Volodimir Zelenski, decorat în Olanda pentru lupta pentru securitatea întregii Europe
Aflat într-o vizită oficială în Țările de Jos, președintele Volodimir Zelenski a acceptat premiul Medalia Internațională a celor Patru Libertăți, acordat de Fundația Roosevelt atât liderului de la Kiev, cât și întregului popor ucrainean. Distincție care recunoaște lupta Ucrainei pentru libertate și democrație în contextul războiului declanșat de Rusia în 2022. Fundația Roosevelt a precizat că acordarea acestui premiu reprezintă o recunoaștere a sacrificiului făcut de ucraineni, care „se luptă pentru securitatea întregii Europe și își apără valorile cu prețul propriilor vieți”, notează Reuters. Evenimentul de decernare a avut loc în orașul Middelburg, în prezența Regelui Willem Alexander și a premierului olandez Rob Jetten. Premiul este inspirat de discursul din 1941 al fostului președinte american Franklin D. Roosevelt, care a definit patru libertăți fundamentale: libertatea de exprimare, libertatea religioasă, libertatea față de lipsuri și libertatea față de frică. Ediția din 2026 a premiilor a inclus și alte personalități și organizații precum Comitetul pentru Protecția Jurnalismului pentru promovarea libertății de exprimare și activista franceză Gisele Pelicot care a primit premiul pentru libertatea față de frică. Fundația a anunțat că premiului pentru liberata religioasă a rămas anonim, din motive de securitate.
YouTube închide un canal pro-Iran cu clipuri în stil Lego care îl ironizau pe Trump
Explosive Media, un grup care se prezintă drept independent, dar despre care există suspiciuni că ar avea legături cu guvernul iranian, a devenit cunoscut pe internet în timpul războiului dintre SUA și Iran, prin clipuri realizate cu inteligența artificială, în stil Lego, care au adunat milioane de vizualizări. „Am închis canalul pentru încălcarea politicilor noastre privind spamul, practicile înșelătoare și escrocheriile”, a declarat un purtător de cuvânt al YouTube pentru AFP, fără alte detalii. Potrivit acestuia, canalul a fost suspendat pe 27 martie. Explosive Media a continuat să publice videoclipuri care ironizează campania militară a SUA și pe alte platforme, inclusiv pe X, deținută de Elon Musk, și pe Telegram. Și Instagram, platformă deținută de Meta, a eliminat contul grupului, au relatat presa din SUA, însă un alt cont cu același nume era încă activ miercuri. Criticând decizia YouTube, Explosive Media a scris pe X: „Serios! Animațiile noastre în stil LEGO sunt chiar violente?” Astfel de clipuri satirice, distribuite intens de conturi pro-Teheran și chiar de misiuni diplomatice iraniene, au devenit în ultimele săptămâni un instrument eficient de război informațional. Conținutul în limba engleză al Explosive Media pare să fie destinat publicului din afara Iranului, unde platforme precum X sunt blocate de ani de zile și pot fi accesate doar prin VPN.
O femeie s-a dus la medic susținând că aude voci care îi spun că are o tumoare cerebrală. Chiar avea
O femeie de 40 de ani din Marea Britanie a început să audă voci care îi spuneau să nu se sperie, dar că trebuie să primească tratament pentru a elimina o tumoare cerebrală, potrivit Live Science. Cazul este cu atât mai ciudat cu cât vocile au încercat să o convingă pe femeie cu argumente. Înainte de a face scanări, pacienta a mers la un psihiatru care a diagnosticat-o cu o formă de psihoză. În ciuda tratamentului prescris, vocile au revenit și au îndrumat-o pe femeie la o unitate cu scanare CT. Pacienta a acceptat sfatul, dar inițial cererea i-a fost respinsă având în vedere costul ridicat al procedurii, dar și opinia medicului potrivit căreia femeia exagerează sau minte. În final, procedura a fost aprobată și a arătat că femeia chiar avea o tumoare. Vocile nu au părăsit-o și i-au transmis femeii că aprobă recomandarea medicilor privitoare la o intervenție chirurgicală. Chirurgii au îndepărtat excrescența, care măsura 6,4 centimetri lungime și 3,8 centimetri lățime, iar femeia a povestit că atunci a auzit vocile pentru ultima dată: „Ne bucurăm că v-am ajutat, la revedere.” Cazul incredibil a fost prezentat la un congres medical. Cazul este unic deoarece femeia nu doar că a aflat un diagnostic precis, dar a primit și îndrumări precise privind pașii de urmat. Specialiștii cred că femeia a acționat în mod subconștient simțind că are o problemă medicală gravă.
Papa, atacat din nou de Trump, declară în Camerun că cei bogați și puternici amenință pacea
Vizita are loc în contextul unui turneu african amplu, considerat unul dintre cele mai complexe din ultimele decenii pentru un pontif, scrie Reuters. Adresându-se liderilor politici și religioși, Papa Leon a subliniat că „lanțurile corupției, care desfigurează autoritatea și îi distrug credibilitatea, trebuie rupte”, cerând eliberarea societății de „setea idolatră de profit”. Declarațiile au fost făcute la scurt timp după sosirea sa în Camerun, venind din Algeria. Conflictul anglofon și suferința civililor În discursul său, Papa Leon a abordat și conflictul anglofon din regiunile vorbitoare de limbă engleză ale Camerunului, violențe care au provocat moartea a mii de persoane în ultimul deceniu. Pontiful a cerut încetarea luptelor și a avertizat că generații întregi de tineri sunt private de educație și speranță. Separatiștii au anunțat un armistițiu temporar de trei zile pentru a permite deplasarea în siguranță a civililor și a vizitatorilor pe durata vizitei papale. Papa Leon a condamnat, de asemenea, activitatea grupărilor militante din nordul țării, inclusiv Boko Haram, subliniind impactul devastator al războiului asupra populației. Mesaj către Trump Papa Leon, primul papă originar din Statele Unite, se apropie de un an de pontificat și a devenit recent tot mai vocal în probleme geopolitice, inclusiv războiul din Iran. Pozițiile sale i-au atras critici publice repetate din partea președintelui american Donald Trump. Cu toate acestea, Papa a declarat pentru Reuters că va continua să vorbească deschis, indiferent de reacții. În fața liderilor camerunezi, pontiful a subliniat că guvernarea autentică presupune „ascultarea reală a cetățenilor” și respectarea strictă a drepturilor omului, chiar și în contextul măsurilor de securitate. Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile capitalei Yaounde pentru a-l întâmpina pe Papa Leon, iar autoritățile estimează că aproximativ 600.000 de credincioși vor participa la slujba de vineri din orașul Douala. Turneul papal include 11 orașe și peste 18.000 de kilometri parcurși, urmând să continue în Angola și Guineea Ecuatorială.
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 47. Casa Albă respinge informațiile despre o prelungire a armistițiului cu Iranul / Donald Trump: Războiul cu Iranul este foarte aproape de sfârșit / Netanyahu: Israelul continuă să atace Hezbollah
SUA anunță noi sancțiuni asupra petrolului iranian Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat astăzi sancțiuni împotriva a peste două duzini de persoane, companii și nave, despre care susține că sunt implicate în exportul de petrol și gaze naturale iraniene, scrie CNN. Toate aceste entități fac parte dintr-o rețea condusă de Mohammed Hossein Shamkhani, al cărui tată a fost consilier politic de top al liderului suprem ucis al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacurile americano-israeliene, a declarat Trezoreria. Nouă nave, un amestec de petroliere și petroliere cu gaz lichefiat, sunt incluse în sancțiuni, precum și mai multe companii cu sediul în Emiratele Arabe Unite. Anunțul vine la o zi după ce Departamentul Trezoreriei a anunțat că va reinstaura și sancțiunile asupra întregului petrol iranian, după ce a acordat temporar Teheranului o licență de o lună pentru a vinde petrol care a stat pe linia de plutire pe petroliere. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus că SUA e disponibilă de a aplica astăzi noi sancțiuni, declarând că este gata să impună „sancțiuni secundare” țărilor care cumpără petrol iranian. Nu este prima dată când administrația Trump a sancționat părți din imperiul maritim al lui Mohammed Hossein Shamkhani. În iulie, a anunțat un set mult mai amplu de sancțiuni împotriva a peste 115 persoane, entități și nave din rețeaua sa. Patru paramedici uciși în sudul Libanului, anunță presa de stat Patru paramedici au fost uciși în timpul unei misiuni de ajutor în sudul Libanului, a relatat rețeaua americană NBC News, citând Agenția Națională de Știri din Liban, administrată de statul libanez. Raportul a precizat că lucrătorii de urgență au fost uciși în orașul Mayfadoun și a atribuit moartea lor unui atac cu drone israeliene. Aproximativ 91 de membri ai personalului medical libanez au fost uciși în război până în prezent, a declarat Ministerul Sănătății din țară în actualizarea sa zilnică. A precizat că 2.167 de persoane au fost ucise în total în timpul conflictului, o creștere cu 43 față de ieri, în timp ce numărul persoanelor rănite a depășit acum 7.000. După întâlnirea cu Pakistanul, cel mai important diplomat iranian promite angajamentul său față de pace Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat miercuri că Teheranul își menține angajamentul față de promovarea păcii și stabilității în regiune, după ce l-a primit în Iran pe șeful statului major al armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir. Munir, care a devenit un intermediar cheie între Statele Unite și Iran, a sosit la Teheran în fruntea unei delegații, purtând un mesaj de la Washington, potrivit armatei pakistaneze de astăzi. „Sunt foarte încântat să-l primesc pe mareșalul Munir în Iran”, a declarat Araghchi într-un mesaj publicat după întâlnire. Araghchi și-a exprimat, de asemenea, aprecierea pentru găzduirea discuțiilor de către Pakistan, numind-o o reflectare a „profunzimii și forței” relațiilor bilaterale dintre cele două țări. „Angajamentul nostru față de promovarea păcii și stabilității în regiune rămâne ferm, iar acest angajament este împărtășit între noi”, a spus el. Senatul a respins pentru a patra oară măsura care viza limitarea puterilor de război ale lui Trump în Iran Pentru a patra oară în acest an, Senatul a respins o măsură care viza restricționarea puterilor de război ale președintelui Donald Trump, prin solicitarea aprobării Congresului pentru orice acțiune militară viitoare în Iran. Măsura nu a reușit să avanseze, cu 47 de voturi la 52. Senatorul democrat John Fetterman s-a alăturat republicanilor în respingerea ei, în timp ce senatorul republican Rand Paul a votat cu democrații. Liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, a anunțat marți că democrații vor impune un vot privind puterile de război în fiecare săptămână în viitorul previzibil. Unii republicani, precum senatorul Thom Tillis, au indicat că sunt deschiși să susțină o măsură privind puterile de război odată ce conflictul va atinge pragul de 60 de zile, iar conducerea republicană din Senat nu a exclus un vot privind autorizarea forței militare după 90 de zile, dacă conflictul nu se va fi calmat până atunci. Benjamin Netanyahu a oferit o actualizare despre războiul din Iran, după ce s-au raportat că un armistițiu în Liban ar putea fi aproape. Forțele israeliene așteaptă să atace Hezbollah, gruparea militantă susținută de Iran, cu sediul în Liban, și sunt pe cale să cucerească orașul Bint Jbeil din sudul Libanului, a declarat Netanyahu. El a adăugat că a instruit Forțele de Apărare Israeliene să continue să își consolideze zona de securitate din sudul Libanului. SUA țin Israelul la curent cu contactele cu Iranul, spune Netanyahu, adăugând că obiectivele SUA și Israelului sunt aliniate. A avertizat că Israelul este pregătit pentru orice scenariu în cazul în care luptele cu Iranul se reia. Cât va dura blocada Strâmtorii Ormuz? Aceasta este întrebarea adresată lui Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, în cadrul unei conferințe de presă susținută miercuri, scrie Sky News. „Nu voi stabili niciodată termene limită în numele președintelui Statelor Unite”, a declarat ea. „Dar în ceea ce privește blocada, după cum știți, aceasta a fost implementată pe deplin și este aplicată împotriva navelor din toate națiunile care intră sau ies din porturile iraniene.” De asemenea, ea a spus că a văzut unele „raportări greșite” despre blocadă. Iată ce a spus ea în legătură cu asta, integral: „Am văzut și eu unele raportări greșite despre asta. Aceasta include toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman, iar forțele noastre americane din regiune susțin libertatea de navigație pentru navele care tranzitează strâmtoarea către și dinspre porturile non-iraniene. Așadar, știu că unii din presă au fost confuzi în legătură cu asta. Susținem libertatea de navigație, dar nu în ceea ce privește niciun petrolier sau navă care ar aduce beneficii economiei Iranului, pe măsură ce aceste negocieri continuă.” Casa Albă neagă faptul că SUA ar fi solicitat prelungirea încetării focului în Iran Administrația de la Washington a reacționat public după apariția unor informații legate de o posibilă extindere a armistițiului temporar dintre Statele Unite și Iran. Oficialii americani susțin că aceste afirmații nu sunt reale și că nu a existat o solicitare oficială în acest sens. Purtătoarea de cuvânt
Republicanii din Senatul SUA resping eforturile de a opri războiul din Iran
A fost a patra oară în acest an când Senatul a votat pentru cedarea puterilor sale de război președintelui într-un conflict pe care democrații îl consideră ilegal și nejustificat. Republicanii spun că își vor păstra încrederea în conducerea lui Trump în timp de război, deocamdată, invocând capacitățile nucleare ale Iranului și miza mare a retragerii. Însă parlamentarii republicani sunt, de asemenea, nerăbdători ca conflictul să se încheie – și este posibil să nu se supună puterii executive la nesfârșit, potrivit AP. Unii republicani au precizat deja că vizează viitoarele alegeri care ar putea deveni un test important pentru președinte dacă războiul se prelungește. Termen limită Conform Legii puterilor de război din 1973, Congresul trebuie să declare război sau să autorizeze utilizarea forței în termen de 60 de zile de la începerea acestuia – un termen limită care va ajunge la sfârșitul acestei luni. Legea prevede o posibilă prelungire de 30 de zile a acestui termen limită, dar legislatorii au precizat clar că doresc ca administrația să elaboreze în curând un plan pentru încheierea conflictului.
Tenis. Carlos Alcaraz se retrage de la turneul ATP de la Barcelona din cauza unei accidentări
Jucătorul spaniol Carlos Alcaraz, locul doi în clasamentul ATP Tour și principal favorit la turneul Barcelona Open, a anunțat miercuri că nu va mai continua competiția. Decizia a apărut după o problemă la încheietura mâinii drepte, care a necesitat tratament chiar în timpul primului meci, conform EFE. Sportivul a oferit o scurtă declarație în fața jurnaliștilor și a confirmat retragerea din turneu. „Este ciudat și dificil să stau aici pentru a doua oară și să anunț că nu voi putea continua în turneu”, a declarat Alcaraz. Problema medicală a apărut în partida de debut împotriva finlandezului Otto Virtanen. Spaniolul a câștigat meciul în două seturi, scor 6-4, 6-2, după o prestație bună, deși a avut nevoie de îngrijiri medicale în timpul confruntării. În turul următor, Alcaraz ar fi trebuit să joace împotriva jucătorului ceh, Tomas Machac, care a atras atenția recent prin evoluția sa surprinzătoare în circuitul ATP. Carlos Alcaraz are o relație specială cu turneul de la Barcelona. El a cucerit trofeul de două ori, în 2022 și 2023, iar anul trecut a ajuns până în finală. Înainte de startul competiției, Alcaraz a vorbit despre rivalitatea sa cu italianul Jannik Sinner, noul lider mondial. În finala turneului Monte-Carlo Masters disputată duminică, Sinner s-a impus în fața spaniolului cu 7-6 (7/5), 6-3. După acel rezultat, Alcaraz a pierdut prima poziție în clasamentul mondial, dar spera să revină iarăși pe primul loc printr-un succes la Barcelona, unde italianul nu a participat. Cu câteva zile înainte de startul turneului, sportivul a explicat că rivalitatea dintre el și Jannik Sinner reprezintă un factor important de motivare. „Cred că lupta pe care o ducem eu și Jannik pentru primul loc (în clasament) este foarte frumoasă și cred că este, probabil, o motivație suplimentară”, a declarat Alcaraz.
Armata iraniană amenință că va bloca Marea Roșie dacă blocada SUA continuă
Dacă Statele Unite își mențin blocada maritimă și „creează insecuritate pentru navele comerciale și petrolierele iraniene”, acest lucru va constitui „preludiul” unei încălcări a armistițiului, în vigoare din 8 aprilie, a declarat generalul Ali Abdollahi, șeful comandamentului forțelor armate iraniene, potrivit Le Figaro. „Puternicele forțe armate ale Republicii Islamice nu vor permite niciun export sau import în Golful Persic, Golful Oman sau Marea Roșie”, a adăugat el, conform unui comunicat difuzat la televiziunea de stat. Iranul nu se învecinează cu Marea Roșie, dar se poate baza pe aliații săi din Yemen, rebelii Houthi, care au amenințat că vor ataca navele din zonă, pe care o controlează din pozițiile lor muntoase. Transportul maritim din porturile iraniene continuă În lipsa unui acord cu Teheranul pentru a pune capăt conflictului după discuțiile din Pakistan, armata americană a anunțat duminică că impune o blocadă „navelor de toate naționalitățile care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene” începând de luni, la ora 14:00. Iranul, la rândul său, a sigilat Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului, care a început pe 28 februarie cu un atac israeliano-american împotriva Iranului. Cu toate acestea, unele nave din porturile iraniene au trecut prin strâmtoare marți, conform datelor de urmărire maritimă. Agenția de știri iraniană Tasnim, citând surse anonime informate, a relatat că transportul maritim din porturile iraniene continuă în ciuda blocadei. „Navele comerciale s-au îndreptat către diverse locații din întreaga lume” în ultimele 24 de ore, a declarat sursa.
Politico: Cu Orbán ieșit din scenă, cine ar putea fi următorul obstrucționist șef al UE?
Înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria le-a dat politicienilor europeni speranța că UE va putea acum să ajungă la un consens mai rapid și mai ușor în ceea ce privește procesul decizional, relatează Politico , citând surse. Ani de zile, premierul ungar și-a folosit puterea de veto pentru a bloca inițiative cheie, în special ajutorul UE acordat Ucrainei. El va fi în curând înlocuit de Péter Magyar, care și-a anunțat deja disponibilitatea de a coopera mai strâns cu Bruxelles-ul. Cu toate acestea, notează publicația, Consiliul European conține încă „o mână de aliați ai lui Orbán” și mai mulți potențiali noi „spoilers” care ar putea continua activitatea prim-ministrului ungar în viitor și, printre altele, ar putea împiedica UE să aloce un împrumut de 90 de miliarde de euro. Printre aceștia: Prim-ministrul slovac Robert Fico . Principalul aliat al lui Orbán în blocarea sancțiunilor împotriva Rusiei. El șantajează UE printr-un veto pe un împrumut de 90 de miliarde de euro din cauza disputelor privind conducta de petrol Druzhba, deși de obicei face compromisuri în momente cheie. Prim-ministrul ceh Andrej Babiš. Acesta s-a opus participării Republicii Cehe la acordarea de împrumuturi Ucrainei și a cerut o reducere a ajutorului, fără a bloca însă achiziționarea de muniție pentru Forțele Armate Ucrainene. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni combină o abordare pro-europeană cu o retorică naționalistă. Cu toate acestea, așa cum a remarcat o sursă din Politico, ea are o puternică „legătură ideologică” cu Orbán; a fost singura care a susținut deschis poziția acestuia împotriva împrumutului acordat Kievului; Fostul prim-ministru sloven Janez Janša, care a sugerat formarea unei majorități parlamentare cu partidul său politic în viitorul apropiat, este uneori numit un „mini-Trump”. El împărtășește opiniile lui Orbán în multe chestiuni, dar, spre deosebire de acesta, susține activ aderarea Ucrainei la UE și ajutorul militar. Fostul președinte bulgar Rumen Radev, care creează un nou partid și are toate șansele de a câștiga alegerile parlamentare, consideră Ucraina „condamnată” unui conflict militar cu Rusia și se opune categoric furnizării de arme.
Kanye West își amână concertul din Marsilia din cauza declarațiilor sale antisemite
„După îndelungi reflecții și analize, este decizia mea exclusivă să amân spectacolul meu din Marsilia, Franța, pe o perioadă nedeterminată”, se arată în mesajul publicat pe X de Kanye West. Evenimentul urma să fie singurul concert al artistului în Franța, însă a fost pus sub semnul întrebării și de autorități. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat marți că analizează „toate posibilitățile” pentru a interzice desfășurarea concertului, în urma controverselor generate de declarațiile artistului, notează AFP. Concertul artistului american a generat o reacție și din partea primarului din Marsilia. „Refuz să permit ca Marsilia să fie o scenă pentru cei care promovează ura și nazismul. Kanye West nu este binevenit la Vélodrome, templul nostru al comunității și al tuturor marsiliezilor”, a transmis Benoît Payan. Kanye West s-a confruntat cu o situație asemănătoare privind participarea sa la la Festivalul Wireless din Regatul Unite. Guvernul de la Londra a anunțat săptămâna trecută că îi interzice lui Kanye West accesul în Regatul Unit pentru concertele programate în iulie, invocând declarațiile sale antisemite din ultimii ani. Rapperul american s-a confruntat cu consecințele declarațiilor sale controversate. Printre acestea se numără declarații din 2023 în care susținea că „adoră naziștii”, comercializarea unui tricou cu simboluri naziste și lansarea, în mai 2025, a unei piese intitulate „Heil Hitler”.