiri confirmă că atât alimentația, cât și tipul de bacterii din intestin influențează direct digestia, metabolismul și, în final, sănătatea generală. Observarea rutinei digestive poate reprezenta un semnal timpuriu al unor dezechilibre în organism și poate ajuta la prevenirea unor probleme cronice.