Polonia obligată să respecte contractul vaccinurilor COVID cu Pfizer. Miliarde de zloți și milioane de doze distruse
Tribunalul de primă instanță de la Bruxelles a hotărât că Varșovia trebuie să accepte și să plătească doze de vaccin în valoare de peste 5,6 miliarde de zloți, echivalentul a aproximativ 1,3 miliarde de euro, scrie TVPWorld. Decizia vine după ce Polonia a refuzat, în aprilie 2022, să mai preia o parte din vaccinurile comandate, invocând schimbarea contextului pandemic, impactul economic al războiului din Ucraina și riscul dominării pieței de către un singur producător. Impactul bugetar al contractului vaccinurilor COVID cu Pfizer Ministrul polonez al Sănătății, Jolanta Sobierańska-Grenda, a declarat că aproximativ 64 de milioane de doze de vaccin COVID-19 vor trebui distruse, deoarece nu mai pot fi utilizate. Oficialul a subliniat că suma pe care Polonia este obligată să o plătească reprezintă o povară uriașă pentru sistemul public de sănătate. Potrivit acesteia, cele aproape 6 miliarde de zloți ar putea acoperi costul anual al medicamentelor oncologice sau al formării medicilor rezidenți. În prezent, Fondul Național de Sănătate (NFZ) se confruntă deja cu un deficit major, estimat la aproximativ 5,4 miliarde de euro pentru anul 2026, iar autoritățile au anunțat reduceri de finanțare pentru investigații medicale esențiale, precum colonoscopiile și RMN-urile. Responsabilități politice în cazul contractului vaccinurilor COVID cu Pfizer Contractul vaccinurilor COVID cu Pfizer a fost negociat la nivelul Uniunii Europene și acceptat inițial de guvernul conservator condus de Mateusz Morawiecki. Actualul executiv de centru, condus de Donald Tusk, susține însă că numărul de doze a fost supraestimat și că au existat nereguli administrative grave în Ministerul Sănătății. Ministrul Finanțelor, Andrzej Domański, a calificat situația drept rezultatul „incompetenței” fostului guvern și a anunțat că au fost transmise deja mai multe sesizări către parchet, în urma unor rapoarte ale Oficiului Național de Audit. Reprezentanții fostului partid de guvernământ susțin, la rândul lor, că Polonia a fost supusă unor presiuni intense din partea Uniunii Europene și a marilor companii farmaceutice pentru a accepta condițiile contractuale. Aceștia afirmă că alternativele au fost limitate în contextul incertitudinii pandemice. Hotărârea instanței nu este definitivă, iar autoritățile poloneze au anunțat că vor formula apel în termenul legal de 60 de zile, analizând toate opțiunile pentru a reduce impactul financiar asupra populației.
Ryanair avertizează: 1/10 zboruri din această vară ar putea fi anulat
Directorul companiei Ryanair a emis un avertisment îngrijorător. Mulți turiști și-ar putea anula vacanțele planificate pentru vara acestui an din cauza crizei petroliere. Turismul global ar putea experimenta cel mai zdrobitor declin de la pandemia de coronavirus din anul 2020. El a declarat la ITV News că unu din zece zboruri ar putea fi anulate dacă războiul din Iran și criza petrolieră vor continua. Directorul executiv Ryanair, Michael O’Leary Directorul Ryanair: 10% din zboruri, anulate Directorul executiv al companiei aeriene spune că dacă Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă, Ryanair nu va funcționa la capacitate maximă din cauza penuriei de carburanți. „Strâmtoarea Ormuz a fost închisă de 30 de zile. Dacă mai rămâne închisă încă 60 sau 90 de zile, vom înfrunta un scenariu neștiut. Și este limpede că ar putea fi anulate 5-10% din zboruri în lunile mai, iunie și iulie”, a spus Michael O’ Leary. Zborurile întârziate ar putea costa mai mult, a atenționat directorul. De asemenea, companiile aeriene nu vor putea anticipa ce rute ar putea fi anulate, a explicat O’Leary. El a adăugat că este de așteptat ca furnizorii de carburanți să anunțe companiile aeriene cu câteva zile înainte. „Dacă este un risc de 10-20% pentru aprovizionarea cu combustibil în iunie, iulie sau august, atunci noi și celelalte companii aeriene trebuie să luăm în considerare anularea unor zboruri sau să reducem capacitatea”, a concluzionat directorul Ryanair. Îndemnul directorului companiei aeriene pentru pasageri Din acest motiv, anularea zborurilor ar putea fi mai greu de gestionat. Totuși, O’Leary îi îndeamnă pe turiști să-și programeze vacanțele de vară „cât mai repede posibil”. Ilsole24ore scrie că marile companii aeriene din Europa ar putea fi lovite de criza energetică chiar din aprilie. Penuria de combustibil s-ar putea face resimțită pe tot continentul din luna mai. Publicația raportează că cele mai vulnerabile la criză vor fi companiile aeriene din țările mediterane (Spania, Italia, Grecia), acestea fiind dependente de rutele navale din Canalul Suez pe care este transportat petrolul din țările arabe. Rebelii Houthi din Yemen au amenințat că ar putea bloca Strâmtoarea Bab al-Mandab din Canalul Suez. Impactul blocadei iraniene din Strâmtoarea Ormuz asupra turismului global Potrivit datelor companiei de analiză Kpler, 18,8 milioane de tone de carburnați pentru avioane au fost transportate prin Strâmtoarea Ormuz în ultimul an. Războiul Iranului împotriva aliaților SUA din Golful Persic presupune tăierea aprovizionării cu carburanți pentru marile companii aeronautice. China, al doilea producător global de carburanți pentru industria aeronautică, a restricționat exporturile. Și compania germană Lufthansa este pregătită pentru penuria de combustibil, a spus directorul executiv Carsten Spohr. „Dacă penuria de kerosen are loc, va fi resimțită în afara Europei”, a spus Spohr pentru ziarul FAZ. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Liderii UE avertizează: războiul din Iran ar putea cauza efecte similare cu cele ale pandemiei de COVID-19
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 35 | IConsiliul ONU va vota asupra folosirii forței pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz / Iranul doboară avioane de vânătoare americane / Incendiu la o stație de gaze din Emiratele Arabe Unite
Un incendiu a izbucnit la instalația de gaze Habshan din Emiratele Arabe Unite; operațiunile au fost suspendate Resturile căzute în urma interceptării unui proiectil au provocat un incendiu la instalația de gaze Habshan, un important complex de prelucrare a gazelor din Emiratele Arabe Unite, a anunțat Biroul de presă din Abu Dhabi. „Operațiunile au fost suspendate pe durata intervenției autorităților pentru stingerea incendiului. Nu s-au înregistrat victime”, a adăugat acesta într-o postare pe X. Kuweitul afirmă că un atac iranian a lovit o stație de desalinizare Kuweitul a declarat că un atac iranian a avariat vineri anumite părți ale unei centrale electrice și stații de desalinizare, precizând că echipele de urgență acționează conform planurilor de urgență pentru a menține funcționarea instalației și a asigura securitatea acesteia. Iranul susține că a doborât un al doilea avion de vânătoare F-35 IGRC susține că a doborât un al doilea avion american F-35 în timp ce acesta survola centrul Iranului, potrivit unei postări pe Telegram a agenției de știri Fars a IGRC, citată de Al Jazeera. Postarea menționa că avionul de vânătoare a fost „complet distrus și s-a prăbușit” și că nu existau informații disponibile despre pilot din cauza avariilor grave suferite de aeronavă. Agenția de știri Mehr din Iran a declarat într-o postare pe Telegram că este puțin probabil ca pilotul să fi reușit să se catapulteze din aeronavă din cauza „exploziei violente” provocate de prăbușire. Comandamentul Central al SUA nu a răspuns imediat la aceste postări, dar a contestat o afirmație anterioară a IGRC potrivit căreia ar fi doborât un avion de vânătoare american. Navele filipineze vor beneficia de trecere „în condiții de siguranță” prin Strâmtoarea Ormuz Filipine afirmă că navele sale vor beneficia de drept de trecere în condiții de siguranță prin Strâmtoarea Ormuz. Este o evoluție importantă pentru guvernul de la Manila și un alt semn al reluării traficului maritim prin strâmtoare. Filipine a purtat discuții cu Iranul după ce a fost în contact cu acesta de ceva timp. Manila dorea să fie desemnată stat „neostil”, astfel încât să poată primi transporturi de petrol. Ministrul de externe, Theresa Lazaro, a declarat că discuțiile au fost productive și pozitive, iar omologul lor iranian a promis că navelor sub pavilion filipinez, energiei și marinarilor li se va permite „trecerea în siguranță, fără obstacole și rapidă”. Război fără oprire la cinci săptămâni: SUA și Israel lovesc Teheranul, Iranul ripostează în Golf Iranul a atacat în zori vineri ținte din Bahrain și Kuweit, în timp ce aviația americană și israeliană a lovit din nou Teheranul și Isfahanul, pe măsură ce războiul intră în a cincea săptămână fără niciun semn de încetinire. Consiliul de Securitate al ONU urmează să se reunească pentru a discuta situația Strâmtorii Ormuz. Bahrainul și Kuweitul au raportat atacuri iraniene intense în primele ore ale dimineții. Israelul a emis alerte pentru rachete care se apropiau de teritoriul său. Activiștii au semnalat lovituri în jurul Teheranului și al orașului Isfahan, fără ca țintele lovite să fie imediat identificate, potrivit AP. Iranul promite atacuri „devastatoare” și vizează infrastructura Israelului Iranul și aliații săi au schimbat focuri cu Israelul și Statele Unite, în timp ce obiective legate de Washington din Orientul Mijlociu au fost vizate alături de infrastructura energetică și civilă. Războiul care durează de mai bine de o lună nu reprezintă, vineri, semne de încetare, potrivit Gulf News. Atacurile au vizat din ce în ce mai mult obiective economice și industriale, alimentând temerile privind perturbări mai ample ale aprovizionării globale cu energie și adâncind impactul conflictului dincolo de câmpul de luptă. Iranul a lansat rachete asupra Tel Avivului în timpul nopții, declanșând apărarea aeriană israeliană și rănind ușor patru persoane, în timp ce noi explozii au fost auzite în Ierusalim după ce armata a avertizat asupra unui atac iminent. Consiliul de Securitate al ONU va vota asupra folosirii forței pentru protejarea traficului maritim în Strâmtoarea Hormuz Consiliul de Securitate al ONU va vota vineri asupra unui proiect de rezoluție prezentat de Bahrain pentru a autoriza folosirea forței „defensive” în vederea protejării traficului maritim din Strâmtoarea Hormuz împotriva atacurilor iraniene, informează France24. Iranul a blocat această rută maritimă strategică – punând în pericol aprovizionarea cu combustibil și destabilizând economia globală – ca represalii la atacurile americano-israeliene care au declanșat războiul din Orientul Mijlociu, început în urmă cu o lună. „Nu putem accepta terorismul economic care afectează regiunea noastră și lumea; întreaga lume este afectată de aceste evenimente”, a declarat săptămâna aceasta Jamal Alrowaiei, ambasadorul Bahrainului la Națiunile Unite. El a afirmat că textul, care a suferit mai multe modificări și este susținut de Statele Unite, „vine într-un moment critic”. Kuweitul interceptează rachete și drone ostile Kuweitul a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat atacuri ostile cu rachete și drone. Agenția de știri din Kuweit (KUNA) l-a citat pe purtătorul de cuvânt oficial al Ministerului Apărării, colonelul de stat major Saud Al-Atwan, care a declarat că zgomotele de explozie au fost cauzate de sistemele de apărare aeriană care au interceptat atacurile ostile.
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 35 | Iranul promite atacuri devastatoare în Israel / Consiliul ONU va vota asupra folosirii forței pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz / Kuweitul interceptează drone și rachete ostile
Război fără oprire la cinci săptămâni: SUA și Israel lovesc Teheranul, Iranul ripostează în Golf Iranul a atacat în zori vineri ținte din Bahrain și Kuweit, în timp ce aviația americană și israeliană a lovit din nou Teheranul și Isfahanul, pe măsură ce războiul intră în a cincea săptămână fără niciun semn de încetinire. Consiliul de Securitate al ONU urmează să se reunească pentru a discuta situația Strâmtorii Ormuz. Bahrainul și Kuweitul au raportat atacuri iraniene intense în primele ore ale dimineții. Israelul a emis alerte pentru rachete care se apropiau de teritoriul său. Activiștii au semnalat lovituri în jurul Teheranului și al orașului Isfahan, fără ca țintele lovite să fie imediat identificate, potrivit AP. Iranul promite atacuri „devastatoare” și vizează infrastructura Israelului Iranul și aliații săi au schimbat focuri cu Israelul și Statele Unite, în timp ce obiective legate de Washington din Orientul Mijlociu au fost vizate alături de infrastructura energetică și civilă. Războiul care durează de mai bine de o lună nu reprezintă, vineri, semne de încetare, potrivit Gulf News. Atacurile au vizat din ce în ce mai mult obiective economice și industriale, alimentând temerile privind perturbări mai ample ale aprovizionării globale cu energie și adâncind impactul conflictului dincolo de câmpul de luptă. Iranul a lansat rachete asupra Tel Avivului în timpul nopții, declanșând apărarea aeriană israeliană și rănind ușor patru persoane, în timp ce noi explozii au fost auzite în Ierusalim după ce armata a avertizat asupra unui atac iminent. Consiliul de Securitate al ONU va vota asupra folosirii forței pentru protejarea traficului maritim în Strâmtoarea Hormuz Consiliul de Securitate al ONU va vota vineri asupra unui proiect de rezoluție prezentat de Bahrain pentru a autoriza folosirea forței „defensive” în vederea protejării traficului maritim din Strâmtoarea Hormuz împotriva atacurilor iraniene, informează France24. Iranul a blocat această rută maritimă strategică – punând în pericol aprovizionarea cu combustibil și destabilizând economia globală – ca represalii la atacurile americano-israeliene care au declanșat războiul din Orientul Mijlociu, început în urmă cu o lună. „Nu putem accepta terorismul economic care afectează regiunea noastră și lumea; întreaga lume este afectată de aceste evenimente”, a declarat săptămâna aceasta Jamal Alrowaiei, ambasadorul Bahrainului la Națiunile Unite. El a afirmat că textul, care a suferit mai multe modificări și este susținut de Statele Unite, „vine într-un moment critic”. Kuweitul a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat atacuri ostile cu rachete și drone. Agenția de știri din Kuweit (KUNA) l-a citat pe purtătorul de cuvânt oficial al Ministerului Apărării, colonelul de stat major Saud Al-Atwan, care a declarat că zgomotele de explozie au fost cauzate de sistemele de apărare aeriană care au interceptat atacurile ostile.
Cuba grațiază 2.010 persoane, în timp ce Statele Unite exercită presiuni asupra guvernului insulei
Guvernul din Cuba a precizat că grațierile au reprezentat un „gest umanitar” cu prilejul „Săptămânii Sfinte” și nu a făcut nicio referire la presiunile tot mai mari exercitate de partea Statelor Unite, notează Associated Press. Potrivit guvernului, au fost eliberați cetățeni străini și cubanezi, între care femei, bătrâni, dar și tineri. Autoritățile cubaneze nu au dezvăluit identitatea persoanelor eliberate, și nu au menționat nici infracțiunile de care au fost acuzați. Autoritățile cubaneze nu au precizat nici dacă printre cei grațiați se aflau protestatari condamnați pentru terorism, sfidare sau tulburarea ordinii publice. Guvernul din Cuba nu recunoaște existența deținuților politici, însă grupul activist „Prisoners Defended” a precizat că 1.214 persoane sunt încarcerate în Cuba din motive politice. Decizia de grațiere „s-a bazat pe o analiză atentă a caracteristicilor infracțiunilor comise de cei sancționați, a comportamentului lor bun în închisoare, a faptului că au ispășit o parte semnificativă din pedeapsă și a stării lor de sănătate”, potrivit unui comunicat al Guvernului, publicat în presa de stat. Eliberarea celor peste 2.000 de persoane are loc în contextul în care administrația Trump a exercitat o presiune extremă asupra guvernului cubanez, impunând o blocadă petrolieră timp de luni de zile, care a provocat întreruperi de curent și a lăsat mulți civili în suferință, potrivit Associated Press.
Moldova are inflația la aproape jumatate față de România
Inflația, adică majorarea prețurilor din Republica Moldova a fost de 5,1%, aproape la jumătatea față de nivelul înregistrat în România, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică din Republica Moldova (BNS). În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a fost de 9,31% în luna februarie. Cele mai mari creșteri anuale de prețuri la produsele alimentare din Republica Moldova au fost înregistrate la ouă – cu 30,6%; fructe – 20,7% și legume, 13,2%. De asemenea, s-au scumpit: uleiul vegetal cu 8,9%, pâinea cu 5,8% și laptele și produsele lactate cu 4,3%. În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 4,4%. În categoria bunurilor nealimentare, cele mai importante scumpiri au fost la încălțăminte – 5,2%, confecții – 5%, materiale de construcție – cu 3,9% și medicamente – cu 3,0%. În schimb, combustibilii și carburanții s-au ieftinit cu 3,4% comparativ cu februarie 2025. La serviciile prestate populației, cele mai semnificative creșteri anuale de prețuri au fost înregistrate la serviciile de alimentare cu apă potabilă și canalizare – cu 19,7%, energia electrică – cu 16,4%, alimentația publică – cu 11,6% și transportul de pasageri – cu 6,8%. În același timp, tarifele pentru gazele naturale au scăzut cu 12,4%, iar cele pentru energia termică cu 9,7%. Inflația în Moldova în comparație cu alte state În ceea ce privește inflația anuală, Republica Moldova, cu 5,1%, s-a situat sub nivelul înregistrat în Turcia (31,5%) și Islanda (5,2%), dar peste cel din Georgia (4,6%), Croația (3,8%), Lituania (3,6%), Bulgaria (3,3%), Estonia (3,1%), Slovenia și Macedonia de Nord (câte 2,9%), Cehia (1,4%) și Cipru (0,1%). Rata anuală a inflației în unele țări din regiune, în februarie 2026 față de februarie 2025 (%). Foto: Biroul Național de Statistică din Republica Moldova În 2025, Republica Moldova a înregistrat o rată medie a inflației de 7,7%, clasându-se pe locul 35 la nivel mondial. Potrivit datelor BNS, sectorul serviciilor a suferit cele mai mari scumpiri. Cel mai mult au crescut tarifele la energia electrică, cu 48% față de anul 2024, și la încălzirea centralizată, cu 35,3%. Inflația scade în România, dar rămâne tot cea mai mare din Uniunea Europeană România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene. Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Danemarca (0,5%), Cipru (0,9%) și Cehia (1%). La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (8,3%), Slovacia (4%) și Croația (3,9%). Comparativ cu situația din ianuarie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 11 state membre, inclusiv în România (de la 8,5% până la 8,3%), a rămas stabilă în patru și a crescut în 12 țări membre. Sursa foto: Eurostat De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 1,9% în februarie, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 puncte procentuale). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Datele Eurostat arată că inflația de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a crescut până la 2,4% în zona euro, de la un nivel de 2,2%. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. AUTORUL RECOMANDĂ: Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor
Hegseth îl demite pe șeful Statului Major al Armatei, generalul Randy George, în plin război în Iran
Generalul Randy George (n. 1964) este un ofițer de rang înalt al Armatei SUA, care ocupă funcția de al 41-lea șef de stat major al armatei (CSA) din septembrie 2023. Veteran al războaielor din Irak și Afganistan, George s-a concentrat pe modernizarea forțelor, transformarea continuă și pregătirea pentru luptă. A servit anterior ca adjunct al statului major. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a cerut șefului de Stat Major al Armatei, generalul Randy George, să demisioneze și să se pensioneze imediat, au declarat pentru CBS News surse familiarizate cu decizia. Una dintre surse a declarat că Hegseth își dorește pe cineva în acest rol care să implementeze viziunea președintelui Trump și a lui Hegseth pentru Armată. Anterior, George a fost asistent militar senior al secretarului Apărării, Lloyd Austin, între 2021 și 2022, în timpul administrației Biden, după decenii de serviciu. Ofițer de infanterie de carieră și absolvent al Universității West Point, George a servit pentru prima dată în primul război din Golf și în conflictele mai recente din Irak și Afganistan. Șeful Statului Major al Armatei are, de obicei, un mandat de patru ani. Nominalizat de Biden, dat afară de administrația Trump George a fost nominalizat pentru această funcție de președintele Joe Biden și confirmat de Senat în 2023, ceea ce înseamnă că, în mod normal, ar fi deținut funcția până în 2027. Actualul adjunct al șefului de stat major al armatei, generalul Christopher LaNeve, care a fost anterior asistentul militar al lui Hegseth, va fi probabil luat în considerare ca înlocuitor. Anterior, el a ocupat funcția de general comandant al Diviziei 82 Aeropurtate a armatei din 2022 până în 2023. Academia Militară a SUA de la West Point a postat joi pe rețelele de socializare fotografii cu George, spunând că acesta „a împărtășit îndrumări bazate pe experiență cadeților care se pregătesc să conducă” în timpul unei vizite. Conform biografiei sale de pe site-ul Armatei, George a primit gradul de ofițer de infanterie de la West Point în 1988 și a fost dislocat în timpul Operațiunii Scutul Desertului, Furtună în Desert, Operațiunii Libertate Irakiană și Operațiunii Libertate Durabilă. Înainte de a ocupa funcția de șef de stat major al Armatei, a fost adjunct al șefului de stat major al Armatei între 2022 și 2023. Hegseth a concediat zeci de ofițeri militari superiori Hegseth a concediat zeci de ofițeri militari superiori, inclusiv pe șeful Statului Major Interarme, generalul CQ Brown , șeful Operațiunilor Navale, amiralul Lisa Franchetti, adjunctul șefului de Stat Major al Forțelor Aeriene, generalul James Slife, și șeful Agenției de Informații a Apărării, generalul-locotenent Jeffrey Kruse . Demiterea generalului Randy George vine după ce Hegseth a postat pe contul X ridicarea suspendării echipajului aeronautic care a survolat casa lui Kid Rock din Nashville weekendul trecut. După ce Armata a anunțat suspendarea aviatorilor implicați și o revizuire administrativă, Hegseth a trecut peste decizia Armatei, scriind pe contul său personal X: „Fără pedeapsă. Fără anchetă. Continuați, patrioților”. Decizia lui Hegseth de a-i cere lui George să plece nu a avut legătură cu incidentul cu elicopterul, a declarat una dintre surse.
Oficial: JD Vance ajunge la Budapesta ca să-l susțină pe Viktor Orban
„Vicepreședintele SUA, JD Vance, va călători în Ungaria în această lună înainte de alegerile parlamentare din țară”, a anunțat Casa Albă. „În timpul șederii sale la Budapesta, vicepreședintele va avea întâlniri bilaterale cu prim-ministrul Viktor Orbán”, a afirmat Casa Albă într-un comunicat. „Vicepreședintele va face, de asemenea, o declarație despre bogatul parteneriat dintre Statele Unite și Ungaria”, se arată în declarație. Și șeful de cabinet al lui Viktor Orban, Balazs Orban, a anunțat, aproape concomitent cu Administrația SUA, vizita lui JD Vance în Ungaria în perioada 7-8 aprilie. Alegerile parlamentare în care se vor confrunta blocurile Fidesz (Viktor Orban) și Tisza (Peter Magyar) au loc pe 12 aprilie. Orban,în legături strânse cu administrația președintelui Donald Trump, se confruntă cu cea mai mare provocare la adresa guvernării sale din ultimii ani. Însă sondajele independente îl arată în avantaj pe contracandidatul conservator Peter Magyar. Luna trecută, Trump l-a susținut pe Orban, numindu-l „un lider puternic care a arătat întregii lumi ce este posibil atunci când îți aperi granițele, cultura, moștenirea, suveranitatea și valorile”, într-un mesaj video transmis de Biroul Oval. Călătoria lui Vance vine în urma unei vizite în țară a secretarului de stat Marco Rubio, la mijlocul lunii februarie. De la revenirea lui Orban la putere în 2010, acesta s-a confruntat în repetate rânduri cu Uniunea Europeană, liderii polonezi și irlandezi condamnând legăturile strânse ale guvernului său cu Moscova. Dacă contracandidatul său, maghiarul, și partidul său TISZA vor câștiga, se așteaptă ca acesta să îmbunătățească relațiile cu UE și să deblocheze miliarde de euro pentru Ungaria, sume pe care Bruxelles-ul le-a înghețat.
Bloomberg: România a cheltuit 1 miliard de euro pentru a-și apăra moneda în timpul declinului global din martie
„Banca centrală a României a cheltuit echivalentul a peste 1 miliard de euro (1,2 miliarde de dolari) în martie pentru a preveni slăbirea monedei naționale de către turbulențele de pe piața globală declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit unor surse citate de Bloomberg. „România s-a bazat pe un așa-numit regim valutar de flotație controlată, în care banca centrală menține leul într-un interval nedivulgat, ca ancoră economică cheie, în timp ce țara încearcă să îmbunătățească finanțele statului și să reducă inflația de aproape 10%. Șocul geopolitic cauzat de războiul din Iran a declanșat o vânzare masivă de produse pe piețele dezvoltate și emergente, deoarece creșterea prețurilor petrolului a stârnit îngrijorări cu privire la o creștere bruscă a inflației și la o încetinire economică. Mai multe bănci centrale din economiile în curs de dezvoltare, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte măsuri . În timp ce obligațiunile guvernamentale ale României au scăzut alături de țările similare după începerea conflictului, leul s-a menținut stabil și s-a slăbit doar cu 0,1% față de euro luna trecută. Volatilitatea actuală a pieței este similară turbulențelor pe care le-a experimentat România în timpul crizei politice de anul trecut, dar presiunea asupra monedei persistă deja de o perioadă mai lungă de timp, fără a se întrevedea un sfârșit clar, a declarat una dintre persoane. Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile de pe piață. Prim-viceguvernatorul Leonardo Badea a declarat joi, într-o conferință, că rezervele valutare ale României se află în prezent la un nivel record de 67 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un „nivel adecvat” pentru a servi drept ancoră în vremurile incerte. Rezervele totalizează aproximativ 80 de miliarde de euro, inclusiv aurul”, relatează publicația.
NYTimes: Fiecare amenințare a lui Trump golește NATO de conținut. Cum ar putea arăta NATO european
De la realegerea sa, președintele Trump a amenințat de mai multe ori că va părăsi alianța NATO. Miercuri, a făcut-o din nou , frustrat de faptul că națiunile europene au refuzat să se alăture războiului până acum indecis dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Dar cu cât denigrează mai mult NATO și amenință că va abandona Alianța, cu atât NATO devine mai goală de sens, relatează The New York Times. Alianța, construită după al Doilea Război Mondial pentru a descuraja Uniunea Sovietică și pentru a menține pacea în Europa, se află în criză, unii punând la îndoială dacă va putea supraviețui. Războiul din Orientul Mijlociu a scos la iveală îndoielile existente cu privire la angajamentul american față de alianță, a susținut Ivo Daalder, fost ambasador american la NATO. „E greu de imaginat cum vreo țară europeană va putea și va fi dispusă să aibă încredere în Statele Unite că îi vor apăra”, a spus el. „Speranță, poate. Dar nu se pot baza pe asta.” În discursul său adresat națiunii miercuri seară, Trump nu a menționat NATO, spre „ușurarea” aliaților. „Majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect” Însă un înalt oficial european a declarat pentru NYTimes că, în opinia sa, majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect. Statele Unite par acum să facă parte din problema dezordinii mondiale, a spus oficialul, vorbind anonim, având în vedere sensibilitatea subiectului. Țara nu mai este soluția și garantul de ultimă instanță, a spus el. Joi, vorbind la Seul, președintele francez Emmanuel Macron a fost explicit: Trump subminează NATO prin amenințările sale repetate de a se retrage din aceasta. „Dacă îți creezi zilnic îndoieli cu privire la angajamentul tău, îl golești de conținut”, a spus el. Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio, reflectând nemulțumirea lui Trump față de aliații europeni, a avertizat că relațiile cu NATO vor trebui reexaminate după rezolvarea războiului din Iran. „Fără Statele Unite, nu există NATO”, a spus Rubio. „O alianță trebuie să fie reciproc avantajoasă. Nu poate fi o stradă cu sens unic. Să sperăm că vom putea rezolva problema.” Alții nu sunt atât de siguri. Statele Unite sunt centrul nervos și osul alianței, pentru că Washingtonul a vrut întotdeauna așa. Dar Europa nu este deloc neajutorată și cheltuiește mult mai mulți bani pe armată acum, parțial din cauza invaziei Rusiei în Ucraina și parțial din cauza cerințelor lui Trump, inclusiv amenințările anterioare de a părăsi alianța dacă membrii acesteia „nu își plătesc datoria”. Ce costuri presupune un NATO european? Chiar dacă Washingtonul ar retrage cei 70.000 de soldați americani din Europa, un NATO european ar fi de conceput, spun înalți oficiali europeni. Sistemul de comandă și infrastructura NATO rămân, iar europenii ar putea ocupa majoritatea posturilor. Au existat diverse studii despre ce ar trebui să facă Europa pentru a înlocui contribuția americană în războiul convențional. Un studiu , realizat în luna mai a anului trecut de Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a oferit o estimare aproximativă a costurilor pe 25 de ani, de 1 trilion de dolari. Bruegel, o instituție de cercetare din Bruxelles, a realizat un studiu similar în urmă cu un an, împreună cu Institutul Kiel pentru Economia Mondială, și a estimat că Europa ar putea avea nevoie de 300.000 de soldați în plus și de o creștere anuală a cheltuielilor militare de cel puțin 290 de miliarde de dolari pe termen scurt pentru a descuraja agresiunea rusească. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a scris propriul său studiu detaliat despre golurile pe care Europa ar trebui să le umple pentru a înlocui Statele Unite. Oficialii lui Trump au declarat că europenii ar trebui să gestioneze apărarea convențională în timp ce Washingtonul își menține umbrela nucleară. Termenul limită pentru a face acest lucru, conform celor mai mulți, este 2029. Generalul Carsten Breuer, care conduce armata germană, a avertizat că până în acel moment Rusia va fi cel mai probabil capabilă să lanseze un atac serios asupra NATO. Dar Germania și forțele NATO pot oferi o luptă foarte bună înainte de această dată, a spus el. Așa cum a spus anul trecut despre Europa ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , „Nu trebuie să fim la fel de buni ca Statele Unite. Trebuie doar să fim mai buni decât Rusia”. Ce se întâmplă cu umbrela nucleară a SUA deasupra Europei? Ceea ce este de neînlocuit este umbrela nucleară americană asupra Europei, pe care Trump a promis în repetate rânduri că o va menține. Însă națiunile europene discută activ alternative. Marea Britanie și Franța, cele două puteri nucleare din Europa, împreună cu Germania și Suedia, au discutat despre cum să-și extindă umbrela nucleară cel puțin pentru a se apropia de cea americană. Franța a declarat că își va mări propriul arsenal nuclear, iar Marea Britanie a declarat că va recrea o ramură de bombardiere cu capacitate nucleară, bazată pe aviație, pentru a o completa pe submarinele sale nucleare. Totuși, descurajarea nucleară britanică depinde de tehnologia americană, iar cea franceză este concepută pentru a proteja interesele franceze, așa cum a decis președintele. Impulsul ca Europa să facă mai mult a fost subliniat de decizia lui Trump de a bombarda Iranul fără consultare publică și apoi de a cere ajutor. Pentru mulți, precum Bruno Maçães, fost secretar de stat pentru afaceri europene pentru Portugalia, „excursia” americană pare o înfrângere. „Acest lucru va da un mare impuls Europei”, a spus el. „Nu este vorba doar de dorința ca SUA să fie acolo pentru noi; este sentimentul acum că SUA nu va fi capabilă, chiar dacă este dispusă.” Pentru Europa, a spus el, „face alegerea între autonomie și America mai dificilă în fiecare lună”. A fost semnificativ faptul că prim-ministrul britanic Keir Starmer a răspuns miercuri amenințării lui Trump spunând că Marea Britanie, cel mai apropiat aliat al Americii, ar trebui să se apropie de Europa. „Pe măsură ce lumea continuă pe această cale volatilă, interesul nostru național pe termen lung necesită un parteneriat mai strâns cu aliații noștri din Europa și cu Uniunea Europeană”, a