O barcă cu migrați, naufragiată în apele insulei Creta: 18 migranți au murit
Naufragiul s-a petrecut în apele insulei Creta, în largul orașului Lerapetra, 26 de mile marine sud de insula Chrysi, notează Euronews. Barca cu migranți s-a scufundat. Ambarcațiunea a fost găsită pe jumătate scufundată de un cargo sub pavilion turcesc. Potrivit autorităților elene, pentru salvarea migranților au intervenit două nave ale Gărzii de Coastă, o navă Frontex, trei nave de coastă, și un elicopter Super Puma și un avion Frontex. În urma intervenției, doi dintre pasagerii bărcii au fost salvați, iar alți 18 au fost găsiți morți. Potrivit autorităților elene, misiunea de salvare s-a încheiat. Circumstanțele care au dus la răsturnarea, dar și scufundarea bărcii, nu se cunosc. Grecia reprezintă o rută de intrare majoră în Uniunea Europeană pentru civilii din Orientul Mijlociu, Africa și Asia, care fug din cauza conflictului, dar și a sărăciei. În aceste cazuri, naufragiile sunt comune. Înainte de intensificarea patrulelor, dar și a criteriilor de respingere pentru migranți, aceștia călătoreau în bărci gonflabile sau ambarcațiuni mici, de la coasta Turciei până la insulele grecești, fiind o rută principală, cu un parcurs scurt, dar periculos, pentru migranți. Odată cu înăsprirea regulilor, încercările de traversare au fost reduse. În ultimele luni, numărul de migranți care au început să sosească în insula Creta din Libia a crescut.
Rusia anulează acordurile militare cu trei țări NATO, semnate într-o perioadă de apropiere față de Occident
Rusia a anulat acordurile de cooperare militară încheiate cu Portugalia, Franța și Canada, printr-un decret publicat vineri, potrivit presei de stat ruse. Autoritățile ruse au precizat că cele trei acorduri, semnate între 1989 și 2000, nu mai sunt relevante din punct de vedere strategic, conform Euronews. Acordurile au fost semnate într-o perioadă în care relațiile dintre Rusia și Occident s-au îmbunătățit după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Acordul cu Canada a fost semnat la doar câteva săptămâni după căderea Zidului Berlinului, în 1989, moment ce a marcat practic sfârșitul Războiului Rece, când liderul sovietic Mihail Gorbaciov încerca să refacă punțile cu statele occidentale. Acordul cu Franța, din 1994, a urmat eforturilor președintelui Boris Elțîn de a integra Rusia în structurile europene de securitate. Inițial, Elțîn sperase ca Rusia să poată adera la NATO sau, cel puțin, să dezvolte un parteneriat special cu Alianța Nord-Atlantică, semnând tratate cu Franța care obligau cele două state să se consulte în timpul crizelor și să construiască „o rețea de pace și solidaritate” în Europa. Acordul cu Portugalia, semnat în 2000, a fost încheiat într-o perioadă în care relațiile dintre Rusia și Portugalia erau foarte bune, iar vizitele la nivel înalt erau frecvente, în ciuda faptului că Portugalia era membră NATO. Putin a adoptat o poziție tot mai ostilă față de NATO și Occident De atunci, Kremlinul și președintele Vladimir Putin au adoptat o poziție tot mai ostilă față de NATO și Occident, acuzându-le că se apropie intenționat de granițele Rusiei și punând parțial pe seama lor declanșarea războiului din Ucraina, fără a prezenta dovezi. Decizia de vineri urmează unui gest similar din iulie, când premierul Mihail Mișustin a anulat un acord de cooperare militaro-tehnică din 1996 cu Germania. Ministerul de Externe rus a acuzat atunci Berlinul că duce „o politică deschis ostilă” și manifestă „aspirații militariste tot mai agresive”.
Serviciul militar de informații ucrainene a atacat cibernetic, paralizând o companie logistică din Rusia
„Aceasta nu a fost o perturbare, a fost o cădere completă a infrastructurii lor digitale”, a declarat o sursă pentru Kyiv Post. Operațiunea, realizată împreună cu echipa de hackeri BO Team, a fost desfășurată în dimneața zilei de sâmbătă și a dezactivat peste 700 de computere și servere, a șters peste 1.000 de conturi de utilizatori și a distrus sau criptat aproximativ 165 terabytes de date esențiale. Operațiunea a inclus și blocarea sistemelor de control al accesului, supraveghere video și stocare de date. În plus, pe site-uri au fost publicate mesaje care marchează Ziua Forțelor Armate. Surse din cadrul serviciului de informații au susținut că acțiunea a fost un mesaj care să reamintească că „apărătorii Ucrainei luptă pe toate fronturile, inclusiv în spațiul cibernetic”. Eltrans+ este una dintre cele mai importante companii de logistică din Rusia, gestionând marfă internă și internațională pentru peste 5.000 de companii și transportând, printre altele, bunuri supuse sancțiunilor și componente electronice pentru industria de apărare. Anterior, hackerii ucraineni au vizat un furnizor de internet din Siberia. În urma unei operațiuni desfășurate în iunie, compania Orion Telecom a suferit pierderi de 66 de milioane de ruble și întreruperi ale infrastructurii esențiale.
Elon Musk spune că UE ar trebui desființată, iar Dmitri Medvedev îl susține. Cum a reacționat ministrul polonez de Externe
„UE ar trebui desființată, iar suveranitatea returnată la statele individuale, astfel încât guvernele să își poată reprezenta mai bine cetățenii”, a scris Elon Musk pe platforma X. Comentariile sale vin în urma amenzii de 120 de milioane de euro aplicate rețelei de socializare X de către blocul comunitar pentru încălcarea Legii privind serviciile digitale (DSA). Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a susținut apelul lui Elon Musk. „Exact”, a comentat oficialul rus la postarea miliardarului. Reacții din UE Câteva ore mai târziu, premierul polonez Donald Tusk a apărat blocul comunitar, insistând că Europa rămâne cel mai apropiat aliat al Americii. „Dragi prieteni americani, Europa este cel mai apropiat aliat al vostru, nu problema voastră. Și avem dușmani comuni. Cel puțin așa a fost în ultimii 80 de ani. Trebuie să rămânem pe această linie; este singura strategie rezonabilă pentru securitatea noastră comună. Dacă nu cumva ceva s-a schimbat”, a scris Tusk pe X. „Du-te pe Marte. Acolo nu există cenzură pentru saluturile naziste”, i-a comentat lui Musk ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski. De asemenea, Sikorski a reacționat după comentariul lui Medvedev la postarea lui Musk. „Dacă cineva mai avea îndoieli cui folosește toată această retorică anti-UE despre suveranitate. Celor care vor să câștige bani din răspândirea urii și celor care vor să cucerească Europa”, a scris Sikorski.
Bradul de Crăciun din Betleem a fost aprins pentru prima dată în doi ani
Sâmbătă, odată cu intrarea în a doua lună a unui armistițiu fragil, autoritățile din Betleem, oraș venerat de creștini ca locul nașterii lui Iisus, au decis să reia tradiția, iar bradul, înalt de 20 de metrii împodobit cu globuri roșii și aurii a fost aprins în aplauzele a mii de oameni veniți din Cisiordania și din Israel. „Am venit să celebrăm, să privim și să ne bucurăm, pentru că de ani buni nu am avut această șansă”, a spus Randa Bsoul, o palestiniană de 67 de ani din Haifa. Războiul din Gaza, început în octombrie 2023, a afectat sever orașul Betleem reducând drastic turismul, sursă esențială pentru economia orașului. „Rana Gaza este rana noastră, oamenii din Gaza sunt oamenii noștri, iar lumina Crăciunului nu are sens dacă nu ajunge mai întâi la inimile celor aflați în suferință în toată Palestina”, a declarat Maher Canawati, primarul orașului. În Betleem, mulți localnici, dar și turiști privesc ceremonia ca pe un gest de speranță. „Așteptăm ca, din acest moment, pacea să triumfe. Sperăm că vom putea avea pace și prosperitate”, a spus Diana Babush, o femeie palestiniană aflată la 50 de ani. „Este înfricoșător pentru că nimeni nu știe ce se va întâmpla în viitor. Dar avem speranță”, a mai spus un particpan la ceremonie, venit din Haifa.
Aeroportul din Vilnius și-a reluat activitatea după un nou incident cauzat de baloane
Autoritățile aeroportuare au confirmat redeschiderea spațiului aerian, după ce baloane venite dinspre Belarus au fost detectate în apropierea aeroportului. La o distanță de aproximativ 30 de kilometri de granița cu Belarus, activitatea aeroportului a fost perturbată de peste zece ori de la începutul lunii octombrie. Lituania acuză grupările de contrabandă cu țigări din Belarus că folosesc baloanele pentru transportul ilegal de mărfuri peste frontieră. De asemenea, guvernul lituanian îl consideră responsabil pe președintele belarus, Aleksandr Lukașenko pentru inacțiunea în prevenirea incidentelor. Incidentele au fost caracterizate de prim ministra, Inga Ruginiene drept „război hibrid”, iar la începutul săptămânii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat incidentele, promițând noi sancțiuni: „Un astfel de atac hibrid din partea regimului Lukașenko este complet inacceptabil. Pregătim măsuri suplimentare în cadrul regimului nostru de sancțiuni”. Ultima perturbare a traficului aerian a avut loc miercuri, iar vineri, prim-ministra a anunțat că intenționează să declarare stare de urgență din cauza incidentelor.
Președintele Zelenski susține că a avut un dialog substanțial cu Steve Witkoff și Jared Kushner
Zelenskiy a declarat că Ucraina este determinată să continue cooperarea cu partea americană pentru a atinge o pace durabilă și justă. Discuțiile au avut loc după două zile de discuții între Witkoff, Kushner și negociatorul ucrainean Rustem Umerov în Miami, despre încheierea războiului. „Am acoperit numeroase aspecte și am trecut în revistă punctele cheie care ar putea asigura încetarea vărsării de sânge și eliminarea amenințării unei noi invazii rusești la scară largă, precum și riscul ca Rusia să nu își onoreze promisiunile, așa cum s-a întâmplat în mod repetat în trecut”, a transmis Zelenski pe X. Președintele ucrainean a adăugat: „Ucraina este hotărâtă să continue să colaboreze cu bună-credință cu partea americană pentru a realiza cu adevărat pacea. Am convenit asupra următorilor pași și a formatelor discuțiilor cu Statele Unite. Îi mulțumesc președintelui Trump pentru o abordare atât de intensă a negocierilor”. Emisarul american Witkoff urma să îl informeze pe Umerov despre întâlnirea sa din Moscova cu președintele rus Vladimir Putin. Zelenskiy a spus că așteaptă un raport detaliat de la Umerov la Kiev și a subliniat că „nu totul poate fi discutat la telefon”.
China avertizează publicațiile străine cu privire la acoperirea incendiului din Hong Kong
„Unele publicații străine au relatat recent despre Hong Kong ignorând faptele, răspândind informații false care distorsionează și denigrează acțiunile de sprijin și de monitorizare a guvernului în caz de dezastre și atacă și interferează cu alegerile Consiliului Legislativ, provocând diviziuni sociale și opoziție”, se arată în comunicatul emis de Birou. Avertismentul vine cu doar o zi înaintea alegerilor pentru Consiliul Legislativ din Hong Kong, scrutin organizat într-un climat deja tensionat marcat de nemulțumirea populației față de modul în care autoritățile au gestionat incedniul. Mai multe persoane au fost arestate cerând ca autorităile să fie trase la răspundere, însă guvernul local susține că tragedia este folistă pentru destabilizarea orașului. Biroul a invocat Legea securității naționale impusă de Beijing în 2020, care permite supraveghere entităților străine, inclusiv a agențiilor de presă. Reuniunea cu presa internațională pare să fie prima de acest tip în care instituțiile media sunt convocate colectiv pentru a fi criticate în legătură cu acoperirea unui eveniment. De asemenea, drepturile și libertățile cetățenești s-au diminuat sever în urma demonstrațiilor pro democrație din 2019, iar Hong Kong se situează pe locul 140 din 180 în Indexul Libertății Presei realizat de Reporter fără Frontiere.
Republica Moldova solicită ajutor energetic din România. Moldelectrica face apel la consum rațional
Operatorul sistemului de transport al energiei electrice din Republica Moldova, Moldelectrica, a anunțat că a solicitat României ajutor de avarie pentru câteva ore. Moldelectrica a anunțat că, în urma atacurilor asupra sistemului energetic al Ucrainei, un grup energetic important a fost deconectat, iar liniile de interconexiune sunt încărcate aproape de limită. „Urmare a atacurilor asupra sistemului energetic a Ucrainei în regiunea aferentă Republicii Moldova, a fost deconectat un grup energetic important, iar liniile de interconexiune sunt încărcate aproape de limită”, a transmis Moldelectrica. Operatorul a solicitat energie de avarie, pentru următoarele ore, din România. „Urmare depășirii fluxului planificat, Moldelectrica a solicitat ajutor de avarie din România, preventiv pe următoarele câteva ore. Aceasta va menține funcționarea sigură a sistemului electroenergetic și va preveni eventuale suprasarcini”, a precizat operatorul. Republica Moldova face apel la consum rațional Moldelectrica face apel la consumatori pentru utilizarea rațională a energiei în această perioadă. „Îndemnăm cetățenii Republicii Moldova să consume energia electrică în mod rațional, în special în orele de vârf, pentru a reduce riscul de suprasarcină și eventuale deconectări. Monitorizăm în permanență evoluțiile și vom reveni cu informații suplimentare atunci când situația o va impune”, se mai arată în mesaj. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Energiei anunță când va fi repornită centrala OMV Petrom de la Brazi. Ce s-a decis în ședința de urgență Metodele care te ajută să reduci facturile la energie electrică și gaze naturale. Cum diminuezi costurile lunare Radiografia unui moment istoric care a scindat România în două. Cum arată țara noastră la un an de la anularea alegerilor prezidențiale de către CCR: „Ciopârțirea democrației cu satârul” / „Anularea a apărat procesul democratic” Magistratul Cătălin Pițu dezvăluie la Gândul Exclusiv tenebrele Revoluției din ’89 și premisele unor noi revolte. “Românii, în prezent, se urăsc atât de mult încât ar fi în stare să se și împuște unii pe ceilalți”
Elon Musk, supărat pe amenda aplicată rețelei X, acuză UE de interferență în alegerile prezidențiale din SUA, din 2024
Antreprenorul miliardar și fondatorul X Corp., Elon Musk, a acuzat Uniunea Europeană de interferență în alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2024. Comentariile sale vin în urma amenzii de 120 de milioane de euro aplicate rețelei de socializare X de către blocul comunitar pentru încălcarea Legii privind serviciile digitale (DSA), notează baha. Musk a răspuns la o postare a unui alt utilizator, susținând că UE are un istoric de „urmărire a lui Elon Musk” și a vrut să împiedice transmisiunea sa în direct împreună cu candidatul la președinție de atunci și actualul președinte american Donald Trump, anul trecut. „«UE» a impus această amendă nebunească nu doar lui X, ci și mie personal, ceea ce este și mai nebunesc! Prin urmare, ar părea potrivit să aplicăm răspunsul nostru nu doar UE, ci și persoanelor care au luat această măsură împotriva mea”, a scris Musk într-o postare anterioară. Prima amendă sub regulamentul UE privind serviciile digitale: Platforma X, amendată cu 120 de milioane de euro Platforma X, fondată de Elon Musk, a fost amendată, vineri, de Comisia Europeană, pentru încălcarea obligațiilor de transparență impuse de Legea privind serviciile digitale (DSA) a UE. Aceasta este prima sancțiune aplicată în temeiul regulamentului blocului privind guvernanța online. Comisia Europeană a anunțat, vineri, o amendă de 120 de milioane de euro pentru platforma de socializare X a lui Elon Musk, pentru încălcarea obligațiilor de transparență impuse de Legea privind serviciile digitale (DSA) a UE, scrie Euractiv. Ce a scos la iveală ancheta Comisiei Ancheta realizată de Comisie a constatat că platforma a încălcat mai multe cerințe ale DSA, inclusiv în ceea ce privește conceperea sistemului său de „bifă albastră”, pe care UE l-a considerat ilegal și înșelător. Sub proprietatea lui Musk, această caracteristică a fost modificată, trecând de la indicarea conturilor verificate la un semnal pe care utilizatorii îl puteau obține contra cost.